mie primul şi al doilea îmi plac mai mult. Primul chiar are şi încărcătură filozofică şi al doilea la fel, dar parcă mai puţin. Al treilea este prea abrupt. Adică primul vers nu prea e legat de următoarele şi este prea vag. În haiku se caută legături mai directe dar şi tranziţii fine între imagini semnificative.
Younger Sister, as fi curios sa vad cum argumentezi sintagma lirism neconformist. Pentru ca mie mi se pare un text manieristic si de un autobiografism sarcastic. Cineva mi-a reprosat dupa postare ca ar fi trebuit sa scot subtitlul pentru ca se subintelege din text. Raspunsul meu a fost ca numai repetitia obsesiva poate preintimpina greselile de interpretare. Multumesc oricum de semn, chiar daca am remarcat ca nu te numeri printre amatorii de acest gen. In plus, aici nu e vorba de specii literare, ci de stilul unui autor. Asta in opinia mea. Virgil, initial, am vrut sa incadrez textul la experiment pentru ca am incercat sa imbin genurile remarcate si de tine. In plus exista citeva chei in care ar trebui citit acest text, una dintre ele fiind exact moara numita suflet.
dar nu vad de ce asteptati si alte "eminescuiri". ori cele care au facut "corp comun cu textul dvs." nu sunt indeajuns? sau considerati ca va veni cineva cu un servet, sa va stearga pantofii pe care au ramas urme de "stupire"? in cazul asta, ma dau deoparte repede, sa fac loc amatorilor.
Dragă Marga Stoicovici, mulţumesc pentru popas, citire şi semn. Mă întreb dacă acest comentariu este despre poemul "gheara" sau despre altceva. Pot fi acuzat de "acrit" de "ton sfătos fără pretenţii filozofice însă plin de cujetare...de interesant deşi plicticos...de bine construit deşi înţepenit... de promite dar nu livrează...de tâmpeniile reclamelor la telefoanele mobile", de toate astea pot fi acuzat şi nu mă deranjează, dar de lipsa sincerităţii, cel puţin în acest poem, nu cred că pot fi acuzat. Cum, Doamne iartă-mă, poate fi cineva (sau ceva) ineresant şi plicticos în acelasi timp, să construieşti ceva bine, deşi e înţepenit?! Ai putea să-mi dai o sugestie pentru final, dacă tot suntem pe un site interactiv? Ţi-aş fi recunoscător.
cele bune fie cu tine, z
1. ce ar putea să însemne alea 3 puncte de după expresia "femeia îți înfășoară gâtul cu părul"... 2. Sigur nu lipsesc virgule din text, dacă tot e cu virgule. Altfel, către buze o să cadă varul de pe pereți și drept rezultat o să visezi că.
Domnului Manolescu Gorun, Vă citesc cu interes articolele. Cât privește “simulacru gen Baudrillard” este știut că filozoful speră ca prin folosirea unor termeni împrumutați din sfere ale astrofizicii, biologiei, medicinei, să împingă lucrurile spre o nouă lumină a corelării lor. Câteodată șocantă dar trebuie recunoscut că întotdeauna e o vibrantă invitație de a gândi și altfel la fel ca și articolele dumneavoastră. Ori cum spunea Noica, nu răspunsul este cel care interesează ci întrebarea. Dar chiar și așa nimic nou, dacă înțelegem omul ca un exponent narcisist în perceperea universului: “Dar, oare, tehnologiile virtualului sunt cele care propagă indecidabilul, sau universul nostru indecidabil fabrică tehnologiile virtualului?” Stylistica sa amintește de Nietzsche iar pesimismul poate fi captat ușor în linia lui Cioran. Dar înainte de a sucumba cu totul ca în modelul “reciclării” propus de el ( cee ce oricum nu este intenția din spatele acestor rânduri) aș atrage atenția către următorea sa afirmație care mi se pare esențială în citatul preluat de dumneavoastră: “La fel stau lucrurile și cu mass-media: ele nu sunt responsabile, ele propagă iresponsabilitatea, care constituie, astăzi, modul nostru de solidaritate colectivă.” Și remarc aceast pasaj, dincolo de evidența mesajului, dorind a o lega de un alt subiect fierbinte la dumneavoastră, și anume logicile “paraconsistente”. De ce? Netăgaduind rolul efervescent al unor asemenea încercări de reîntemeiere, există o întrebarea pe care nu mi-o pot refuza : cum vor lucra toate acestea asupra “moralei”, știut fiind că dacă logicii îi putem forța logicitatea, moralei în schimb nu-i poți sustrage omul. Nu fac referire la un mod particular de morală. Asta și ca reiterare a răspunsului la “unde dai și unde crapă”. Nefiind un împătimit al Stagirintului găsesc(e adevarat foarte ciudat pentru acesta) un viciu de expunere ( sper că de traducere nu mai e cazul dupa atâtea exegeze) în formula: Cȃt privește materia în sine (substanța) ea nu poate fi cunoscută”, lucru apoi fiind ușor de exploatat de Graham Priest. Mai mult necesită să ne întrebăm dacă o teorie este intemeiată numai dacă se verifică în domeniul ei definit de obiecte sau în toate aspectele( metafizic si/ori fizic) pentru că sunt convins că Aristotel ținea un ochi pe morală în timp ce își construia logica terestră. Ori nu este nevoie și atunci putem clădi oricîte paradisuri inovatoare, ca în cele poetice. Nu aș vrea să considerați toate aceastea ca fiind de o răutăcioasă natură și vă doresc o căt mai viguroasă sănătate. Cu respect, Emanuel Pope
Marina, e o frumusețe stranie aici așa cum te trezești într-o dimineață și lumea pare altfel, un ghemotoc in care incerci să te regăsești și să te descompui: "seul le silence des mots foncés hâche ce matin entier" E acompaniată superb poezia de muzicalitatea limbii franceze și imaginea distorsionata ...paranormal în foto.
