Domnule Nincu, nu înțeleg cui este adresată Nota de Informare . Dar sunt convinsă că ar trebui să o semnați. Să nu fie anonimă. De exemplu, "Nesimtitul literar in ateliere www" . Știți Dumneavoastră la ce mă refer.
Emil eu consider ca fiind indeajuns de matur din punct de vedere literar e de ajuns ca cineva sa iti indice locurile unde, in opinia sa, textul mai poate fi imbunatatit calitativ. Dar daca insisti imi suflec mainile si dau o mana de ajutor unui coleg la nevoie:)
Mi se pare necesar si potrivit de adugat aici o vorba despre Pavarotti ------ Luciano e mort... dintr-o data sunt mai putin cu un tata si fara batista lui alba, nici piata cu lamai in care cantam la 4 voci nu mai e de gasit, o caut zilnic, ma scufund, tu razi, te ignor si iar ascult rigoletto, si iar ma apuca o furie fara cuvinte ca in aria din actul III, dupa perdele moartea. La Scala femei concubine cu ciocolata in buzunare, parfumati barbati jucatori la bursa, pe cai sau la morile de vant scartaind lugubru, urc o colina venetiana, imi caut cultura, radacinile, sensul cunoasterii, ramolismentul galopant, zambetul tau ma arde in spate, in reflux, in catedrala de pe insula, cati sobolani ai omorat te intreb, cate iubiri ai traversat cu mana in barba lui, in chelia lui de peste 40 de ani, burta solida, insurat cu trei copii si datorii sociale, soacra ta o femeie mica cu pistrui, puradei pretutindeni ca lacustele mongole in anul in care ninive cazuse, atatea femei violate doamne, ostasi trimesi la moarte, sclavi cantand sotto voce nabucco, dar Verdi era inca copil pe-o bicicleta, si serile te cautam ..serile cand priveai lumina lunii numarand bufonii sau bufnitele cu ochi galbeni, cu sobolani in gheare, stateai picior peste picior fumand si numarand doar trecatorii bogati in amintiri, fiorul intamplarilor care se perindau fugare intre scanteie si stingerea cuiva, definitiva.. 7 Sept 2007
„Pământul mă privea ca un miop Cu chipul mizantrop Zâmbea în urmă Pământul mă privea ca un miop” Banal, dar sună frumos (fără să sugereze, ci numai să «spună») Ȋnsă, cel puțin pentru (dar mai sunt încă cȃteva): „Pe foaie ninge negru și m-a nins”. Și, mai ales: „Într-un fior sonor îmi aflu drog Când număr fad silabele tăcerii.” Poezia merită o peniță. Finalul pare un rateu. Dar nu e chiar. Căci: „Exodul nu își află epilog Cât printre noi mai bântuie stingherii” Și: „În foi așez un rând ca anticarii Sunt toate mâzgăleli și toate-s vers.” Dar, totuși, e. Cheia e prea „vizibilă”
Cine e in trecere si nu numai, prin Paris, poate contacta Institutul Cultural Roman pentru a participa inca, la concertele programate in cadrul Festivalului.
o poezie banalizate de expresii uzitate, sabii in ochi, sfisieri de umbre in care autorul arunca cu cuvinte care dau bine la ureche. Nesiguranta este cu atat mai mare cu cat imaginea ochilor se repeta, la ce bun ma intreb sa accentuezi, ba sunt sabii in ochi, ba sunt ochi strapunsi de aschii de sare. Parataxarea a devenit un element ultrafolosit in versificatie, iti dai seama, dimineati de zirconiu cat de bine suna, cat de profund. Din pacate se cam confunda postmodernismul cu juxtapunerile poetice, si in acest text se vede si mai evident prin ruperea de ritm si idee, de la banal la complex si invers, autorul nu-si gaseste locul, identitatea in cadrul propriului text. Cam asa vad eu ca poet textul asta al tau, ti-am facut si comentarii pozitive, dar in general iti cauzi cuvintele si vrei sa impresionezi prin cuvinte atent cautate. Nu tine, poate doar pe internet. Poate ca o critica mai dura te mai trezeste la realitate. Apropo, si cauta si tu unele expresii pe google s avezi de cate ori au fost folosite si de cine, vei descoperi cat de original esti.
