O pagină admirabilă! Poezie peste tot...căci colo unde e dumnezeu e si poezia.
Desi poemul e un intreg precum cerul, remarc versurile:
,,mi-am dorit să mă mai plimb cu dumnezeu [...]
să stăm de vorbă ca pe vremuri
să îl întreb cum e cu oamenii care n-au pîine sau n-au idei
sau n-au dumnezeu și să îl privesc cum tace [...]
să mă simt singur și să fie
toamnă"... să te simţi, dar să nu fii :), iar toamna să fie caldă. Un poem în care am intrat tiptil. Felicitări, Virgil!
Dacă ar fi să am vreo sugestie, ar fi aceleasi ca si antecomentatorii :) Am incercat să îl citesc si cu verbul la indicativ prezent, ca un dor implinit, însă parcă tot mai frumos e dorul exprimat prin acel conjuctiv.
Cu bucuria lecturii, Mariana.
Mie mi-a plăcut acest dialog, e de recomandate, umila mea parere. La capitolul "așa DA" uite ca avem dezbatere de idei cu scântei pana si Gorun zice un fel de "pas-parol" :-) Bravos voua, chapeau bas, Andu
cred ca ceea ce respinge aici e primul cuvant. inlocuit, receptarea textului ar fi alta, cred. mai sunt si alte locuri comune. ridica-le la cer, fa-le iubire sau altceva
Multumesc. Le voi scoate. Dar dupa 30 august cand ajung in tara. Acum nu am la dispozitie "romspeller". Iar pe laptop-ul pe care lucrez e greu sa iau textul cuvant cu cuvant si sa fac corecturi.
textul e bun desi am citeva rezerve: - "se izbesc de țărmul pieptului meu", suna frumos dar parca prea folosit - "îi sfărâm vocea și o prefac/ în pașii spre soarele meu", contine parca prea multe "suieratoare" sau poate mi se pare mie. remarc insa sintagma "când toată lumea urlă în căutarea..."
Am scris de vreo doua ori un comentariu aici insa inainte de a valida trimiterea acestuia pagina disparea. Asa ca am sa ma rezum a spune ca mi-a placut.
citind ultimele două comentarii distinse (Andu și Nicholas). am impresia că unii doar felicită sticla de șampanie nu o și deschid. și râd, deci chiar așa s-a ajuns... bine domnilor, faceți cercuri:)
Virgil, de ajuns mai departe n-aveam cum, cu asa blocaj in trafic - no, pe bune, tema e una simpla, peisagistica, tratata corespunzator ("cu targa"), iar fortajele de ritm/rima, din pacate, nu le percep - Alina, ironicul de aici e un pic mai agresiv, ma bucur ca iti place, mai ales in conditiile in care nu te stiu nici pe tine o admiratoare a versificarilor clasice multumesc, scuzati intarzierea raspunsurilor
virgil, textul asta se doreste rece ca moartea lumii dupa inghet. cereia eu personal nu i-as da nici cea mai mica sansa de resuscitare. cel putin azi, la ora 20 si 18, ora romaniei. cine ma poate condamna ca sunt subiectiva?! la naiba, sunt artist, nu?! profesionist. dar cinism nu cred ca are. are?
am zambit si am citit cu neliniste aceasta poezie. virgil vorbeste despre un adevar, lumea figurata de el este lumea transmutata si pe deplin adevarata.propune o reprezentare convingatoare a poesisului(trecerea in forma artistica a lumii reprezentate), astfel incat nu ofera posibilitatea gandirii ca ar fi neadevarat ceea ce ar vrea el sa reprezinte. apeleaza la mai multe tehnici poetice, una dintre ele fiind conventia dintre autor si cititor. incearca sa-l apropie pe acesta din urma, sa-l faca partas la actul creator pentru a nu avea posibilitatea retragerii. pare un poem explicativ. autorul se adreseaza cititorului cu incredere, dandu-i si explicatii: "cum scriu poetii in carti". observam ca autorul se detaseaza de acestia din urma. pentru a avea reprezentarea si imaginile cat mai clare, autorul prefera sa ilustreze cu exactitate locul unde se patrece naratiunea de parca ne-ar invita sa locuim acolo si sa locuim poemul insusi, ori heidegger afirma ca "esenta construirii este oferirea de locuire". poezia lui virgil este construita astfel incat te invita la lectura, la locuire. o alta tehnica este cea a trecerii de la o forma de discurs la alta: incepe metaforic, de altfel, superb versul:"atinge cu picioarele goale buzele reci ale ecoului", cu o atmosfera romantica creata de acea seara perfecta de mai si cu acea imagine din nou foarte frumoasa:"pe acoperiș lupi negri își usucă labele murdare de lut", dupa care trece la o forma de comunicare mai directa si mai abrupta:"pariez că acum cineva citește/cu o senzație nelinișită/ca și cum iubirea ar trebui desființată/printr-un decret ușor desuet", iar in final aflam ca nimic din ce am citit mai sus nu are prea mare importanta: "desi la urma urmei e doar un suflet de eleva". pe undeva se poate remarca si o urma subtila de ironie:"pariez că acum cineva citește/cu o senzație nelinișită". nu pot sa nu revin asupra versului:"pe acoperiș lupi negri își usucă labele murdare de lut" care are o puternica semnificatie simbolica.lupii negri au calcat peste ceva deja inceput, cladit, pe ceva creat si au reusit sa si distruga din moment ce isi usuca labele, poate chiar cu o anumita satisfactie. ideea a ceva care a fost, dar, posibil din cauza acelor lupi care pot fi reprezentarea oricarei lucru cu influente negative, a disparut se face remarcata si atunci cand vorbeste despre trecut:"povestesc cît de bine era cînd puteai să dormi/în carnea așternuturilor " mi s-a parut ca nu da prea bine moldova, podul iloaiei si trenurile de navetisti ale parisului. parca pierde din autenticitate.
