va multumesc pentru comentarii. S-o iau pe rand cu raspunsurile :) Virgil, imi place si mie lord of the rings, adica Michael Flatley, ce face el e absolut impresionant. Ma bucur daca anumite imagini din aceasta poezie ti-a adus aminte de acest artist. Te mai astept pe la mine. Lucian, am dorit un pic mai ambiguu mesajul poeziei, de aici si neclaritatea pe care ai sesizat-o. pentru ca fiind usor ambiguu las astfel posibilitatea de a intelege si interpreta fiecare in stilul si in felul lui. Multumesc de trecere si sa treci si cu alta ocazie. Sapphire, da e un fel de descantec. Cum bine ai intuit ma joc si eu putin, asa sa ma copilaresc :) O sa vad cum voi face cu versurile sugerate de tine. Referitor la intrebarea ta, nu am folosit diacritice pentru ca textul a fost scris de la un clib internet care nu avea optiunea language si deci am fost nevoit sa scriu asa. Multumesc de trecere si te mai astept
acum citesc și recunosc că acest stil ți s-ar potrivi ca o mănușă. dar e vară..ce ...neamu' nevoii, cum spunea eminovici:)! îmi placi acilea. baftă man! te pândesc oameni care îți vor...binele:). cu drag, Paul
multumesc de trecere si critica vulcanica m-ati convins ,,poetic'' sa scriu sîn nu sân gliastrele sunt pietre care la atingere devin lichide, o materie ce isi schimba starea din solid in lichid dar fara fierbere, nu e gheață ci viață.
Eh, a venit si vremea decernarii premiului bobadilic de parodie. Marturisesc ca am fost onorat de o participare aleasa, dar stim cu totii ca nu poate fi decat un singur castigator. Acesta (aceasta) este maia cusco, pentru perceptia literara a acestei parodii, chiar daca, asa cum bine a sesizat Alma, strofele sunt inegale ca valoare, dar sunt maiastre si la obiect, parerea mea. sa recunoastem, e greu sa parodiezi asa ceva, iar maia reuseste asta cu gratie. Lui aalizei ii acord ca premiu de consolare aprecierea mea feng-shui iar lui sixtus o zi de maine care va veni .Dezvoltarea in serie a lui moi va ramane de referinta pentru mine, ar trebui un alt fel de premiu pentru asa ceva, chiar ma gandesc. Astept pe adresa de contact din pagina de autor modalitatea cea mai convenabila de decernare a acestui premiu pentru castigatoarea mea, maia cusco. Felicitarile si multumirile mele voua, Andu
Nu știu ce parte era cu goticul dar nu sînt de acord că goticul nu ar putea face parte dintr-un coșmar. E cam ca și cum ai spune ca pieile roșii nu ar putea face parte dintr-un film. Un coșmar e o chestie suficient de largă ca să găzduiască pe oricine. În legătură cu textul cred că ar fi fost mult mai reușit dacă autorul ar fi renunțat la multitudinea de cuvinte de legătură care îți dau senzația de proză.
Varianta finală a textului revăzut de mine recent:
În subsolul pieptului tău, azi-noapte,
şi-au dat în secret întâlnire
carnivorele mâini.
Se cuprindeau una pe alta,
se gândeau pe şoptite, se-nţelegeau
prin gesturi cu care
îi vor putea zidi inimii
deasupra capului
un cer de piatră cu strâmte hotare…
Deşi abia se cunoscuseră,
părea că se ştiu, totuşi,
de-o viaţă,
ca nişte surori siameze.
La un moment dat, una din ele,
chiar te rugase politicos,
să te ridici din pat
şi să le aduci o scară,
să poată mai lesne
să ţi se urce în cap.
Pe umerii tăi, azi-noapte,
o pereche de palme
înmănușată în negru
încălecaseră un visător,
unul albit la tâmple,
plutind printre neguri și umbre,
călare pe un cal alb.