Alma, o competiție, implicit, există. Fiindcă se văd valorile, de aceea nu trebuie amplificată, accentuată. Este o simplă gestionare a unei echipe, nu e simplu. Dacă stârnești competiții mai mult decât trebuie, se ajunge la agresivitate, sau inhibiție, sau respingere etc. Crede-mă, gestionez echipe. Și am destule cunoștințe și în acest domeniu. Competiția stârnită la un moment nepotrivit sau pe un registru nepotrivit, nu poate crea decât false valori. Umane sau literare sau... Ce vrei tu. Știi bine că nu spun aiureli. Știi foarte bine asta. De aceea intenția nu a fost DELOC să te jignesc, ci să îți semnalez, fiindcă știu că poți percepe pe multe niveluri - că poți stârni mai mult decât ai anticipat înainte de a posta acest text. Nu știi ce propagi. Sau dacă dorești să transmiți ceva anume unui grup, ca analiză de moment a activității, realizează în așa fel încât să nu fii singura departajatoare, singura care analizează. Dacă e doar o impresie a ta, atunci nu încerca să o instaurezi întregii echipe (tutror 61). Știu că intențiile tale au fost de: - creșterea calității textelor - creșterea calității comentariilor - implicarea mai activă a autorilor - mobilizarea spre calitate a scrierilor Cred că modalitatea aleasă ACUM nu e potrivită. Poate după 6 luni ar fi fost. Fiindcă e vizibil că din 61, maxim 15-17 scriu și comentează frecvent. Din care 6-7 o fac intensiv. În fine, extind foarte mult. Nu e cazul Așa cum am simțit intenția ta inițială, sper să simți și tu ce anume transmit. În plus, sincer, dacă eu personal - aici e strict personal - aș inclus într-o clasificare LITERARA - numele tău, Alma, la lista "cel mai cantabil nume", și un titlu (din totalitatea textelor, ai ales titlul, nici măcar poezia), oare cum ai fi simțit? Sincer, poate îmi vei răspunde: firesc, ok, bine etc. Deși nu cred. Acesat a fost sentimentul meu. După care am elaborat fenomenul pe toate registrele și constat impactul. Dacă se consideră că acest gen de clasificări ajută, asta se va vedea numai în timp. După un anumit interval de timp. Da, va ajuta desigur, să scriem mai bine, să comentăm pe text, literar, constructiv, și să colaborăm mai bine. Asta sigur ajută, indiferent de momentul unui om, unui grup, unei institutii sau comunități. ...
Virgil,
Corect tot ce spui. Și nu mi s-a pus pata pe tine ci valorez cum se cuvine disputa amicală și polemica purtată cu un om care gândește, uneori îmi place și când ies scântei, îmi amintește că odată, demult, omul a născocit focul.
Cât privește inspirația 'ideile' cum spui tu bagatelizând un pic, asta e o discuție mai lungă. Ce am spus eu poate fi recunosc o răutate, dar, așa cum bine ai sesizat, nu m-am putut abține, asta e.
Poemul însă este super, ca de altfel aproape întregul Mirabile Dictu, un volum de versuri pe care, oricât rearanjez, îl păstrez mereu la față în biblioteca de acasă.
Sunt foarte relaxata si nu sunt nici intimidata.
Eu am propus texte in comentariile mele. Si o voi mai face daca este nevoie.
Exista excelente carti de teorie, analize mai mult sau mai putin exhaustive, exegeze bine documentate. Dar asta este alta meserie.
Aici se scrie si publica poezie. Sa lasam teoria acelora care se pricep mai bine. Si sa ne aplecam asupra "obiectului muncii noastre".
In tot internetul de poezie romaneasca, si il urmaresc de cativa ani, toata lumea vorbeste despre estetica si valoare. Fiecare poet are impresia ca estetica si valoarea il priveste numai pe el. Adica numai el detine secretul lui Polichinelle. Eventual si cei cativa prieteni lingusitori pe care ii are.