pentru că teama și frica = repetiție. cred că trebuie tăiat unul sau doi "în", prea mulți într-un text scurt. ai 5. bun venit pe site. mi-a plăcut mijlocul poemului, acolo la nu a mai plouat ...Ioana.
Mă uit aici şi constat ceea ce, de altminteri, cam ştiam: e necesar câte un bobadil în orice situatie. Pâna să apara comentariul lui, textul meu avea, cum se exprima el, "destui de putini cititori". Acum, dupa toata vâlva pe care a stârnit-o, are "destui de mulţi". Sperând eu că o buna parte dintre cei care au accesat au citit şi eseul, nu doar comentariile...
Propunere, scriu aici că nu știu unde anume ar fi potrivit: în loc de "Ultimele texte publicate de X" să fie simplu "Texte publicate de X", adică să exprimă totalitatea lor, nu "ultimele", fiindcă vor urma și altele. "Ultimele" ar însemna că nu mai postează altele. Desigur că e amănunt. Dar la fel sună și când citesc prin anunțuri ceva de genul "Ultimul volum de poezii al lui X". Mulțam.
Imi pare bine ca am reusit sa va fac sa zambiti... inseamna ca dincolo de ironie, care acum imi pare totusi prea facil construita, voi ati rezonat cu tema poeziei. Multumesc de feed-back.
zidul a fost spart de către oamenii cu mîini şi picioare. Experimentele acelea nu anu participat atunci. Nu de alte, dar infirmitatea putea fi şi mentală. Vă mulţumesc de trecere şi interpretare.
de ce textul a fost împins sub roţile şantierului. ori eu sînt prost ori redactorul sef, sub aburii filosofici, nu-i înţelege simplitatea. e prea simplu? e prea complicat? e prea legat? e prea rupt? e prea şcolăresc? e prea infantil? e prea nehermeneiesc? e prea ruginit? genitive? substantive? verbe? cratime? titlul? inceputul? finalul?
îmi permit să-l explic. la mine plouă. e seară. îmi trece prin cap o amintire. trebuie să plec în oraş. ştirile meteorologice nu sînt favorabile. apuc fulgarinul. mai ies odata afară să discern condiţiile.
finalul e o digresiune. o destainuire şi un fel de a vedea raportul meu cu Dumnezeu la acel moment.
îmi pun întrebarea: e textul trimis la şantier, e autorul sau Dumnezeu e hiba?
sapphire, multumesc pentru felul in care imi explici punctul tau de vedere vis-a-vis de poemele mele. am inteles mesajul tau si il consider constructiv pana la a/mi cere sa renunta la poetizare. chiar daca, asa cum spui tu, tendintele poeziei de azi sunt altele, nu inteleg cum sa renunt tocmai la esenta poeziei = poetizarea. pare ca imi cer sa traiesc fara sange in vene, daca asta este viata?!? ai dreptate perfecta in ceea ce priveste "artificiile voluntare sau involuntare". voi incerca sa fiu atent la acest gen de exprimare. de asemenea, ai dreptate si in privinta ultimelor doua versuri. oricum, iti multumesc de trecere si te astept sincer si cu placere alaturi de fiecare scriere pe care o postez aici.