Au obţinut dreptul să viseze
cum se vor desfăşura
la el în sânge, -naripate,
himerele-kamikaze cu zborul lor
pururea amânat.
Deasupra creştetului tău întârziau
mâini obișnuite
să spele creiere și să jongleze cu ele,
se spălau apoi una pe alta, se cuprindeau,
se mângâiau lasciv şi se gâdilau,
se-ncolăceau în jurul tâmplelor tale
aidoma unor vampirice buruieni,
îţi devorau din priviri
lumina ochilor, sufletul,
se întrepătrundeau,
preschimbându-se după aceea
în penumbra pumnului binevoitor.
Astfel, ai deschis vama,
v-ați îmbrăţișat cordial
și-ai încheiat într-un târziu
pactul păcii cu-nstrăinarea,
în inima unui pustiu,
sub ploaia de sare…
Adrian, probabil că acum fiind detașat de text, am zâmbit la cât de serios și hâtru ai subliniat ce ți-a plăcut și ce nu. Știi că te apreciez ca om de litere, de aceea semnul tău mă bucură, cu toate că pentru mine este un poem la care nu îmi vine a mai poposi, dar o voi face în serile cu ploi și descărcări electrice. Știu piesa la care te referi, Maria &... a folosit-o și George Serediuc la un poem video Soarele mecanic, pe care îl am pe blog și îmi place f. mult. încearcă, în funcție de timpul tău, să citești poemul pe piesa cu numele poemului de max richter. Îți spun asta pentru că ai acordat mult timp textului și meriți un reper auctorial. Ai dreptate cu acel "tac mormânt", mă voi gândi eu la ceva. Îți mulțam om bun!
gând bun!
dinu, poemu' spune: domo arigato:)
"de la proful de sport ori cu gaşca unii" - versul acesta, faţă de rest, e disonant din toate punctele de vedere.
"încep să înoate fiecare cum a învăţat de la părinţi" - chestia cu "a învăţa", la nivel (meta)liric, a început să fie cel puţin un reflex şi cel mult un clişeu. La tine, "a învăţa de la părinţi" mi se pare a fi o micuţă obsesie. Dacă mă înşel sau confund oareşce, mea culpa!
Va urma ! Si nu-s chestii scrise in doi ci un chat improvizat pe mail . Cit despre rabdare ai dreptate, nu o am din doua motive : viata e scurta, viata e foarte scurta. Believe me.
elian, poate nu am sa fac exces de modestie si am sa iti spun ca eu cred ca textul acesta nu are numai zvic, cred ca exista un substrat nu foarte vizibil de prima data care necesita o atentie la semantica cailean, sau poate in cite feluri nu poti aranca, merci de comentariu
aha! okei, pai atunci inseamna ca nu s-a schimbat prea mult poemul... macar am incercat, lui Geo ia iesit mai bine decat mie, dar nu-l invidiez, asta e...
Sinele nu există pentru că n-a reușit nimeni să-l exprime...de-a dreptul dezarmantă afirmația invitatului dvs.! :) Mi-a amintit de banul acela cu oltenii și avionul, jur! iertați-mi neseriozitatea intervenției, dar...
Djamal, Și acest poem este foarte slab, cum, de altfel, sunt majoritatea poeziilor pe care le postați pe hermeneia.com. Nu vă faceți iluzii, nu aveți pic de talent. Sunt sigur că rating-urile mari pe care le obțineți nu sunt rezultatul unui real interes pentru textele dumnevoastră. Cred că folosiți tehnici de tip "hacker" sau de tip "suveică" (primiți "voturi" de la un cerc larg de prieteni) pentru a vă crește scorurile. E un fel de a vă minți. Dar nu veți reuși să îi induceți în eroare pe adevărații cunoscători de poezie. Verdictul meu este implacabil: sunteți un veleitar care își face iluzii degeaba.