Si dupa o vorba care nu imi apartine : cine nu iubeste pe nimeni este nevoit sa invete sa linguseasca. Iar lingusitul nu aude decat ceea ce vrea sa inteleaga.
Un poet nu trebuie sa placa tuturor si nu toata lumea trebuie sa se inchine la un poet. Este caraghios. Nu pricep cum nu sesizeaza poetii acest "simplu lucru mare".
Poezia este un divertisment, un joc, un mod de a amana gandurile grele.
Poezia nu este a 11-a porunca pe tablele lui Moise si nici un postulat fara replica.
Nu este teoria gravitatiei si nici ghilotina care ne pedepseste pentru incalcari doctrinare.
Poezia este o insotitoare dupa gustul si cultura fiecaruia. Si poetul care se ia prea in serios devine banal.
Cred ca nu ar strica o dezbatere pe texte. Si nu sesizari de lipsa virgulei sau a acordului gramatical, care sunt foarte bune dar nu spun nimic despre text.
Multi au pareri dar nu si le sustin fertil. Distrugerea, desfiintarea de text este cea mai simpla si rauvoitoare critica. Cititorii-poeti vor texte in oglinda cu ale lor, a caror receptie sa mearga pe scurtatura, iute, eficient, si in end-efect steril. Acelasi zum-zum-zum pe flori diferite.
Asa se explica de ce citesc sute de poezii contemporane si dupa ce am stins computerul nu mai stiu nimic. Mult prea rare sunt cele care se itesc timid din masa informa a asemanarii. Iar folosirea cuvintelor lubrice,obscene,licentioase s-a declarat a fi, cu ajutorul lui Mircea Dinescu si Catavencului, mult ravnita libertate a cuvantului si dezagazuirea creativitatii.
Daca ma straduiesc cateva zile va pot posta aici cel putin 50 de poezii care sunt croite la fabrica. Stofa, tiparul, foarfeca, masina de cusut si eticheta.
Copilul râde: "Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul". Tânărul cântă: "Jocul şi înţelepciunea mea e iubirea". Bătrânul tace: "Iubirea şi jocul meu e înţelepciunea". (L. Blaga)
Aş putea spune că textul lui Vlad, povestit aşa, ca la şipot, în tihnă, printre susur de izvoare, e o excelentă ilustraţie a zicerii lui Blaga. Prin tehnica detaliului, a amănuntului, autorul îl ia pe cititor într-o promenadă peste timpuri apuse. Mărturisesc, că lecturând, am revăzut în paralel firul copilăriei şi tinereţii mele. Mi-a făcut plăcere.
În partea mediană e o frază care denunţă poetul de mai târziu: ,,Mice tu vezi ce frumos se vede lumea prin frunza asta?" Jucăriile şi joaca au multiple conotaţii :) O zicală spune ,,Jocul unui copil indică epoca in care se joacă" .
Aşa cum ne-ai obişnuit, ultimul fragment e plin de dă peste...Remarc ,,m-am dus prin grădină să îndrept aracii deşi pot să jur că toţi erau drepţi. am îndreptat şi salcîmul de la colţul casei. într-o parte au ieşit rădăcini lungi lungi pînă dincolo de poartă şi noi ne-am dat cu sania pe ele făcînd pîrtie prin florile de salcîm mari albe şi grase. "
Sunt câteva remedieri de făcut: ,,Costei- Costel" ( frag. 3 ), ,,nu am păr le ea - nu am păr la ea" (frag. 5); ,,mînca caise".
Imi place cum a iesit, amestec de stari cu imagini bine conturate, indiferent daca este vorba de vis, cosmar sau doar de un gand faptele sunt transmise exact asa cum apar, cum sunt traite. Iar tu, cititor, traiesti impreuna cu autorul care doarme si isi povesteste visul, imi plac cuvintelor alese dinadins simple insa suficient de puternice pentru descrierea de care are nevoie textul. Metaforele nu se aglomereaza, iarasi un lucru bun, sunt cateva sugestive si atat. Cat despre final, este superb trecerea de la actiunea arcasului la actiunea lunii cu calcaiul ei vulnerabil. Felicitari.