:) mi-a placut foarte. o combinatie excelenta intre dramatic/ metafora/ dark
plus ca e ca o invitatie. ca tot suntem pe partea engleza - your poem lures the reader -
in seara asta am obosit sa ma tot explic. oricum... nu pot sa nu dau penita. s-a mulat perfect pe gustrile mele. cu tot subiectivismul de care sunt capabile, iti spun ca poezia asta trebuie citita :)
Uneori textele mai vechi sunt infinit mai bune decit cele noi, fortate de scurtarea timpului. Alvin Toffler pomeneste de accelerare si nerabdarea mediei electronice. Traim absurdul ca un text mai vechi de 7-10 zile e ingropat si uitat in beciurile electronice ale netului. O sa ajungem la situatia in care un text citit este imediat distrus ca sa evitam rusinea invechirii. Eu as sta pe un pod Calatrava cu ochii inchisi incercind sa ghicesc ce ne va aduce comunicatia viitorului. Mai am o vorba despre "legi" . Omenirea a dat tot ce e mai bun in epocile de maxima libertate si flexibilitate . In dosul gratiilor arta se sufoca si piere.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
O pagină admirabilă! Poezie peste tot...căci colo unde e dumnezeu e si poezia.
pentru textul : introfanie de toamnă I deDesi poemul e un intreg precum cerul, remarc versurile:
,,mi-am dorit să mă mai plimb cu dumnezeu [...]
să stăm de vorbă ca pe vremuri
să îl întreb cum e cu oamenii care n-au pîine sau n-au idei
sau n-au dumnezeu și să îl privesc cum tace [...]
să mă simt singur și să fie
toamnă"... să te simţi, dar să nu fii :), iar toamna să fie caldă. Un poem în care am intrat tiptil. Felicitări, Virgil!
Dacă ar fi să am vreo sugestie, ar fi aceleasi ca si antecomentatorii :) Am incercat să îl citesc si cu verbul la indicativ prezent, ca un dor implinit, însă parcă tot mai frumos e dorul exprimat prin acel conjuctiv.
Cu bucuria lecturii, Mariana.
Mie mi-a plăcut acest dialog, e de recomandate, umila mea parere. La capitolul "așa DA" uite ca avem dezbatere de idei cu scântei pana si Gorun zice un fel de "pas-parol" :-) Bravos voua, chapeau bas, Andu
pentru textul : (3) Câte ceva despre Cantor, Aristotel și Dan Puric. Primul intermezzo: Caragiale & fizica cuantică & dialetheismul decred ca ceea ce respinge aici e primul cuvant. inlocuit, receptarea textului ar fi alta, cred. mai sunt si alte locuri comune. ridica-le la cer, fa-le iubire sau altceva
pentru textul : de aducere aminte deam renunţat la Hegel şi Kant. ce strident se certau în text!
pentru textul : ritual demulţumesc Cristina.
Multumesc. Le voi scoate. Dar dupa 30 august cand ajung in tara. Acum nu am la dispozitie "romspeller". Iar pe laptop-ul pe care lucrez e greu sa iau textul cuvant cu cuvant si sa fac corecturi.
pentru textul : Wittgenstein și Jocurile de limbaj deNicholas, diminutivul rochiei m-a pierdut printre falduri:)
pentru textul : o singură frază dee o femeie serioasa, ce Dzeu...?! altfel, imi place cum curge poema.
textul e bun desi am citeva rezerve: - "se izbesc de țărmul pieptului meu", suna frumos dar parca prea folosit - "îi sfărâm vocea și o prefac/ în pașii spre soarele meu", contine parca prea multe "suieratoare" sau poate mi se pare mie. remarc insa sintagma "când toată lumea urlă în căutarea..."
pentru textul : scaunul și mașinile de plâns deAm scris de vreo doua ori un comentariu aici insa inainte de a valida trimiterea acestuia pagina disparea. Asa ca am sa ma rezum a spune ca mi-a placut.
pentru textul : fericirea II decitind ultimele două comentarii distinse (Andu și Nicholas). am impresia că unii doar felicită sticla de șampanie nu o și deschid. și râd, deci chiar așa s-a ajuns... bine domnilor, faceți cercuri:)
pentru textul : Șapte ani deela, imi pare rau. s-ar putea ca insula sa fie nelocuita ps: acum pot sa dau pagina? :D
pentru textul : lumen slide 1 deai doi copii, nu știam. îmi pare rău Mircea.
pentru textul : Pisica neagră deVirgil, eu cred că este o trimitere spre alchimie. mercuul și sulful sunt "metalele-genitori" . (vezi Ibn 'Arabi).
