nu am publicat nici unul din textele alea doua, din concurs, in alta parte, pina la ceva vreme dupa anuntarea rezultatelor (16, respectiv 20 mai). ai mai batut tu niste apropouri, dar nu ma asteptam de asta sa fie vorba (cind ziceai de popularizarea textelor). nu stiu de unde ai scos-o
Poem pur și simplu, ce confirmă că viața este poezie, se trăiește, ea este cea care ne scrie. Remarc versurile "durerea/ din izbitura fulgului de pământ" și "pe trupul tău strălucește/odihna " Și finalul, evident... cum să rămâi insensibil la așa ceva? Am citit de mai multe ori versul al doilea pentru că e ceva la care mă gândisem și eu pentru o poezie - sudura fulgilor de nea pe frunte. Un amestec insolit de rece și fierbinte. A doua strofă îmi pare oarecum tangențială contextului. A treia... ar fi o impietate s-o comentez. În concluzie - un poem al gesturilor simple, suspecte de frumusețe interioară. Penița nu este pentru aspectul artistic ci pentru ceea ce evocă: simetrii din spațiul comun al trăirilor umane.
Vladimir, asa e , din punct de vedere spiritual, nu se poate pune problema ilegitimitatii, spiritul nu are legi, este inselata doar asteptarea a unei sotii fara cutite pe masa. Recunosc, titlul poate fi acceptat doar daca denaturam sensul cuvantului „spirituala”, in el este inclusa patima interioara, dar delimiteaza lipsa a organicului. Sigur, fara aceasta precizare, daca analizam profund, titlul nu are sens, dar se intelege unde bate, si e atractiv. Legat de "De fapt asta caută, să-și dorească ceva ce nu poate avea"... da, dorinta nu se refera la posesiune, voi incerca sa gasesc o formulare mai clara. Acum mi-e greu, trebuie sa ma distantez de text, sa iau aer. „Labilitate psihica”... m-am scuturat cititnd, suna aproape patologic. Eu nu as schimba, n-as vrea sa ofer respiratie, tocmai pentru ca e un contrast intre ratiunea initiala care ofera un anumit control si fuga, ea nu mai rezista. Iar finalul, sincera sa fiu, nu cred ca esti carcotas deloc, cred ca ai pus punctul pe „i” : „ambele personaje sunt un fel de masochisti ai simturilor...”, de fapt, de asta se tem, odata ajunsi in varf, sa nu mai simta. Cat despre o continuare, mai vad... Vladimir, sunt onorata de comentariul tau. Iti multumesc de critica... sa vedem ce iese.
îmi pare adecvat să evaluezi poezia după propria rezonanță la ea. altfel nu ești decât un/o roboțel/roboțică mai mult sau mai puțin japonez/japoneză, rătăcit/rătăcită prin românia care sortează conservele cu iahnie de fasole în funcție de data expirării... mențiune:)
Am descoperit cu plăcere o altă Bistriţă, diferită de cea căreia îi bat prundurile cu undiţa în mână, un râu mitic şi poetic în care se scaldă îngerii. Felicitări!
eu te simt aici Ioana cu toate temerile tale firesti sau nefiresti dar sincere si bine conduse din condei; poate primele 2 versuri prea directe, prea prozaice, iar "doamnelor si domnilor" suna putin a discurs peiorativ, dar vorba ta... "deloc pufos" :) cu bine anna
da, yester, El... inaintea sarbatorilor crestine, care pe mine mai mult ma tulbura decat ma bucura, sufletul simte mai acut strainatatea... poate e doar o intoarcere in lacrima, la o culoare aproape uitata... atunci imi lipesc pe suflet o colinda, muzica aceasta ma imprieteneste iar cu lumea. iti multumesc de cuvinte! Lucian, m-as bucura daca m-ai lamuri putin in legatura cu acel cuvant: „oare?” cu sinceritate marturisesc: pentru mine Dumnezeu este ceea ce simt... nu stiu sustine adevarurile Bibliei.