Maria(na) eu nu văd unde aș putea să-l încadrez, dpmdv textul este o fabulă în versuri însă respect faptul că ai altă părere, doar că ar trebui să duci părerea ta până la capăt... unde ar trebui încadrat textul acesta?
Ottilia thnks a lot no more words
Au înflorit zăpezile pe ramuri, se-aude murmur de colind, în ochii celor cu suflete copil licăresc speranţe, la capătul străzii poarta unui palat, iluzoriu, nu există timp şi nu există spaţiu, decât alt drum, alt început...
Dumnezeu nu este invizibil, este viu ! Dumnezeu este mai ales iubire, Dumnezeu:
"De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt; şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte; dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte; dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul; nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr; toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă; dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii - se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi; pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim; dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa. Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil; judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului; căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu. Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea."
- Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, Capitolul 13
Mie mi se pare ca atitudinile astea sensibilicoase vis-a-vis de religii sunt paguboase si daca-s pro si daca-s contra. Din tot raspunsul tau Gorune eu am inteles ca tu ai o rafuiala destul de personala (fie ea si spirituala) cu Biserica Ortodoxa Romana (careia nici nu-i pronunti numele ci alegi sa-i zici BOR de aprca ar fi Biroul Electoral Central) si ma lasi asa, tuflit la acest capitol pentru ca ma obligi sa te vad in loc de un trismegistus douamiist un fel de paunescu pasoptist. Gorune, asemenea subiecte nu se expediaza in acest fel pe un site cat de cat respectabil. Cu toate ca pot fi contrazis, iata ai luat doua penite de la necredinciosi.No surprises. Insa textul tau e penibil dal capo al fine. De la mine deci... nici vorba de vreo penita. Poate doar de o parere de rau urmata de tzz-tzz trece amarul si vine ridicarea lenta dar ferma a degetului din mijloc. Poate cel mai slab text pe care l-ai scris de cand ne stim, daca parerea mea are vreo importanta pentru tine. Un exemplu de dat cu mucii in fasole pe care doar un prost il poate oferi. Dar tu esti un tip desptept. So how come? Just shit happens? Andu
Interesant, despre "oamenii invizibili" care trec pe lângă noi și pe care noi îi vedem cu ochii minții citeam chiar azi, poate acesta să fie motivul rezonării mele cu versurile: "trec pe lângă mine / șiruri de oameni nevăzuți / ei înșiși un fel de cărare", reușită imaginea. Ce aș modifica: "plăcute la atingere", "îsi poartă lumina cu demnitate".
Proiecția asta pe cămașa nopții aduce efecte speciale cu "țiglele lumii"... În final, îmi place asociația timp-anacondă...să fie timpul chiar această imagine biblică a păcatului... Poem de re-citit.