pentru textul : Elegie ermetică VI deVirgil, de ajuns mai departe n-aveam cum, cu asa blocaj in trafic - no, pe bune, tema e una simpla, peisagistica, tratata corespunzator ("cu targa"), iar fortajele de ritm/rima, din pacate, nu le percep - Alina, ironicul de aici e un pic mai agresiv, ma bucur ca iti place, mai ales in conditiile in care nu te stiu nici pe tine o admiratoare a versificarilor clasice multumesc, scuzati intarzierea raspunsurilor
pentru textul : Pierduți în trafic devirgil, textul asta se doreste rece ca moartea lumii dupa inghet. cereia eu personal nu i-as da nici cea mai mica sansa de resuscitare. cel putin azi, la ora 20 si 18, ora romaniei. cine ma poate condamna ca sunt subiectiva?! la naiba, sunt artist, nu?! profesionist. dar cinism nu cred ca are. are?
pentru textul : jane doe deam zambit si am citit cu neliniste aceasta poezie. virgil vorbeste despre un adevar, lumea figurata de el este lumea transmutata si pe deplin adevarata.propune o reprezentare convingatoare a poesisului(trecerea in forma artistica a lumii reprezentate), astfel incat nu ofera posibilitatea gandirii ca ar fi neadevarat ceea ce ar vrea el sa reprezinte. apeleaza la mai multe tehnici poetice, una dintre ele fiind conventia dintre autor si cititor. incearca sa-l apropie pe acesta din urma, sa-l faca partas la actul creator pentru a nu avea posibilitatea retragerii. pare un poem explicativ. autorul se adreseaza cititorului cu incredere, dandu-i si explicatii: "cum scriu poetii in carti". observam ca autorul se detaseaza de acestia din urma. pentru a avea reprezentarea si imaginile cat mai clare, autorul prefera sa ilustreze cu exactitate locul unde se patrece naratiunea de parca ne-ar invita sa locuim acolo si sa locuim poemul insusi, ori heidegger afirma ca "esenta construirii este oferirea de locuire". poezia lui virgil este construita astfel incat te invita la lectura, la locuire. o alta tehnica este cea a trecerii de la o forma de discurs la alta: incepe metaforic, de altfel, superb versul:"atinge cu picioarele goale buzele reci ale ecoului", cu o atmosfera romantica creata de acea seara perfecta de mai si cu acea imagine din nou foarte frumoasa:"pe acoperiș lupi negri își usucă labele murdare de lut", dupa care trece la o forma de comunicare mai directa si mai abrupta:"pariez că acum cineva citește/cu o senzație nelinișită/ca și cum iubirea ar trebui desființată/printr-un decret ușor desuet", iar in final aflam ca nimic din ce am citit mai sus nu are prea mare importanta: "desi la urma urmei e doar un suflet de eleva". pe undeva se poate remarca si o urma subtila de ironie:"pariez că acum cineva citește/cu o senzație nelinișită". nu pot sa nu revin asupra versului:"pe acoperiș lupi negri își usucă labele murdare de lut" care are o puternica semnificatie simbolica.lupii negri au calcat peste ceva deja inceput, cladit, pe ceva creat si au reusit sa si distruga din moment ce isi usuca labele, poate chiar cu o anumita satisfactie. ideea a ceva care a fost, dar, posibil din cauza acelor lupi care pot fi reprezentarea oricarei lucru cu influente negative, a disparut se face remarcata si atunci cand vorbeste despre trecut:"povestesc cît de bine era cînd puteai să dormi/în carnea așternuturilor " mi s-a parut ca nu da prea bine moldova, podul iloaiei si trenurile de navetisti ale parisului. parca pierde din autenticitate.
pentru textul : iubirea la podu iloaiei deO simpla sugestie. In stil Boba. In loc de: "pe când afacerea încă mai mergea" cam asa: "pe când afacerea încă nu începuse" ?!
pentru textul : dombi depentru că teama și frica = repetiție. cred că trebuie tăiat unul sau doi "în", prea mulți într-un text scurt. ai 5. bun venit pe site. mi-a plăcut mijlocul poemului, acolo la nu a mai plouat ...Ioana.
pentru textul : tu nu ai de unde să ştii deMă uit aici şi constat ceea ce, de altminteri, cam ştiam: e necesar câte un bobadil în orice situatie. Pâna să apara comentariul lui, textul meu avea, cum se exprima el, "destui de putini cititori". Acum, dupa toata vâlva pe care a stârnit-o, are "destui de mulţi". Sperând eu că o buna parte dintre cei care au accesat au citit şi eseul, nu doar comentariile...