Așa cum i-am raspuns lui Boba la un com. al lui anterior la alt text al meu, e vorba de un infern în care, prin 2004, jucȃndu-mă, am intrat din greșeală. Și acum îl traversez cu o anumită detașare auto-ironică (ce m-aș face fără ea?!). Există vre-o ieșire? Parcă, pe undeva, o întrezăresc vag. Dar trebuie, mai întȃi, „să beau paharul pȃnă la fund”. Cu speranța (complet iluzorie) că poate va fi util și pentru alții. Acest prim dialog cu Krishnamurti cred ca ar putea constitui un mic prim pas spre ieșire. Interesant pentru mine este ca acest mod de a scrie imi da posibilitatea ca, fara a contrazice in esenta pe cel cu care discut (care, de obicei, nu mai e printre noi dar, fiind „virtual”, vede cam tot ce se mai intampla acum pe aici) sa-l mai și provoc din cȃnd în cȃnd pentru a vedea cum face fata noilor „provocari”. Și, uneori, sa incerc chiar sa-l pun in incurcatura pentru a-mi strecura, printre randuri propriile mele ganduri. Jocul devind destul de interesant deoarece, inventand – vorba Biancăi – și tot soiul de alți preopinenți pot să-i pun pe ei să facă acest lucru iar eu, imparțial ca tot romȃnul (pe post de moderator care-și păstrează neutralitatea) să dau dreptate celui care mi se pare ca o are. Si, mai adug ceva, ceva pe care l-am mai spus și îl repet: eseistul (prost, bun – asta rămȃne la latitudinea cititorilor) urmează un itinerar nesigur, întortocheat și ne invită să-l urmăm cum încearcă să defrișeze, tăindu-și drumul prin desiș. Și dacă o astfel de cale se va dovedi că dă într-o fundătură, acesta e un risc frumos, asumat. Ȋn plus, în cazul meu, este - într-un fel – o treabă mai mult decȃt esențială (dacă se poate admite un astfel de pleonasm) avȃnd în vedere vȃrsta mea „fragedă” care ma face să mă pregătesc intens pentru cea mai fascinantă (ultimă) întȃlnire. Vă transmit amȃnduora, precum altor eventuali care vor avea răbdarea să se aplece asupra textelor mele, cele mai bune gȃnduri de care sunt în stare, Gorun
sincer, nu pricep ce vrei. nu-ti place. e ok. nu trebuie sa placa tuturor. dar ce relevanta are faptul ca in alta parte textul a adunat trei stele? din cate stiu, ai cont si la vecini, puteai lasa acolo contestatiile.
mi-a ramas in minte mai ales imaginea cu:
"oameni de toate vîrstele ușor supraponderali și nervoși
acum în ajun de sărbători
striviți în ușile magazinelor
așteptînd un fel de minune
care nu se mai întîmplă"
am impresia ca aici e forta textului, in imaginea aceasta cu oameni care asteapta ca de sarbatori sa se intample „ceva”, acel ceva care din pacate nu vine odata cu colindele, acel ceva care in ultima vreme ajunge sa semene tot mai mult a minune...
apoi am retinut finalul care intregeste un gand venit din trecut... un gand frumos care insemna mai mult o pace interioara, "zapada si soare", decat o minune... si acel "doamne" care suna ca o rugaciune.
Draga Nelu,
apreciez abordarea ta. Problema este ca regulamentul Hermeneia suna cam asa despre texte:
"16.6. să nu conţină elemente de reclamă
sau publicitate, inclusiv publicitate mascată, pentru nici un alt website,
instituţie, persoană sau produs media. Determinarea acestui lucru nu va
putea fi făcută decît de conducerea Hermeneia. Orice fel de
excepţie va trebui să fie aprobabată de proprietarul site-ului. Orice text
care încalcă această prevedere va și șters în mod automat și fără preaviz.