Dorin, chiar n-am idee cum să răspund comentariului tău. Să fie piticii de vină? Să fie berea? Mulțumesc că, în trecere spre Monte Carlo, ți-ai făcut timp și pentru un popas la cantilena mea. Toate cele bune!
ddm, ma bucur sa vad ca Hermeneia este o comunitate in care nevoia de socializare a devenit imperios necesara! sau nu ma bucur? nu, cred ca m-as bucura mai mult daca ai gasi o alta modalitate de a-ti comunica adresa de mail. o poti pune la profil, de pilda. daca tot nu mai e un secret. promit sa ma intorc si cu niste opinii despre text, imediat ce voi reusi sa las din mana cartonasele galbene! sunt prea fosnitoare si nu ma pot concentra...
Eu le-am vizualizat ca pe trei tablouri separate, ca pe trei poeme. Pledez pentru un spaţiu suficient în jurul fiecăruia pentru fi admirat precum tablourile pictate, realizat astfel: fie distanţă mai mare, fie steluţe, fie postări separate....cea din urmă fiind preferată. Aşa după cum am scris şi la poemul Adrianei Lisandru, ,,Arămie" şi aici văd ,,poeme într-un vers" excepţionale.
aproape fiecare vers luat de unul singur are o semnificatie aparte, dar se leaga destul de greu unul de altul. remarc strofa a doua ("tacerea devine sarut" mununat!) dar mai ales finalul cu trimiterea la un "lapsus memoriae" divin. toate cele bune.
Emil mesajul meu catre tine nu era acela de a comenta favorabil textele celor de pe site... nu stiu de unde ti-a venit ideea. Am constatat o anumita superficialitate in tratarea unor texte si mi-am permis sa iti spun parerea mea tocmai pentru ca esti unul dintre autorii de pe site pe care-l apreciez ... imi pare rau sa o spun dar in acest contex singurul care pare suparat esti tu... chiar si cel care comenteaza ar trebui sa se astepte sa fie criticat. Eu astept in continuare de la tine texte bune si comentarii pertinente, tocmai pentru ca stiu ca iti sta in putere sa le realizezi.
adica inima ta e contrabandista? :) cica se castiga mai bine din whiskey si tigari. :) candva mergea si aurul, dar s-a scumpit rau si s-au inmultit controalele vamale.
lasand gluma la o parte, chiar nu stiu ce castig aduc poeziei insertiile astea turcesti. am citit-o si cu, si fara ele. mi-a placut mai mult fara.
(inceputul, mai ales, si strofa a treia)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Domnule Nincu, nu înțeleg cui este adresată Nota de Informare . Dar sunt convinsă că ar trebui să o semnați. Să nu fie anonimă. De exemplu, "Nesimtitul literar in ateliere www" . Știți Dumneavoastră la ce mă refer.
