Domnul Sămărghițan, eu am impresia că dumneavoastră fie faceți o glumă fie v-ați apucat să reinventați roata. Nu cred că mai este nevoie să demonstrez de ce din punct de vedere literar și gramatical argumentația dumneavoastră din a doua parte este fundamental greșită dar mă amuză faptul că o susțineți și trageți concluzia din final. Evident, probabil că dacă ar fi după dumneavoastră toată Sfînta Scriptură e tradusă greșit și ar trebui retradusă și probabil că s-ar obține cine știe ce. Hai să fim serioși, acea formă genitivală din „Apocalipsa lui...” nu se referă la Isus care oferă descoperirea, revelația sau cum vreți să îi spunem ci se referă la cel căruia i se oferă această revelație. În sensul acesta nu aveți dreptate spunînd că au fost mai mulți martori sau receptori. Fiecare dintre aceste „apocalipse”, fie că este vorba de cea „a lui Daniel” sau altele (și aici vă contrazic cu privire la capitolul 24 din Matei fiindcă acolo termenul de „apocalipsă” este folosit mai degrabă teologic decît literar pentru că nu a fost vorba de nici o „apocalipsă” în sensul „epifanic” al cuvîntului), deci în toate aceste „apocalipse” revelația este oferită doar unui singur om. De aceea pe mine expresia „chiar unii teologi susțin aceasta” nu mă impresionează cu nimic. Treaba teologilor este să integreze rezultatul hermeneuticii și exegezei într-o concluzie pe care ei o numesc „teologie” dar analiza literară și corectitudinea gramaticală nu sînt chestiuni „teologice” (deci subiective) ci științifice (deci obiective) iar eu am explicat acolo de ce, obiectiv vorbind, un anumit lucru e corect și un altul nu este. Nu este vorba aici despre a „împăca și pe unul și pe altul”. 1 + 1 fac 2 și nu fac 3 (cel puțin la mine în contul din bancă). Dacă la dumneavoastră sau la altcineva ar veni „teologi” și ar spune că nu e așa, asta poate fi eventual privită cu condescendență dar nu poate fi luată în serios. Părerea mea. Și nu cred ca trebuie să ne supărăm cînd nu avem dreptate. Adevărul nu e un monopol ci o realitate mai mult sau mai puțin incomodă.

Sunt onorată să primesc o asemenea vizită înstelată, însoțită de asemenea încurajări...mă bucură și mă face responsabilă în același timp. M am gândit și eu să reunesc experiențele mele cazone într un volum, și poate o să și materializez cândva acest gând..până atunci, aștept să mai cresc un pic... mulțumesc. domnule ionuț caragea

Remarc multă emoţie parcă ritmată. E doar o părere.

Ia uite-l si pe Domnul Pa in memoria colectiva! =))

Am rectificat. Sănătate şi voie bună vă doresc!

Foarte interesanta alcatuire ce mizeaza mai mult pe participarea universului mut si ascuns al omului, zavorat in inconstient, dupa propriile temeri... constructe imagistice bazate pe motive gen sarpe, apa, nisip, joc de culori (implicit de stari), limba, parul, sarea, oglinda, bratara, inelele... imi pare un text de care nu te poti apropia rational, sau oricum nu in prima faza, daca ai pretentii de intelegere... remarc excedentul de firesc pe care autoarea l-a figurat in aceasta creatie si dimensiunea subliminala a rostirii.

aritmosa, credeam ca nu mai treci pe la mine. ai vorbit frumos aici. despre problema amintita cred ca fiecare va intelege asa cum trebuie. multumesc si te mai astept.

Așa vrei, să aducă cărbuni, să fie o licență? Discretul parfum mistico oriental, spulberat de fumul locomotivei, mătasea albă, semn de doliu în cultura orientală, simbolismul celor trei cifre în descreștere, care să fie mesajul scrierii în ebraică ?

reverii primavaratice: nostalgic, cel matur surprins de sulita timpului se trezeste iarasi in banca adolescentei, cu ea, vesnic tanara, vesnic prezenta in vreun fenomen fusiform, in vreo colegialitate pasagera. mi se pare logic sa ai pauze de meditatii, stangacii in cuvinte si fapte. desi, la formulari de tipul "E joi. Aprilie" sa eu, unu, scot la tabla si pus pe exercitii.

Acum e bine?

Yester... nu stiu unde mi-au plecat cuvintele ca nu le gasesc... credeam ca doar eu nu dorm, dar se pare ca Mos Craciun vegheaza... nu e martisor, e mana lui Mos Craciun aici, iti spun eu, si iarasi ca in copilarie a plecat fara sa-l aud... doar ca mi-a lasat cel mai frumos cadou... ufff, iti multumesc, as vrea sa cred ca merit penita aceasta, te rog nu-mi cere prea multe acum, uite ce ora e... pot sa plec la somn linistita :)

Dar e adevarata

Grozav titlu ai ales! Dar poezia e prea încărcată, s-ar putea termina la "uscat"; prea multe conjuncții în prima strofă!

Clovnul este în stânga cum stai în fața intrării hotelului Negresco, intrare aflată pe colț. Din 2000 sigur era acolo... O să încerc să-mi procur și această carte, din curiozitate...