Repetarea unor astfel de incidente poate duce la suspendarea temporară a
contului. Orice eventuală publicare a unui text care cade sub incidența
acestui punct va putea fi aprobată numai de către directorul Hermeneia sau
de către o persoană din conducerea Hermeneia care a fost delegată eventual
în acest sens pentru o anumită perioadă. "
Implicatia nu este ca nu incurajam sau publicam asa ceva dar ca incercam sa o facem ordonat si sub un minim control. Cred ca motivele sint evidente. Oricind exista riscul ca cineva sa posteze lucruri care sa nu fie corecte, adevarate sau onorabile pentru Hermeneia. Nu spun ca este cazul aici. Dar, evident, trebuie sa avem o procedura, pentru a evita precedente nedorite. Uneori motivele sint inlclusiv legate de beneficii pe care le are persoana sau institutia care isi face publicitate. etc.
Astfel ca procesul, pe care il respecta toata lumea (ultimul exemplu este Calin Samarghitan cu care am incheiat un parteneriat media intre Serile Artgotice si Hermeneia, si are acum anuntul postat la Evenimente), deci procedura este ca sa trimiti un email cu ceea ce intentionezi sa anunti la [email protected] si sa ne explici acolo despre ce este vorba, cum va arata anuntul, alte detalii, precum si daca exista propuneri sau avantaje pe care le-ar putea avea Hermeneia prin oferirea posiblitatii de publicitate, etc.)
Email-ul va fi supus consiliului editorial Hermeneia care va discuta si va hotari si iti va comunica. Apoi in functie de decizie anuntul sau textul publicitar va fi incadrat la Evenimente, etc..
Daca exista nelamuriri te rog sa nu eziti sa ma intrebi.
da, un text bun, cu multe formulări ingenioase însă mult prea încărcat cu adjective şi comparaţii care îngreunează la citire şi fac ca poemul să devină indescifrabil pe alocuri. sunt prea multe elemente care par a nu avea nici o legătură, dar sunt şi idei bune gen: "a urmat goana spre râu cu maşina de gunoi
în spate pianul legat fedeleş zornăia
din el sărind prin hârtoape sunete ca monedele aruncate peste umăr morţilor" sau " şi îmi amintesc brusc
dulapul aşezat pe uşa lipsă dintre camere
spatele lui dezmembrat prin care intram şi ieşeam
dintr-o lume în alta". Cred că ar trebui să mai simplifici limbajul şi să laşi ideile de bază, formulate clar şi frumos.
tu cel ce simți - metaforizând - prăbușirea zborului fără păsări, dez-nimicește timpul amintirii, întoarce-l agale spre un sens al adevărului netăgăduit, acolo unde prietenia nu are falsul închipuirilor.seama ia la oamenii cei nevăzători. "m-am prăbușit ca o pasăre" - m-am înălțat liră din poem. primește-te azi înapoi. întreg. e ziua Nașterii Domnului. Ela
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
va multumesc pentru comentarii. S-o iau pe rand cu raspunsurile :) Virgil, imi place si mie lord of the rings, adica Michael Flatley, ce face el e absolut impresionant. Ma bucur daca anumite imagini din aceasta poezie ti-a adus aminte de acest artist. Te mai astept pe la mine. Lucian, am dorit un pic mai ambiguu mesajul poeziei, de aici si neclaritatea pe care ai sesizat-o. pentru ca fiind usor ambiguu las astfel posibilitatea de a intelege si interpreta fiecare in stilul si in felul lui. Multumesc de trecere si sa treci si cu alta ocazie. Sapphire, da e un fel de descantec. Cum bine ai intuit ma joc si eu putin, asa sa ma copilaresc :) O sa vad cum voi face cu versurile sugerate de tine. Referitor la intrebarea ta, nu am folosit diacritice pentru ca textul a fost scris de la un clib internet care nu avea optiunea language si deci am fost nevoit sa scriu asa. Multumesc de trecere si te mai astept
pentru textul : impersonala deDin cauza ca tu nu faci diferenta, inclin sa cred ca sint la Romanii au talent si tu imi dai voturi. Exact titlul de la comul tau.