pentru textul : o părere retroactivă pentru a nu se mai repeta deEmil eu consider ca fiind indeajuns de matur din punct de vedere literar e de ajuns ca cineva sa iti indice locurile unde, in opinia sa, textul mai poate fi imbunatatit calitativ. Dar daca insisti imi suflec mainile si dau o mana de ajutor unui coleg la nevoie:)
pentru textul : Desculț deMi se pare necesar si potrivit de adugat aici o vorba despre Pavarotti ------ Luciano e mort... dintr-o data sunt mai putin cu un tata si fara batista lui alba, nici piata cu lamai in care cantam la 4 voci nu mai e de gasit, o caut zilnic, ma scufund, tu razi, te ignor si iar ascult rigoletto, si iar ma apuca o furie fara cuvinte ca in aria din actul III, dupa perdele moartea. La Scala femei concubine cu ciocolata in buzunare, parfumati barbati jucatori la bursa, pe cai sau la morile de vant scartaind lugubru, urc o colina venetiana, imi caut cultura, radacinile, sensul cunoasterii, ramolismentul galopant, zambetul tau ma arde in spate, in reflux, in catedrala de pe insula, cati sobolani ai omorat te intreb, cate iubiri ai traversat cu mana in barba lui, in chelia lui de peste 40 de ani, burta solida, insurat cu trei copii si datorii sociale, soacra ta o femeie mica cu pistrui, puradei pretutindeni ca lacustele mongole in anul in care ninive cazuse, atatea femei violate doamne, ostasi trimesi la moarte, sclavi cantand sotto voce nabucco, dar Verdi era inca copil pe-o bicicleta, si serile te cautam ..serile cand priveai lumina lunii numarand bufonii sau bufnitele cu ochi galbeni, cu sobolani in gheare, stateai picior peste picior fumand si numarand doar trecatorii bogati in amintiri, fiorul intamplarilor care se perindau fugare intre scanteie si stingerea cuiva, definitiva.. 7 Sept 2007
pentru textul : colaj ludic de„Pământul mă privea ca un miop Cu chipul mizantrop Zâmbea în urmă Pământul mă privea ca un miop” Banal, dar sună frumos (fără să sugereze, ci numai să «spună») Ȋnsă, cel puțin pentru (dar mai sunt încă cȃteva): „Pe foaie ninge negru și m-a nins”. Și, mai ales: „Într-un fior sonor îmi aflu drog Când număr fad silabele tăcerii.” Poezia merită o peniță. Finalul pare un rateu. Dar nu e chiar. Căci: „Exodul nu își află epilog Cât printre noi mai bântuie stingherii” Și: „În foi așez un rând ca anticarii Sunt toate mâzgăleli și toate-s vers.” Dar, totuși, e. Cheia e prea „vizibilă”
pentru textul : Mizantropii deSau dialog. Întors în timp, evident. Un nou text concentrat în manieră inedită pe Hermeneia. Frumos!
pentru textul : punct şi încă unul dema bucur sa existe asemenea evenimente in inima desertului. cu atit mai mult cu cit avem printre noi, soli ai poeziei ca tine, Marlena.
pentru textul : Shira ba'midbar - Festivalul "Poezie în deșert" deCine e in trecere si nu numai, prin Paris, poate contacta Institutul Cultural Roman pentru a participa inca, la concertele programate in cadrul Festivalului.
pentru textul : SPECTRUM XXI. Premier Festival International des Musiques Spectrales deo poezie banalizate de expresii uzitate, sabii in ochi, sfisieri de umbre in care autorul arunca cu cuvinte care dau bine la ureche. Nesiguranta este cu atat mai mare cu cat imaginea ochilor se repeta, la ce bun ma intreb sa accentuezi, ba sunt sabii in ochi, ba sunt ochi strapunsi de aschii de sare. Parataxarea a devenit un element ultrafolosit in versificatie, iti dai seama, dimineati de zirconiu cat de bine suna, cat de profund. Din pacate se cam confunda postmodernismul cu juxtapunerile poetice, si in acest text se vede si mai evident prin ruperea de ritm si idee, de la banal la complex si invers, autorul nu-si gaseste locul, identitatea in cadrul propriului text. Cam asa vad eu ca poet textul asta al tau, ti-am facut si comentarii pozitive, dar in general iti cauzi cuvintele si vrei sa impresionezi prin cuvinte atent cautate. Nu tine, poate doar pe internet. Poate ca o critica mai dura te mai trezeste la realitate. Apropo, si cauta si tu unele expresii pe google s avezi de cate ori au fost folosite si de cine, vei descoperi cat de original esti.