pot sa rad si eu alaturi de cititorii de sex masculin? mie mi-a placut; textul are umor si o finetze a sugestiei de apreciat. iar finalul, de data asta, ti-a iesit, Andule!
franco, îmi pică bine comentariul tău. ca de la cineva care știe să facă diferența între a încadra un text la note și nu la articol. de altfel și Violetei i-a plăcut, însă vezi tu... unele persoane chiar vor să își spună cuvântul și unde nu se pricep. aceasta-i viața. s-o luăm așa... și dacă ai ajuns la dicționar, cred că i-ai descoperit magia:). atent și cordial, paul
<<pasul in plus care este reprezentat de arta in general, si poezie in cazul de fata, este cel prin care reusesti sa transmiti sau sa generezi si in mintea celui ce citeste ceva asemanator. parerea mea.>> Total de acord!!! Sper să ajung să transmit acel CEVA!
Regret ca uite, anul acesta e pe undeva o nepotrivire cu Regulamentul. Parerea mea este ca Virtualia a reusit sa ramana in tot acest tumult al schimbarilor din ultimii ani (priviti ce a ajuns agonia de exemplu, un site comercial, plin de briz-briz-uri pe web 2.0) un bastion al literaturii romane care, nu intamplator, rezista acolo, in cetatea Iasiului. Eu unul de cate ori ma voi bucura de privilegiul de a fi acceptat ma voi duce acolo ca la o Mecca de-a noastra romaneasca. Si incurajez pe oricine are posibilitatea de a ajunge acolo sa o faca, rasplata sufletului de poet nu va intarzia sa apara. Felicitari pentru initiativa si nu mor caii, Alina, nu mor caii. Andu
Mesajul nu are legătură cu textul: e chiar ridicolă interpretarea. In plus, nu știu cât de încântat domnul Kevin Carter să îi folosești fotografia deasupra unui asemenea text. Dar poate ai acceptul lui scris.
Eu nu pot decat sa salut cu o reverenta revenirea cu un cont "curat" aici pe Hermeneia a acestui adevarat poet contemporan care este Ionut (al lui) Caragea. Pentru desavarsirea contextului polemic al existentei acestui poet care se auto-intituleaza "nascut pe google" mi-as dori sa isi deschida un cont aici (la fel de curat) si fratele meu mai mic Mihai Zabet, nu de altceva, ci pentru sarea si piperul din polemica dintre cei doi. Revenind la text, ma bucur ca Oriana mai scrie (posteaza) si aici pe Hermeneia. Luminita este o figura remarcabila (in opinia mea) a literaturii romane moderne din diaspora iar textul de fata imi intareste convingerea ca ea a atins etapa unei maturitati stilistice departe de casa. Astept si alte materiale, cu acelasi interes. Iar daca Gorun (dintr-o neatentie pesemne) greseste numele lui Khayyam (whatever) Ionut Caragea scrie "originar" in loc de "original" ceea ce este ceva, asa, ca un fel de far-eseu al culturii. Andu
Poemul e plin de tensiune, isi merita si titlul - "Rosu". "Imi cresc unghiile ca niste coase ingeresti" - incredibila imagine! Trimite-mi adresa, iti voi trimite o carte, Dancus
un poem care începe baladesc ( foarte puternic începutul, parcă văd haiducii strânși undeva, la o crâșma ferită de poteri) și se termină...arghezian. plăcut la citire, te ia și te duce, deși pe la mijloc mi se pare că ideea face niște concesii (nu tocmai necesare) rimei ; sau, dimpotrivă, prozodia nu reușește să urmeze ideea - nu știu, dar e o rupere acolo: "în patru zări aș răsfira cu cânturi și gura i-aș zdrobi-o sub săruturi decapitând sfârșituri și-nceputuri rănit de mine m-aș înapoia pe scuturi". Domnule Jorz, presupun că este un poem la care țineți (dată fiind dedicația) dar primul din versurile citate poate ar merita reformulat, păstrând imaginea răsfirării, care-i excelentă . însă "cu canturi" nu-i prea...cantabil. :) mă bucur să vă întâlnesc aici .