pentru textul : here comes that rainbow again deacum citesc și recunosc că acest stil ți s-ar potrivi ca o mănușă. dar e vară..ce ...neamu' nevoii, cum spunea eminovici:)! îmi placi acilea. baftă man! te pândesc oameni care îți vor...binele:). cu drag, Paul
pentru textul : Strainul Cinei demama pisicilor,
mama liriștilor,
vă invidiez, voi nu treceți prin criza asta.
pentru textul : criză de identitate demultumesc de trecere si critica vulcanica m-ati convins ,,poetic'' sa scriu sîn nu sân gliastrele sunt pietre care la atingere devin lichide, o materie ce isi schimba starea din solid in lichid dar fara fierbere, nu e gheață ci viață.
pentru textul : the last song of Shéhérazade deEh, a venit si vremea decernarii premiului bobadilic de parodie. Marturisesc ca am fost onorat de o participare aleasa, dar stim cu totii ca nu poate fi decat un singur castigator. Acesta (aceasta) este maia cusco, pentru perceptia literara a acestei parodii, chiar daca, asa cum bine a sesizat Alma, strofele sunt inegale ca valoare, dar sunt maiastre si la obiect, parerea mea. sa recunoastem, e greu sa parodiezi asa ceva, iar maia reuseste asta cu gratie. Lui aalizei ii acord ca premiu de consolare aprecierea mea feng-shui iar lui sixtus o zi de maine care va veni .Dezvoltarea in serie a lui moi va ramane de referinta pentru mine, ar trebui un alt fel de premiu pentru asa ceva, chiar ma gandesc. Astept pe adresa de contact din pagina de autor modalitatea cea mai convenabila de decernare a acestui premiu pentru castigatoarea mea, maia cusco. Felicitarile si multumirile mele voua, Andu
pentru textul : două mâini deNu știu ce parte era cu goticul dar nu sînt de acord că goticul nu ar putea face parte dintr-un coșmar. E cam ca și cum ai spune ca pieile roșii nu ar putea face parte dintr-un film. Un coșmar e o chestie suficient de largă ca să găzduiască pe oricine. În legătură cu textul cred că ar fi fost mult mai reușit dacă autorul ar fi renunțat la multitudinea de cuvinte de legătură care îți dau senzația de proză.
pentru textul : Poem cataleptic deVarianta finală a textului revăzut de mine recent:
În subsolul pieptului tău, azi-noapte,
şi-au dat în secret întâlnire
carnivorele mâini.
Se cuprindeau una pe alta,
se gândeau pe şoptite, se-nţelegeau
prin gesturi cu care
îi vor putea zidi inimii
deasupra capului
un cer de piatră cu strâmte hotare…
Deşi abia se cunoscuseră,
părea că se ştiu, totuşi,
de-o viaţă,
ca nişte surori siameze.
La un moment dat, una din ele,
chiar te rugase politicos,
să te ridici din pat
şi să le aduci o scară,
să poată mai lesne
să ţi se urce în cap.
Pe umerii tăi, azi-noapte,
o pereche de palme
înmănușată în negru
încălecaseră un visător,
unul albit la tâmple,
plutind printre neguri și umbre,
călare pe un cal alb.
Au obţinut dreptul să viseze
cum se vor desfăşura
la el în sânge, -naripate,
himerele-kamikaze cu zborul lor
pururea amânat.
Deasupra creştetului tău întârziau
mâini obișnuite
să spele creiere și să jongleze cu ele,
se spălau apoi una pe alta, se cuprindeau,
se mângâiau lasciv şi se gâdilau,
se-ncolăceau în jurul tâmplelor tale
aidoma unor vampirice buruieni,
îţi devorau din priviri
lumina ochilor, sufletul,
se întrepătrundeau,
preschimbându-se după aceea
în penumbra pumnului binevoitor.