pentru textul : de ce nu spunem tot... ▒ deAlma, o competiție, implicit, există. Fiindcă se văd valorile, de aceea nu trebuie amplificată, accentuată. Este o simplă gestionare a unei echipe, nu e simplu. Dacă stârnești competiții mai mult decât trebuie, se ajunge la agresivitate, sau inhibiție, sau respingere etc. Crede-mă, gestionez echipe. Și am destule cunoștințe și în acest domeniu. Competiția stârnită la un moment nepotrivit sau pe un registru nepotrivit, nu poate crea decât false valori. Umane sau literare sau... Ce vrei tu. Știi bine că nu spun aiureli. Știi foarte bine asta. De aceea intenția nu a fost DELOC să te jignesc, ci să îți semnalez, fiindcă știu că poți percepe pe multe niveluri - că poți stârni mai mult decât ai anticipat înainte de a posta acest text. Nu știi ce propagi. Sau dacă dorești să transmiți ceva anume unui grup, ca analiză de moment a activității, realizează în așa fel încât să nu fii singura departajatoare, singura care analizează. Dacă e doar o impresie a ta, atunci nu încerca să o instaurezi întregii echipe (tutror 61). Știu că intențiile tale au fost de: - creșterea calității textelor - creșterea calității comentariilor - implicarea mai activă a autorilor - mobilizarea spre calitate a scrierilor Cred că modalitatea aleasă ACUM nu e potrivită. Poate după 6 luni ar fi fost. Fiindcă e vizibil că din 61, maxim 15-17 scriu și comentează frecvent. Din care 6-7 o fac intensiv. În fine, extind foarte mult. Nu e cazul Așa cum am simțit intenția ta inițială, sper să simți și tu ce anume transmit. În plus, sincer, dacă eu personal - aici e strict personal - aș inclus într-o clasificare LITERARA - numele tău, Alma, la lista "cel mai cantabil nume", și un titlu (din totalitatea textelor, ai ales titlul, nici măcar poezia), oare cum ai fi simțit? Sincer, poate îmi vei răspunde: firesc, ok, bine etc. Deși nu cred. Acesat a fost sentimentul meu. După care am elaborat fenomenul pe toate registrele și constat impactul. Dacă se consideră că acest gen de clasificări ajută, asta se va vedea numai în timp. După un anumit interval de timp. Da, va ajuta desigur, să scriem mai bine, să comentăm pe text, literar, constructiv, și să colaborăm mai bine. Asta sigur ajută, indiferent de momentul unui om, unui grup, unei institutii sau comunități. ...
pentru textul : Cel mai, Cea mai desă vedem ce o să facă neamțul dar e clar că eu încă o dată am avut dreptate.
pentru textul : scrisoarea a doua către români deVirgil,
pentru textul : cu o gaură mare pătrată în piept ▒ deCorect tot ce spui. Și nu mi s-a pus pata pe tine ci valorez cum se cuvine disputa amicală și polemica purtată cu un om care gândește, uneori îmi place și când ies scântei, îmi amintește că odată, demult, omul a născocit focul.
Cât privește inspirația 'ideile' cum spui tu bagatelizând un pic, asta e o discuție mai lungă. Ce am spus eu poate fi recunosc o răutate, dar, așa cum bine ai sesizat, nu m-am putut abține, asta e.
Poemul însă este super, ca de altfel aproape întregul Mirabile Dictu, un volum de versuri pe care, oricât rearanjez, îl păstrez mereu la față în biblioteca de acasă.
erate* :in text si vorbit. daca mai sunt si altele, imi cer scuze.
pentru textul : poveste cu nuferi deSunt foarte relaxata si nu sunt nici intimidata.
Eu am propus texte in comentariile mele. Si o voi mai face daca este nevoie.
Exista excelente carti de teorie, analize mai mult sau mai putin exhaustive, exegeze bine documentate. Dar asta este alta meserie.
Aici se scrie si publica poezie. Sa lasam teoria acelora care se pricep mai bine. Si sa ne aplecam asupra "obiectului muncii noastre".
In tot internetul de poezie romaneasca, si il urmaresc de cativa ani, toata lumea vorbeste despre estetica si valoare. Fiecare poet are impresia ca estetica si valoarea il priveste numai pe el. Adica numai el detine secretul lui Polichinelle. Eventual si cei cativa prieteni lingusitori pe care ii are.
Si dupa o vorba care nu imi apartine : cine nu iubeste pe nimeni este nevoit sa invete sa linguseasca. Iar lingusitul nu aude decat ceea ce vrea sa inteleaga.