Da, am observat de aseară că viteza e mai mare.
Spor, inspirație, intuiție și tot ce trebuie pentru ca transformarea Hermenia să fie de o înaltă ținută din toate punctele de vedere!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
nu am publicat nici unul din textele alea doua, din concurs, in alta parte, pina la ceva vreme dupa anuntarea rezultatelor (16, respectiv 20 mai). ai mai batut tu niste apropouri, dar nu ma asteptam de asta sa fie vorba (cind ziceai de popularizarea textelor). nu stiu de unde ai scos-o
pentru textul : Anotimpul păpuşilor denu, e iubita mea de la capatul pamantului...
pentru textul : Neclar viziune dePoem pur și simplu, ce confirmă că viața este poezie, se trăiește, ea este cea care ne scrie. Remarc versurile "durerea/ din izbitura fulgului de pământ" și "pe trupul tău strălucește/odihna " Și finalul, evident... cum să rămâi insensibil la așa ceva? Am citit de mai multe ori versul al doilea pentru că e ceva la care mă gândisem și eu pentru o poezie - sudura fulgilor de nea pe frunte. Un amestec insolit de rece și fierbinte. A doua strofă îmi pare oarecum tangențială contextului. A treia... ar fi o impietate s-o comentez. În concluzie - un poem al gesturilor simple, suspecte de frumusețe interioară. Penița nu este pentru aspectul artistic ci pentru ceea ce evocă: simetrii din spațiul comun al trăirilor umane.
pentru textul : dj remember II denu sunt familiarizata cu limbajul HTML...deci nu am nici cea mai vaga idee despre cum ar trebui sa postez o imagine..
pentru textul : dimineață la nice de"pana la pamant nu e mult" - aci e punctul in care sta infipt titirezu':) linistit vers, fain scris, faine zile sa ai!
pentru textul : autumn music 2 deVladimir, asa e , din punct de vedere spiritual, nu se poate pune problema ilegitimitatii, spiritul nu are legi, este inselata doar asteptarea a unei sotii fara cutite pe masa. Recunosc, titlul poate fi acceptat doar daca denaturam sensul cuvantului „spirituala”, in el este inclusa patima interioara, dar delimiteaza lipsa a organicului. Sigur, fara aceasta precizare, daca analizam profund, titlul nu are sens, dar se intelege unde bate, si e atractiv. Legat de "De fapt asta caută, să-și dorească ceva ce nu poate avea"... da, dorinta nu se refera la posesiune, voi incerca sa gasesc o formulare mai clara. Acum mi-e greu, trebuie sa ma distantez de text, sa iau aer. „Labilitate psihica”... m-am scuturat cititnd, suna aproape patologic. Eu nu as schimba, n-as vrea sa ofer respiratie, tocmai pentru ca e un contrast intre ratiunea initiala care ofera un anumit control si fuga, ea nu mai rezista. Iar finalul, sincera sa fiu, nu cred ca esti carcotas deloc, cred ca ai pus punctul pe „i” : „ambele personaje sunt un fel de masochisti ai simturilor...”, de fapt, de asta se tem, odata ajunsi in varf, sa nu mai simta. Cat despre o continuare, mai vad... Vladimir, sunt onorata de comentariul tau. Iti multumesc de critica... sa vedem ce iese.
pentru textul : Amantă spirituală deîmi pare adecvat să evaluezi poezia după propria rezonanță la ea. altfel nu ești decât un/o roboțel/roboțică mai mult sau mai puțin japonez/japoneză, rătăcit/rătăcită prin românia care sortează conservele cu iahnie de fasole în funcție de data expirării... mențiune:)
pentru textul : dimineți kafkiene I decristina :) imi pare bine ca ti-a placut.
pentru textul : În amonte deFoarte frumoasă poezia. Are ceva aproape hieratic...
pentru textul : fotografia de lângă icoană deEu n-aş elimina ,,găoace'', mai ales că rimează interesant cu ,,întoarce''.
