poezie generală

imaginea utilizatorului a.a.a.

Elegie de dincolo

Se subţiară timpul şi forma şi culoarea
în zboruri îngroşate, în păsări neajunse
la plâns,
iar păsării din zâmbet nu-i mai ajunse zborul,
se prăbuşise timpul sub ancore uscate;

ca într-un os de veci,
m-am strâns
şi-am strâns
din ochi, din dinţi, din sânge,
până când, duso, ai început a strânge
până la măduvă, până la cruce, până la vânt,
până când
copacii se legănau mai pustii,
şi-am întrebat mai mort şi mai viu:
mai ştiu,
mai ştii?

imaginea utilizatorului Cosmacpan

bruta

de ce eu Doamne?

cine are lumina ochilor să se bucure că poate vedea măreția
cine n-o are să se bucure că-n fața lui e Tronul de Judecată

cine are sănătatea auzului să se bucure pentru că fericirea șoptește
cine n-o are să se bucure căci dulceața cuvintelor închipuite nu are seamăn

cine are darul vorbirii să se bucure căci poate descrie fala şi nemărginirea
cine nu-l are să se bucure căci vorbele-i pornesc din inimă săgetând cerurile

imaginea utilizatorului nicodem

decor

pe dealul supt de nimfele toamnei melcii
îşi sărbătoresc hramul lor
înconjoară desculţi altarul trag pe furiş o
privire spre rîu şi mor împăcaţi

prin mine trece iar mărfarul acela plin cu păianjeni
gândul îşi trimite oile la păscut
zeiţa culorilor e foarte drăguţă

în ochiul zilei sînt cel mai curat fir de praf

teascurile ca nişte moşi crăciuni îşi tocesc vocile
să ne ureze un ho ho ho rotund
ca gura paharului

imaginea utilizatorului celestin

În centrul nou al verighetelor e o casă de schimb

după sărut
cuvintele tale erau mândre ca nişte degete pocnite din ce în ce mai des
şi-ţi vedeam inima cât flăcăra dintr-o lampă
de ceva timp
ţi-am fost alături
sărutându-te mereu înainte de culcare
n-am greşit
aşa cum puţin peste miezul nopţii
cu gândurile tot mai sărace
temerea unui desfrâu iese din patul unei femei primitoare
acoperit cu cearşaful
ca după o lună de miere

Pagini

Subscribe to poezie generală