Astfel, ai deschis vama,
v-ați îmbrăţișat cordial
și-ai încheiat într-un târziu
pactul păcii cu-nstrăinarea,
în inima unui pustiu,
sub ploaia de sare…
Mulțumesc pentru citire,
pentru textul : Penumbra pumnului binevoitor deEugen.
Adrian, probabil că acum fiind detașat de text, am zâmbit la cât de serios și hâtru ai subliniat ce ți-a plăcut și ce nu. Știi că te apreciez ca om de litere, de aceea semnul tău mă bucură, cu toate că pentru mine este un poem la care nu îmi vine a mai poposi, dar o voi face în serile cu ploi și descărcări electrice. Știu piesa la care te referi, Maria &... a folosit-o și George Serediuc la un poem video Soarele mecanic, pe care îl am pe blog și îmi place f. mult. încearcă, în funcție de timpul tău, să citești poemul pe piesa cu numele poemului de max richter. Îți spun asta pentru că ai acordat mult timp textului și meriți un reper auctorial. Ai dreptate cu acel "tac mormânt", mă voi gândi eu la ceva. Îți mulțam om bun!
pentru textul : oceans house mirror degând bun!
dinu, poemu' spune: domo arigato:)
"de la proful de sport ori cu gaşca unii" - versul acesta, faţă de rest, e disonant din toate punctele de vedere.
"încep să înoate fiecare cum a învăţat de la părinţi" - chestia cu "a învăţa", la nivel (meta)liric, a început să fie cel puţin un reflex şi cel mult un clişeu. La tine, "a învăţa de la părinţi" mi se pare a fi o micuţă obsesie. Dacă mă înşel sau confund oareşce, mea culpa!
pentru textul : de albastru de adânc de muze deesti binevenita.
pentru textul : felul meu de îngropat în aer depentru mine, sorescu ramane no. 1 multumesc pentru felicitari, invidia e de partea mea:P
pentru textul : livadă de piersici, cu botoșei albi deVa urma ! Si nu-s chestii scrise in doi ci un chat improvizat pe mail . Cit despre rabdare ai dreptate, nu o am din doua motive : viata e scurta, viata e foarte scurta. Believe me.
pentru textul : Ramona & Rameau deelian, poate nu am sa fac exces de modestie si am sa iti spun ca eu cred ca textul acesta nu are numai zvic, cred ca exista un substrat nu foarte vizibil de prima data care necesita o atentie la semantica cailean, sau poate in cite feluri nu poti aranca, merci de comentariu
pentru textul : fericirea I deaha! okei, pai atunci inseamna ca nu s-a schimbat prea mult poemul... macar am incercat, lui Geo ia iesit mai bine decat mie, dar nu-l invidiez, asta e...
pentru textul : Cantata în mi minor deîn afara de "voi merge în gînd", construcții cam banale. e drept, oricine (oricine!) mai prinde si zile proaste
pentru textul : memory card empty deprice sugestie sau propunere e binevenită, o sa mă mai gândesc la reluarea în laborator după o perioadă de timp. Mulțumesc pentru citire,
pentru textul : Ca sub un stejar deun typo intenționat.
pentru textul : salvarea deda , ai dreptate nu place e un canal indisponibil.
pentru textul : canal indisponibil deesti reprimit cu bratele deschise.
pentru textul : să ne rugăm deSinele nu există pentru că n-a reușit nimeni să-l exprime...de-a dreptul dezarmantă afirmația invitatului dvs.! :) Mi-a amintit de banul acela cu oltenii și avionul, jur! iertați-mi neseriozitatea intervenției, dar...
pentru textul : (2) Discuție (virtuală) despre ironism și metafizică cu Rorty și cele două personaje ale sale, Ironistul și Metafizicianul deDjamal, Și acest poem este foarte slab, cum, de altfel, sunt majoritatea poeziilor pe care le postați pe hermeneia.com. Nu vă faceți iluzii, nu aveți pic de talent. Sunt sigur că rating-urile mari pe care le obțineți nu sunt rezultatul unui real interes pentru textele dumnevoastră. Cred că folosiți tehnici de tip "hacker" sau de tip "suveică" (primiți "voturi" de la un cerc larg de prieteni) pentru a vă crește scorurile. E un fel de a vă minți. Dar nu veți reuși să îi induceți în eroare pe adevărații cunoscători de poezie. Verdictul meu este implacabil: sunteți un veleitar care își face iluzii degeaba.