Am descoperit cu plăcere o altă Bistriţă, diferită de cea căreia îi bat prundurile cu undiţa în mână, un râu mitic şi poetic în care se scaldă îngerii. Felicitări!
pentru textul : Spații necunoscute deîntotdeauna mă vor impresiona neplăcut oamenii care folosesc cuvinte din alte limbi și pe care nu le înțeleg.
pentru textul : eine kleine musik deeu te simt aici Ioana cu toate temerile tale firesti sau nefiresti dar sincere si bine conduse din condei; poate primele 2 versuri prea directe, prea prozaice, iar "doamnelor si domnilor" suna putin a discurs peiorativ, dar vorba ta... "deloc pufos" :) cu bine anna
pentru textul : spălat uscat și deloc pufos deMulțumesc pentru observații, Marina, am și corectat.( M-am jucat cu punctuația și caracterele grafice însă diferit în fiecare text...)
pentru textul : Mesaj dintr-o somnoroasă istorie/ Message d’une somnolente histoire deda, yester, El... inaintea sarbatorilor crestine, care pe mine mai mult ma tulbura decat ma bucura, sufletul simte mai acut strainatatea... poate e doar o intoarcere in lacrima, la o culoare aproape uitata... atunci imi lipesc pe suflet o colinda, muzica aceasta ma imprieteneste iar cu lumea. iti multumesc de cuvinte! Lucian, m-as bucura daca m-ai lamuri putin in legatura cu acel cuvant: „oare?” cu sinceritate marturisesc: pentru mine Dumnezeu este ceea ce simt... nu stiu sustine adevarurile Bibliei.
pentru textul : pictând o lacrimă depot sa rad si eu alaturi de cititorii de sex masculin? mie mi-a placut; textul are umor si o finetze a sugestiei de apreciat. iar finalul, de data asta, ti-a iesit, Andule!
pentru textul : dumitru compune un necrolog pentru el însuși defranco, îmi pică bine comentariul tău. ca de la cineva care știe să facă diferența între a încadra un text la note și nu la articol. de altfel și Violetei i-a plăcut, însă vezi tu... unele persoane chiar vor să își spună cuvântul și unde nu se pricep. aceasta-i viața. s-o luăm așa... și dacă ai ajuns la dicționar, cred că i-ai descoperit magia:). atent și cordial, paul
pentru textul : Ciocolată cu lapte și glosar deCeva ce citești pe nerăsuflate. Imagini deosebite, cursive, un tot care te obligă la o continuare!
pentru textul : Șapte poduri peste memorie dedom'le nu m-am putut abtine de ris. pe bune, bibelouri de portelan si sini tremurind. cea mai buna gluma pe ziua de azi...
pentru textul : tremolo deObservaţiile tale sunt bune, îţi multumesc pentru aprecierea şi înţelegerea deplină a textului.
pentru textul : Cu fiecare cuvânt deSă auzim numai de bine în noul an,
Silvius
<<pasul in plus care este reprezentat de arta in general, si poezie in cazul de fata, este cel prin care reusesti sa transmiti sau sa generezi si in mintea celui ce citeste ceva asemanator. parerea mea.>> Total de acord!!! Sper să ajung să transmit acel CEVA!