Un poet nu trebuie sa placa tuturor si nu toata lumea trebuie sa se inchine la un poet. Este caraghios. Nu pricep cum nu sesizeaza poetii acest "simplu lucru mare".
Poezia este un divertisment, un joc, un mod de a amana gandurile grele.
Poezia nu este a 11-a porunca pe tablele lui Moise si nici un postulat fara replica.
Nu este teoria gravitatiei si nici ghilotina care ne pedepseste pentru incalcari doctrinare.
Poezia este o insotitoare dupa gustul si cultura fiecaruia. Si poetul care se ia prea in serios devine banal.
Cred ca nu ar strica o dezbatere pe texte. Si nu sesizari de lipsa virgulei sau a acordului gramatical, care sunt foarte bune dar nu spun nimic despre text.
Multi au pareri dar nu si le sustin fertil. Distrugerea, desfiintarea de text este cea mai simpla si rauvoitoare critica. Cititorii-poeti vor texte in oglinda cu ale lor, a caror receptie sa mearga pe scurtatura, iute, eficient, si in end-efect steril. Acelasi zum-zum-zum pe flori diferite.
Asa se explica de ce citesc sute de poezii contemporane si dupa ce am stins computerul nu mai stiu nimic. Mult prea rare sunt cele care se itesc timid din masa informa a asemanarii. Iar folosirea cuvintelor lubrice,obscene,licentioase s-a declarat a fi, cu ajutorul lui Mircea Dinescu si Catavencului, mult ravnita libertate a cuvantului si dezagazuirea creativitatii.
pentru textul : Devorah deDaca ma straduiesc cateva zile va pot posta aici cel putin 50 de poezii care sunt croite la fabrica. Stofa, tiparul, foarfeca, masina de cusut si eticheta.
Copilul râde: "Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul". Tânărul cântă: "Jocul şi înţelepciunea mea e iubirea". Bătrânul tace: "Iubirea şi jocul meu e înţelepciunea". (L. Blaga)
Aş putea spune că textul lui Vlad, povestit aşa, ca la şipot, în tihnă, printre susur de izvoare, e o excelentă ilustraţie a zicerii lui Blaga. Prin tehnica detaliului, a amănuntului, autorul îl ia pe cititor într-o promenadă peste timpuri apuse. Mărturisesc, că lecturând, am revăzut în paralel firul copilăriei şi tinereţii mele. Mi-a făcut plăcere.
În partea mediană e o frază care denunţă poetul de mai târziu: ,,Mice tu vezi ce frumos se vede lumea prin frunza asta?" Jucăriile şi joaca au multiple conotaţii :) O zicală spune ,,Jocul unui copil indică epoca in care se joacă" .
Aşa cum ne-ai obişnuit, ultimul fragment e plin de dă peste...Remarc ,,m-am dus prin grădină să îndrept aracii deşi pot să jur că toţi erau drepţi. am îndreptat şi salcîmul de la colţul casei. într-o parte au ieşit rădăcini lungi lungi pînă dincolo de poartă şi noi ne-am dat cu sania pe ele făcînd pîrtie prin florile de salcîm mari albe şi grase. "
Sunt câteva remedieri de făcut: ,,Costei- Costel" ( frag. 3 ), ,,nu am păr le ea - nu am păr la ea" (frag. 5); ,,mînca caise".
pentru textul : oameni şi jucării deIn ciuda scabrosului singura strofa care este poezie aici mi se pare a fi strofa a treia. restul e abureala bobadilica
pentru textul : amnezie de toamnă fancy și cool deMultumesc Virgil pentru recomndare.
