în magazinul de vechituri
lucrurile devin mici și simple
ca la început cuibăriți
în măruntaiele șifonierului
privim timpul topindu-se
în fulgi de naftalină
și ni se face dor
de trecut
dorul se desface
în fulgi de naftalină
privind timpul topit
în măruntaiele șifonierului
cuibărim începutul devenind
simpli și mici precum lucrurile
din magazinul de vechituri
întotdeauna ştiu negreşit că este duminică
după cum omentul mic şi omentul mare învelesc măruntaiele mele
soarele nu se lasă mereu prins azi este ca un arici temător dar
lucrurile încă au umbră moale şi catifelată ofelia descântă melcii
închişi în casă zmeura sălbatică zidurile văruite suspinele de tămăduit
care nu vor să-şi dea sufletul din cuşca toracică daniel se luptă cu visele
şi apucă balaurul de coarne în definitiv heraclit nu avea dreptate
în creierul meu este o baie de aur o vână groasă pe care o sondează
Derulam pe tăcute un poem
rostogolit prin zăpadă
de niște roți de vară
în noapte
apoi
a venit viscolul și ne-a luat pe sus
și ne-a răsturnat cu tot cu autocar
apoi
au venit pompierii și ne-au luat pe sus
și ne-au răsturnat pe toți într-un bar
acolo unde
ne derula pe tăcute un poem
acolo unde
stăteam și-așteptam fumându-ne
printre vorbe
speranțele și cafeaua așteptam
să plece viscolul
și să vină niște roți de vară
și să ne rostogolească prin zăpadă
Comentarii aleatorii