poezie generală

imaginea utilizatorului kalipeto

deasupra lumea

în fântână s-a făcut dintr-odată frig
lumina venită de sus
mi-a adunat prietenii într-un cerc galben

tăcerea care ieșea din gurile reci
s-a răsucit la început ca un mânz
apoi ca o floare

bine că e aici
bătrânul cu vorbe ciudate
altfel ce mă făceam fără sobă

oamenii vin la fântână
de teamă să nu înnebunească

le umplu zilnic gălețile
toți prietenii mă privesc așa într-o parte
din cauza florii

dacă mă uit la floare
cu ochii închiși
îmi pare a fi mânz

imaginea utilizatorului celestin

Competenţă

numai unul din câţiva trecători priveşte cinstit
coborând ochii
spre-un câine pe jumătate năruit
timpul nu-l sperie
nici măcar cerul
care după o nefericire
n-a mai avut destul soare
lătratul la fel de sec se întoarce
împotriva inimii
aşteptările lungite într-un singur sens
n-au nimic de câştigat
asta în caz de nu aş fi în stare să le spun
mai repede
vă rog

imaginea utilizatorului kalipeto

înţelegi?

în aer se decupează copacul
atunci când dumnezeu rosteşte cuvântul copac
pasăre pentru pasăre
inimă pentru inimă
şi aşa mai departe

tu eşti decupată
în aerul care mi-a fost dat mie întru respiraţie
de-asta atunci când simt că mă sufoc
şi strig doamne ai milă de mine
el mi te aduce mai aproape

imaginea utilizatorului celestin

Plouă în tot acest timp gol

la fereastră străzile atârnă umbre cu fețe lungi de căutări
tăcerea mă înghesuie
în ochi nedormiți

printre pietre rostogolite în gol
inima a luat-o din loc ca un melc pe casa scării
cu lumânarea arsă până la degete

plecat de acasă nimeni nu o să mă creadă
cum voi strânge între buze
coaja de dragoste rămasă pe cuvinte de hârtie dictando

Pagini

Subscribe to poezie generală