Mult succes...
pentru textul : sura11 deImi place cum a iesit, amestec de stari cu imagini bine conturate, indiferent daca este vorba de vis, cosmar sau doar de un gand faptele sunt transmise exact asa cum apar, cum sunt traite. Iar tu, cititor, traiesti impreuna cu autorul care doarme si isi povesteste visul, imi plac cuvintelor alese dinadins simple insa suficient de puternice pentru descrierea de care are nevoie textul. Metaforele nu se aglomereaza, iarasi un lucru bun, sunt cateva sugestive si atat. Cat despre final, este superb trecerea de la actiunea arcasului la actiunea lunii cu calcaiul ei vulnerabil. Felicitari.
pentru textul : fotografie din spaţiu debondărească...
pentru textul : întîmplare după ploaie deDorin, chiar n-am idee cum să răspund comentariului tău. Să fie piticii de vină? Să fie berea? Mulțumesc că, în trecere spre Monte Carlo, ți-ai făcut timp și pentru un popas la cantilena mea. Toate cele bune!
pentru textul : Cantilenă pentru re-căderea în starea de toamnă deddm, ma bucur sa vad ca Hermeneia este o comunitate in care nevoia de socializare a devenit imperios necesara! sau nu ma bucur? nu, cred ca m-as bucura mai mult daca ai gasi o alta modalitate de a-ti comunica adresa de mail. o poti pune la profil, de pilda. daca tot nu mai e un secret. promit sa ma intorc si cu niste opinii despre text, imediat ce voi reusi sa las din mana cartonasele galbene! sunt prea fosnitoare si nu ma pot concentra...
pentru textul : Scrâșnitorul deEu le-am vizualizat ca pe trei tablouri separate, ca pe trei poeme. Pledez pentru un spaţiu suficient în jurul fiecăruia pentru fi admirat precum tablourile pictate, realizat astfel: fie distanţă mai mare, fie steluţe, fie postări separate....cea din urmă fiind preferată. Aşa după cum am scris şi la poemul Adrianei Lisandru, ,,Arămie" şi aici văd ,,poeme într-un vers" excepţionale.
pentru textul : Rune deam uitat sa spun (desi initial a fost un alt titlu), titlul e "catchy"
pentru textul : (la nunta din cană, Galileea) deeste doar imaginea din oglindă...
pentru textul : am înţeles ce e tăcerea deaceeaşi reflecţie statică ce persistă.
mulţumesc de trecere şi semn!
şi de sugestie!
e de prisos.
aproape fiecare vers luat de unul singur are o semnificatie aparte, dar se leaga destul de greu unul de altul. remarc strofa a doua ("tacerea devine sarut" mununat!) dar mai ales finalul cu trimiterea la un "lapsus memoriae" divin. toate cele bune.
pentru textul : film noir deEmil mesajul meu catre tine nu era acela de a comenta favorabil textele celor de pe site... nu stiu de unde ti-a venit ideea. Am constatat o anumita superficialitate in tratarea unor texte si mi-am permis sa iti spun parerea mea tocmai pentru ca esti unul dintre autorii de pe site pe care-l apreciez ... imi pare rau sa o spun dar in acest contex singurul care pare suparat esti tu... chiar si cel care comenteaza ar trebui sa se astepte sa fie criticat. Eu astept in continuare de la tine texte bune si comentarii pertinente, tocmai pentru ca stiu ca iti sta in putere sa le realizezi.
pentru textul : a căzut o stea deadica inima ta e contrabandista? :) cica se castiga mai bine din whiskey si tigari. :) candva mergea si aurul, dar s-a scumpit rau si s-au inmultit controalele vamale.
lasand gluma la o parte, chiar nu stiu ce castig aduc poeziei insertiile astea turcesti. am citit-o si cu, si fara ele. mi-a placut mai mult fara.
pentru textul : despre inima mea de(inceputul, mai ales, si strofa a treia)
o fi de porc asta...noua dezordine mondială ?
pentru textul : un dubito tratat minor deTextul e la vedere, mai sus. Dacă cineva consideră că a fost un abuz faptul că nu am permis să apară aşa ceva în prima pagină...
Sănătate (la strănut); cu înţelepciunea, ca să nu spun altfel, mai greu...
pentru textul : Antoverb (provocare lingvistică) denici eu nu am observat că lipseşte un ă când am dat copy paste.
pentru textul : neon fado deVa multumesc foarte mult pentru trecere si comentariu.
pentru textul : Unchiul Fedea (5) dePagini