pentru textul : Între Orfeu şi Euridice deEmil, mulțumesc de sugestii. Ai dreptate, scuturat un pic, poemul arată mai bine. tincuța
pentru textul : Inima mea se face confeti dePropunere, scriu aici că nu știu unde anume ar fi potrivit: în loc de "Ultimele texte publicate de X" să fie simplu "Texte publicate de X", adică să exprimă totalitatea lor, nu "ultimele", fiindcă vor urma și altele. "Ultimele" ar însemna că nu mai postează altele. Desigur că e amănunt. Dar la fel sună și când citesc prin anunțuri ceva de genul "Ultimul volum de poezii al lui X". Mulțam.
pentru textul : Hermeneia.com la o lună de existență deImi pare bine ca am reusit sa va fac sa zambiti... inseamna ca dincolo de ironie, care acum imi pare totusi prea facil construita, voi ati rezonat cu tema poeziei. Multumesc de feed-back.
pentru textul : Anticoncepționale dezidul a fost spart de către oamenii cu mîini şi picioare. Experimentele acelea nu anu participat atunci. Nu de alte, dar infirmitatea putea fi şi mentală. Vă mulţumesc de trecere şi interpretare.
pentru textul : Epoca aceea se putea salva cu răbdare dece are textul asta cu chatul. Alina, daca tot nu vrei sa comentezi de ce nu folosesti ym?
pentru textul : iarna dede ce textul a fost împins sub roţile şantierului. ori eu sînt prost ori redactorul sef, sub aburii filosofici, nu-i înţelege simplitatea. e prea simplu? e prea complicat? e prea legat? e prea rupt? e prea şcolăresc? e prea infantil? e prea nehermeneiesc? e prea ruginit? genitive? substantive? verbe? cratime? titlul? inceputul? finalul?
îmi permit să-l explic. la mine plouă. e seară. îmi trece prin cap o amintire. trebuie să plec în oraş. ştirile meteorologice nu sînt favorabile. apuc fulgarinul. mai ies odata afară să discern condiţiile.
finalul e o digresiune. o destainuire şi un fel de a vedea raportul meu cu Dumnezeu la acel moment.
îmi pun întrebarea: e textul trimis la şantier, e autorul sau Dumnezeu e hiba?
pentru textul : et caetera desapphire, multumesc pentru felul in care imi explici punctul tau de vedere vis-a-vis de poemele mele. am inteles mesajul tau si il consider constructiv pana la a/mi cere sa renunta la poetizare. chiar daca, asa cum spui tu, tendintele poeziei de azi sunt altele, nu inteleg cum sa renunt tocmai la esenta poeziei = poetizarea. pare ca imi cer sa traiesc fara sange in vene, daca asta este viata?!? ai dreptate perfecta in ceea ce priveste "artificiile voluntare sau involuntare". voi incerca sa fiu atent la acest gen de exprimare. de asemenea, ai dreptate si in privinta ultimelor doua versuri. oricum, iti multumesc de trecere si te astept sincer si cu placere alaturi de fiecare scriere pe care o postez aici.
pentru textul : În aceeași supă de:) mi-a placut foarte. o combinatie excelenta intre dramatic/ metafora/ dark
plus ca e ca o invitatie. ca tot suntem pe partea engleza - your poem lures the reader -
in seara asta am obosit sa ma tot explic. oricum... nu pot sa nu dau penita. s-a mulat perfect pe gustrile mele. cu tot subiectivismul de care sunt capabile, iti spun ca poezia asta trebuie citita :)
pentru textul : dusk till dawn till dusk deFie sa avem un an darnic in bucurii! sa ne reintalnim cu bine in 2009!
pentru textul : Sărbători bune - 2008 deOana, eu nu gust mereu textele nimănui. Nici măcar ale consacraţilor ori a marilor clasici. Cred că mai toţi suntem aşa.
pentru textul : Noapte bună, copii deMulţam!
Uneori textele mai vechi sunt infinit mai bune decit cele noi, fortate de scurtarea timpului. Alvin Toffler pomeneste de accelerare si nerabdarea mediei electronice. Traim absurdul ca un text mai vechi de 7-10 zile e ingropat si uitat in beciurile electronice ale netului. O sa ajungem la situatia in care un text citit este imediat distrus ca sa evitam rusinea invechirii. Eu as sta pe un pod Calatrava cu ochii inchisi incercind sa ghicesc ce ne va aduce comunicatia viitorului. Mai am o vorba despre "legi" . Omenirea a dat tot ce e mai bun in epocile de maxima libertate si flexibilitate . In dosul gratiilor arta se sufoca si piere.
pentru textul : El Conqueridor dela existență desigur.
pentru textul : Simbioză dePagini