Calin, parerea mea e ca sfarsitul se cam pierde, adica versurile " de dincolo, de pe cealalta fata" nu prea se regasesc.. e doar o parere.. in rest mi-a placut mult.. apoi, considera aici raspuns la comm. tau pe Bulk mail, fiindca am sters-o .. merci pentru sinceritate, aveai totata dreptate..de obicei preferam sa postez pe poezie.ro... sper sa gasesti ceva bun pe viitor.. cu apreciere
poezia aceasta reușește să transmită o stare, reușești cu grație să redai aici un tablou care impresionează prin atmosferă, discursul poetic este unul în care nostalgicul se etalează fără artificiozitate, fără emfază verbală, sincere aprecieri,
ma surprinzi din nou cu ce poti face cu limba romina. textul ii fain, de un minimalism si o expresivitate ce duc cu gindul la haiku (ei bine, se vede "antrenamentul" tau in formele impuse). te-am citit din nou, cu placere
Am citit aici un poem pur și simplu încărcat de excese lingvistice, lipsit de acel ceva care face dintr-un poem altceva decât un text ,oricât de elaborat. Mă bucur însă că a primit atâtea aprecieri, oamenii socializează pe Hermeneia!
Părerea mea este că asemenea poeme se pot scrie cum faci un rebus.
Să nu îmi fie luat asta în nume de rău, pls, dar acest poem pentru mine nu reprezintă absolut nimic altceva decât o colecție de cuvinte aruncate pe o pagină de web
Respect.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
am uitat sa spun (desi initial a fost un alt titlu), titlul e "catchy"
pentru textul : (la nunta din cană, Galileea) demie primul şi al doilea îmi plac mai mult. Primul chiar are şi încărcătură filozofică şi al doilea la fel, dar parcă mai puţin. Al treilea este prea abrupt. Adică primul vers nu prea e legat de următoarele şi este prea vag. În haiku se caută legături mai directe dar şi tranziţii fine între imagini semnificative.
pentru textul : haikuri de baltă deYounger Sister, as fi curios sa vad cum argumentezi sintagma lirism neconformist. Pentru ca mie mi se pare un text manieristic si de un autobiografism sarcastic. Cineva mi-a reprosat dupa postare ca ar fi trebuit sa scot subtitlul pentru ca se subintelege din text. Raspunsul meu a fost ca numai repetitia obsesiva poate preintimpina greselile de interpretare. Multumesc oricum de semn, chiar daca am remarcat ca nu te numeri printre amatorii de acest gen. In plus, aici nu e vorba de specii literare, ci de stilul unui autor. Asta in opinia mea. Virgil, initial, am vrut sa incadrez textul la experiment pentru ca am incercat sa imbin genurile remarcate si de tine. In plus exista citeva chei in care ar trebui citit acest text, una dintre ele fiind exact moara numita suflet.
pentru textul : pentru liniștea dumneavoastră decorecteaza, te rog, "ieslea sfântă"
pentru textul : Rugă de Crăciun denicodem: :)
pentru textul : Entropia unei seri de poezie. Virtualia XII. devio: ce de poezii noi s-au postat pe site. Hai să comentăm acolo.
ai putea sa imi explici de ce acest text apare postat pe un alt site sub un alt titlu la o distanta de citeva zile? gest reprobabil...
pentru textul : între cuvânt și cer deparca asteptam un alt final. si, categoric, nu vad rostul primelor doua versuri.
pentru textul : capitulare dedar, intre aceste fragmente cu care n-am rezonat, e un poem bun.
dar nu vad de ce asteptati si alte "eminescuiri". ori cele care au facut "corp comun cu textul dvs." nu sunt indeajuns? sau considerati ca va veni cineva cu un servet, sa va stearga pantofii pe care au ramas urme de "stupire"? in cazul asta, ma dau deoparte repede, sa fac loc amatorilor.
pentru textul : Povestiri de la Borta Rece deDragă Marga Stoicovici, mulţumesc pentru popas, citire şi semn. Mă întreb dacă acest comentariu este despre poemul "gheara" sau despre altceva. Pot fi acuzat de "acrit" de "ton sfătos fără pretenţii filozofice însă plin de cujetare...de interesant deşi plicticos...de bine construit deşi înţepenit... de promite dar nu livrează...de tâmpeniile reclamelor la telefoanele mobile", de toate astea pot fi acuzat şi nu mă deranjează, dar de lipsa sincerităţii, cel puţin în acest poem, nu cred că pot fi acuzat. Cum, Doamne iartă-mă, poate fi cineva (sau ceva) ineresant şi plicticos în acelasi timp, să construieşti ceva bine, deşi e înţepenit?! Ai putea să-mi dai o sugestie pentru final, dacă tot suntem pe un site interactiv? Ţi-aş fi recunoscător.
pentru textul : Gheara decele bune fie cu tine, z
1. ce ar putea să însemne alea 3 puncte de după expresia "femeia îți înfășoară gâtul cu părul"... 2. Sigur nu lipsesc virgule din text, dacă tot e cu virgule. Altfel, către buze o să cadă varul de pe pereți și drept rezultat o să visezi că.