pentru textul : Țărână cu miros de lacrimi desi mie mi-ar fi placut maxim, daca nu ar fi fost chestia cu paharul de vin
pentru textul : povestea ultimei tristeţi deAșa cum i-am raspuns lui Boba la un com. al lui anterior la alt text al meu, e vorba de un infern în care, prin 2004, jucȃndu-mă, am intrat din greșeală. Și acum îl traversez cu o anumită detașare auto-ironică (ce m-aș face fără ea?!). Există vre-o ieșire? Parcă, pe undeva, o întrezăresc vag. Dar trebuie, mai întȃi, „să beau paharul pȃnă la fund”. Cu speranța (complet iluzorie) că poate va fi util și pentru alții. Acest prim dialog cu Krishnamurti cred ca ar putea constitui un mic prim pas spre ieșire. Interesant pentru mine este ca acest mod de a scrie imi da posibilitatea ca, fara a contrazice in esenta pe cel cu care discut (care, de obicei, nu mai e printre noi dar, fiind „virtual”, vede cam tot ce se mai intampla acum pe aici) sa-l mai și provoc din cȃnd în cȃnd pentru a vedea cum face fata noilor „provocari”. Și, uneori, sa incerc chiar sa-l pun in incurcatura pentru a-mi strecura, printre randuri propriile mele ganduri. Jocul devind destul de interesant deoarece, inventand – vorba Biancăi – și tot soiul de alți preopinenți pot să-i pun pe ei să facă acest lucru iar eu, imparțial ca tot romȃnul (pe post de moderator care-și păstrează neutralitatea) să dau dreptate celui care mi se pare ca o are. Si, mai adug ceva, ceva pe care l-am mai spus și îl repet: eseistul (prost, bun – asta rămȃne la latitudinea cititorilor) urmează un itinerar nesigur, întortocheat și ne invită să-l urmăm cum încearcă să defrișeze, tăindu-și drumul prin desiș. Și dacă o astfel de cale se va dovedi că dă într-o fundătură, acesta e un risc frumos, asumat. Ȋn plus, în cazul meu, este - într-un fel – o treabă mai mult decȃt esențială (dacă se poate admite un astfel de pleonasm) avȃnd în vedere vȃrsta mea „fragedă” care ma face să mă pregătesc intens pentru cea mai fascinantă (ultimă) întȃlnire. Vă transmit amȃnduora, precum altor eventuali care vor avea răbdarea să se aplece asupra textelor mele, cele mai bune gȃnduri de care sunt în stare, Gorun
pentru textul : O primă discuție (virtuală) cu Jiuddu Krishnamurti și Fizicianul despre sfârșitul timpului psihologic deFelicitări Virgil. Mulțumesc pentru oportunitate.
pentru textul : Bine ați venit pe Hermeneia.com desincer, nu pricep ce vrei. nu-ti place. e ok. nu trebuie sa placa tuturor. dar ce relevanta are faptul ca in alta parte textul a adunat trei stele? din cate stiu, ai cont si la vecini, puteai lasa acolo contestatiile.
pentru textul : prea cruzi pentru rouă demi-a ramas in minte mai ales imaginea cu:
pentru textul : zăpadă și soare de"oameni de toate vîrstele ușor supraponderali și nervoși
acum în ajun de sărbători
striviți în ușile magazinelor
așteptînd un fel de minune
care nu se mai întîmplă"
am impresia ca aici e forta textului, in imaginea aceasta cu oameni care asteapta ca de sarbatori sa se intample „ceva”, acel ceva care din pacate nu vine odata cu colindele, acel ceva care in ultima vreme ajunge sa semene tot mai mult a minune...
apoi am retinut finalul care intregeste un gand venit din trecut... un gand frumos care insemna mai mult o pace interioara, "zapada si soare", decat o minune... si acel "doamne" care suna ca o rugaciune.