pentru textul : Dincolo de horele, orele... deRegret ca uite, anul acesta e pe undeva o nepotrivire cu Regulamentul. Parerea mea este ca Virtualia a reusit sa ramana in tot acest tumult al schimbarilor din ultimii ani (priviti ce a ajuns agonia de exemplu, un site comercial, plin de briz-briz-uri pe web 2.0) un bastion al literaturii romane care, nu intamplator, rezista acolo, in cetatea Iasiului. Eu unul de cate ori ma voi bucura de privilegiul de a fi acceptat ma voi duce acolo ca la o Mecca de-a noastra romaneasca. Si incurajez pe oricine are posibilitatea de a ajunge acolo sa o faca, rasplata sufletului de poet nu va intarzia sa apara. Felicitari pentru initiativa si nu mor caii, Alina, nu mor caii. Andu
pentru textul : Cenaclul Virtualia - editia a X-a demă desfac [...]
pentru textul : plânsul salcâmilor deca un volum de versuri pe care gândul morții
l-a tradus într-o limbă străină - un final memorabil, care iartă tot ce a fost înainte.
P.S. Și când spun 'fără să bage mâna să verifice' nu mă refer deontologic, ci escatologic.
pentru textul : Este adevărat că poezia este pe moarte sau nu? deMesajul nu are legătură cu textul: e chiar ridicolă interpretarea. In plus, nu știu cât de încântat domnul Kevin Carter să îi folosești fotografia deasupra unui asemenea text. Dar poate ai acceptul lui scris.
pentru textul : Foame de vultur deEu nu pot decat sa salut cu o reverenta revenirea cu un cont "curat" aici pe Hermeneia a acestui adevarat poet contemporan care este Ionut (al lui) Caragea. Pentru desavarsirea contextului polemic al existentei acestui poet care se auto-intituleaza "nascut pe google" mi-as dori sa isi deschida un cont aici (la fel de curat) si fratele meu mai mic Mihai Zabet, nu de altceva, ci pentru sarea si piperul din polemica dintre cei doi. Revenind la text, ma bucur ca Oriana mai scrie (posteaza) si aici pe Hermeneia. Luminita este o figura remarcabila (in opinia mea) a literaturii romane moderne din diaspora iar textul de fata imi intareste convingerea ca ea a atins etapa unei maturitati stilistice departe de casa. Astept si alte materiale, cu acelasi interes. Iar daca Gorun (dintr-o neatentie pesemne) greseste numele lui Khayyam (whatever) Ionut Caragea scrie "originar" in loc de "original" ceea ce este ceva, asa, ca un fel de far-eseu al culturii. Andu
pentru textul : Inima dintotdeauna. Ad intra dePoemul e plin de tensiune, isi merita si titlul - "Rosu". "Imi cresc unghiile ca niste coase ingeresti" - incredibila imagine! Trimite-mi adresa, iti voi trimite o carte, Dancus
pentru textul : Roșu deMulțumesc, Aranca. Un poem suficient. Rămas bun și ție.
pentru textul : Bilet în ușă deun semn de la tine e bine venit-oricum,oricând...
pentru textul : eu, cea de dincolo deun poem care începe baladesc ( foarte puternic începutul, parcă văd haiducii strânși undeva, la o crâșma ferită de poteri) și se termină...arghezian. plăcut la citire, te ia și te duce, deși pe la mijloc mi se pare că ideea face niște concesii (nu tocmai necesare) rimei ; sau, dimpotrivă, prozodia nu reușește să urmeze ideea - nu știu, dar e o rupere acolo: "în patru zări aș răsfira cu cânturi și gura i-aș zdrobi-o sub săruturi decapitând sfârșituri și-nceputuri rănit de mine m-aș înapoia pe scuturi". Domnule Jorz, presupun că este un poem la care țineți (dată fiind dedicația) dar primul din versurile citate poate ar merita reformulat, păstrând imaginea răsfirării, care-i excelentă . însă "cu canturi" nu-i prea...cantabil. :) mă bucur să vă întâlnesc aici .
pentru textul : doină pe potriva sorții deDa, am observat de aseară că viteza e mai mare.
pentru textul : Hermeneia - revizie tehnică 18/19 iulie 2014 deSpor, inspirație, intuiție și tot ce trebuie pentru ca transformarea Hermenia să fie de o înaltă ținută din toate punctele de vedere!
Pagini