pentru textul : Într-o zi, într-o noapte... deionut,
m-ai facut sa rad si n-am baut inca cafeaua.
imi place cum pui problema. s-ar putea sa devin fanul tau.
pentru textul : Hi! deAcum e bine, nu? Mulţumesc.
pentru textul : Interferenţe deDomnului Manolescu Gorun, Vă citesc cu interes articolele. Cât privește “simulacru gen Baudrillard” este știut că filozoful speră ca prin folosirea unor termeni împrumutați din sfere ale astrofizicii, biologiei, medicinei, să împingă lucrurile spre o nouă lumină a corelării lor. Câteodată șocantă dar trebuie recunoscut că întotdeauna e o vibrantă invitație de a gândi și altfel la fel ca și articolele dumneavoastră. Ori cum spunea Noica, nu răspunsul este cel care interesează ci întrebarea. Dar chiar și așa nimic nou, dacă înțelegem omul ca un exponent narcisist în perceperea universului: “Dar, oare, tehnologiile virtualului sunt cele care propagă indecidabilul, sau universul nostru indecidabil fabrică tehnologiile virtualului?” Stylistica sa amintește de Nietzsche iar pesimismul poate fi captat ușor în linia lui Cioran. Dar înainte de a sucumba cu totul ca în modelul “reciclării” propus de el ( cee ce oricum nu este intenția din spatele acestor rânduri) aș atrage atenția către următorea sa afirmație care mi se pare esențială în citatul preluat de dumneavoastră: “La fel stau lucrurile și cu mass-media: ele nu sunt responsabile, ele propagă iresponsabilitatea, care constituie, astăzi, modul nostru de solidaritate colectivă.” Și remarc aceast pasaj, dincolo de evidența mesajului, dorind a o lega de un alt subiect fierbinte la dumneavoastră, și anume logicile “paraconsistente”. De ce? Netăgaduind rolul efervescent al unor asemenea încercări de reîntemeiere, există o întrebarea pe care nu mi-o pot refuza : cum vor lucra toate acestea asupra “moralei”, știut fiind că dacă logicii îi putem forța logicitatea, moralei în schimb nu-i poți sustrage omul. Nu fac referire la un mod particular de morală. Asta și ca reiterare a răspunsului la “unde dai și unde crapă”. Nefiind un împătimit al Stagirintului găsesc(e adevarat foarte ciudat pentru acesta) un viciu de expunere ( sper că de traducere nu mai e cazul dupa atâtea exegeze) în formula: Cȃt privește materia în sine (substanța) ea nu poate fi cunoscută”, lucru apoi fiind ușor de exploatat de Graham Priest. Mai mult necesită să ne întrebăm dacă o teorie este intemeiată numai dacă se verifică în domeniul ei definit de obiecte sau în toate aspectele( metafizic si/ori fizic) pentru că sunt convins că Aristotel ținea un ochi pe morală în timp ce își construia logica terestră. Ori nu este nevoie și atunci putem clădi oricîte paradisuri inovatoare, ca în cele poetice. Nu aș vrea să considerați toate aceastea ca fiind de o răutăcioasă natură și vă doresc o căt mai viguroasă sănătate. Cu respect, Emanuel Pope
pentru textul : Unde dai și unde crapă. De la matricea S la eveniment impredictibil. deMarina, e o frumusețe stranie aici așa cum te trezești într-o dimineață și lumea pare altfel, un ghemotoc in care incerci să te regăsești și să te descompui: "seul le silence des mots foncés hâche ce matin entier" E acompaniată superb poezia de muzicalitatea limbii franceze și imaginea distorsionata ...paranormal în foto.
pentru textul : la liberté promise deMaria(na) eu nu văd unde aș putea să-l încadrez, dpmdv textul este o fabulă în versuri însă respect faptul că ai altă părere, doar că ar trebui să duci părerea ta până la capăt... unde ar trebui încadrat textul acesta?
pentru textul : lordul banal deOttilia thnks a lot no more words
Au înflorit zăpezile pe ramuri, se-aude murmur de colind, în ochii celor cu suflete copil licăresc speranţe, la capătul străzii poarta unui palat, iluzoriu, nu există timp şi nu există spaţiu, decât alt drum, alt început...
Dumnezeu nu este invizibil, este viu ! Dumnezeu este mai ales iubire, Dumnezeu:
"De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt; şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte; dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte; dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul; nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr; toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă; dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii - se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi; pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim; dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa. Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil; judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului; căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu. Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea."
- Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, Capitolul 13
Pentru o zi frumoasă, un cald La mulţi Ani!
pentru textul : antirevelație depenițe? îmi vine să fug în sârmă ghimpată! come on you, thinkers!
pentru textul : escape deva multumesc tuturor pentru participare
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 8 deai typo la: "afost conceput " interjectia "Ei ași, " "cel mai perfect" este incorect; perfect este un adjectiv fără grad de comparație.
pentru textul : Quasimodo deun pic încâlcit traseul expunerii de mai sus. mi se pare că sare prea brusc de la o idee la alta. ori poate citesc într-o cheie nedesluşită
pentru textul : Pentru cel care-o scrie deMie mi se pare ca atitudinile astea sensibilicoase vis-a-vis de religii sunt paguboase si daca-s pro si daca-s contra. Din tot raspunsul tau Gorune eu am inteles ca tu ai o rafuiala destul de personala (fie ea si spirituala) cu Biserica Ortodoxa Romana (careia nici nu-i pronunti numele ci alegi sa-i zici BOR de aprca ar fi Biroul Electoral Central) si ma lasi asa, tuflit la acest capitol pentru ca ma obligi sa te vad in loc de un trismegistus douamiist un fel de paunescu pasoptist. Gorune, asemenea subiecte nu se expediaza in acest fel pe un site cat de cat respectabil. Cu toate ca pot fi contrazis, iata ai luat doua penite de la necredinciosi.No surprises. Insa textul tau e penibil dal capo al fine. De la mine deci... nici vorba de vreo penita. Poate doar de o parere de rau urmata de tzz-tzz trece amarul si vine ridicarea lenta dar ferma a degetului din mijloc. Poate cel mai slab text pe care l-ai scris de cand ne stim, daca parerea mea are vreo importanta pentru tine. Un exemplu de dat cu mucii in fasole pe care doar un prost il poate oferi. Dar tu esti un tip desptept. So how come? Just shit happens? Andu
pentru textul : Vin Sărbătorile de Paști. Până la Inchiziție ne mănâncă popii (de cartier). deInteresant, despre "oamenii invizibili" care trec pe lângă noi și pe care noi îi vedem cu ochii minții citeam chiar azi, poate acesta să fie motivul rezonării mele cu versurile: "trec pe lângă mine / șiruri de oameni nevăzuți / ei înșiși un fel de cărare", reușită imaginea. Ce aș modifica: "plăcute la atingere", "îsi poartă lumina cu demnitate".
pentru textul : Pământul de mijloc deProiecția asta pe cămașa nopții aduce efecte speciale cu "țiglele lumii"... În final, îmi place asociația timp-anacondă...să fie timpul chiar această imagine biblică a păcatului... Poem de re-citit.
pentru textul : Spasm nocturn deyester, te rog frumos sa ne controlam. fiecare are dreptul sa isi exprime opiniile fara sa fie atacat. chiar daca ataca.
pentru textul : fotografia de lângă icoană deCalin, parerea mea e ca sfarsitul se cam pierde, adica versurile " de dincolo, de pe cealalta fata" nu prea se regasesc.. e doar o parere.. in rest mi-a placut mult.. apoi, considera aici raspuns la comm. tau pe Bulk mail, fiindca am sters-o .. merci pentru sinceritate, aveai totata dreptate..de obicei preferam sa postez pe poezie.ro... sper sa gasesti ceva bun pe viitor.. cu apreciere
pentru textul : Camuflaj depoezia aceasta reușește să transmită o stare, reușești cu grație să redai aici un tablou care impresionează prin atmosferă, discursul poetic este unul în care nostalgicul se etalează fără artificiozitate, fără emfază verbală, sincere aprecieri,
pentru textul : Singurătăți și absint deOana, Matei, am zâmbit, mulțumesc!
pentru textul : hold the mike like a memory dema surprinzi din nou cu ce poti face cu limba romina. textul ii fain, de un minimalism si o expresivitate ce duc cu gindul la haiku (ei bine, se vede "antrenamentul" tau in formele impuse). te-am citit din nou, cu placere
pentru textul : Sangreal deAm citit aici un poem pur și simplu încărcat de excese lingvistice, lipsit de acel ceva care face dintr-un poem altceva decât un text ,oricât de elaborat. Mă bucur însă că a primit atâtea aprecieri, oamenii socializează pe Hermeneia!
pentru textul : “totul mi se pare că are greutate” dePărerea mea este că asemenea poeme se pot scrie cum faci un rebus.
Să nu îmi fie luat asta în nume de rău, pls, dar acest poem pentru mine nu reprezintă absolut nimic altceva decât o colecție de cuvinte aruncate pe o pagină de web
Respect.
congrats!
pentru textul : ,,Femeia-Mac" de Elena Albu Istrati, lansare de carte la Brăila dePagini