Draga Nelu,
apreciez abordarea ta. Problema este ca regulamentul Hermeneia suna cam asa despre texte:
"16.6. să nu conţină elemente de reclamă
sau publicitate, inclusiv publicitate mascată, pentru nici un alt website,
instituţie, persoană sau produs media. Determinarea acestui lucru nu va
putea fi făcută decît de conducerea Hermeneia. Orice fel de
excepţie va trebui să fie aprobabată de proprietarul site-ului. Orice text
care încalcă această prevedere va și șters în mod automat și fără preaviz.
Repetarea unor astfel de incidente poate duce la suspendarea temporară a
contului. Orice eventuală publicare a unui text care cade sub incidența
acestui punct va putea fi aprobată numai de către directorul Hermeneia sau
de către o persoană din conducerea Hermeneia care a fost delegată eventual
în acest sens pentru o anumită perioadă. "
Implicatia nu este ca nu incurajam sau publicam asa ceva dar ca incercam sa o facem ordonat si sub un minim control. Cred ca motivele sint evidente. Oricind exista riscul ca cineva sa posteze lucruri care sa nu fie corecte, adevarate sau onorabile pentru Hermeneia. Nu spun ca este cazul aici. Dar, evident, trebuie sa avem o procedura, pentru a evita precedente nedorite. Uneori motivele sint inlclusiv legate de beneficii pe care le are persoana sau institutia care isi face publicitate. etc.
Astfel ca procesul, pe care il respecta toata lumea (ultimul exemplu este Calin Samarghitan cu care am incheiat un parteneriat media intre Serile Artgotice si Hermeneia, si are acum anuntul postat la Evenimente), deci procedura este ca sa trimiti un email cu ceea ce intentionezi sa anunti la [email protected] si sa ne explici acolo despre ce este vorba, cum va arata anuntul, alte detalii, precum si daca exista propuneri sau avantaje pe care le-ar putea avea Hermeneia prin oferirea posiblitatii de publicitate, etc.)
Email-ul va fi supus consiliului editorial Hermeneia care va discuta si va hotari si iti va comunica. Apoi in functie de decizie anuntul sau textul publicitar va fi incadrat la Evenimente, etc..
Daca exista nelamuriri te rog sa nu eziti sa ma intrebi.
pentru textul : Concurs Naţional de Poezie deda, un text bun, cu multe formulări ingenioase însă mult prea încărcat cu adjective şi comparaţii care îngreunează la citire şi fac ca poemul să devină indescifrabil pe alocuri. sunt prea multe elemente care par a nu avea nici o legătură, dar sunt şi idei bune gen: "a urmat goana spre râu cu maşina de gunoi
pentru textul : karaoke deîn spate pianul legat fedeleş zornăia
din el sărind prin hârtoape sunete ca monedele aruncate peste umăr morţilor" sau " şi îmi amintesc brusc
dulapul aşezat pe uşa lipsă dintre camere
spatele lui dezmembrat prin care intram şi ieşeam
dintr-o lume în alta". Cred că ar trebui să mai simplifici limbajul şi să laşi ideile de bază, formulate clar şi frumos.
tu cel ce simți - metaforizând - prăbușirea zborului fără păsări, dez-nimicește timpul amintirii, întoarce-l agale spre un sens al adevărului netăgăduit, acolo unde prietenia nu are falsul închipuirilor.seama ia la oamenii cei nevăzători. "m-am prăbușit ca o pasăre" - m-am înălțat liră din poem. primește-te azi înapoi. întreg. e ziua Nașterii Domnului. Ela
pentru textul : în nimicnicia amintirilor dePagini