Aranca, Comentariul dumneavoastră intuiește exact sensurile poemului. Am încercat să sugerez, printr-o formulă cumulativă, violența lumii în care trăim, dar și faptul că întreaga tensiune existențială se descarcă în cele din urmă, eliberându-ne în moarte. În ceea ce privește "brendul Șandru", cred că exagerați. În orice caz, încerc să scriu o poezie mai aspră și mă feresc cât pot de imagistica lină și de calofilie. Mulțumesc pentru comentariu și pentru peniță.
Deosebită atmosfera creată în poemul tău, de la "păsările roșii", la "respirația literelor", dincolo de care se aude orga și, prin "vitraliile pentru oameni", se văd umbrele, pentru că doar ele pot zbura fără aripi. Cred că versul "nu le pot citi" necesită a fi lucrat (de adăugat o locuțiune adverbială?).
Mulțumesc pentru cuvinte, Younger Sister. Tocmai pentru că sînt în căutarea unei soluții autentice am scris acest anunț. Nu este sub nicio formă un impuls de moment. Este un lucru la care mă gîndesc de aproape un an.
Mulțumesc și ție pentru împărtășirea opiniilor, stranger. Îmi pare rău că nu ai găsit pînă acum curajul să o faci. Pot fi acuzat de foarte multe lucruri dar, așa cum am mai spus-o, absolut nicio persoană care și-a exprimat opiniile despre mine nu a avut motive să se teamă de repercursiuni. Nu există o singură persoană care să fi avut ceva de suferit din această cauză. Inclusiv cei care m-au atacat ad hominem. Deci dacă nu ai avut curajul să o faci pînă acum problema este la tine și nu am cu ce să te ajut în privința aceasta. Îmi pare rău că perseverența mea în a păstra un site civilizat și protejat de reguli a fost interpretată de tine ca fiind dictatură. Mă tem că este o problemă de perspectivă. Nu cred să fi cerut nimănui mai mult decît respectarea regulamentului. Iar respectarea lui a fost co-semnată de tine cînd te-ai înscris. Așa că nu văd unde este problema. Poate mi-o arăți tu cu exemple concrete. Și nu te ascunde după faptul că ai nevoie de permisiunea persoanelor implicate. Obține-o și nu mai arunca cu acuzații nefondate pentru că nu faci decît să te înjosești pe tine. În ce privește „criteriile literare” ale mele sau ale editorilor, nu am promis niciodată prea mult. Ne străduim doar. Și nu cred că am făcut-o cu rea-voință. Tonul și expresiile pe care le folosești îmi comunică însă că s-ar putea să ai o adîncă problemă de insecuritate. În ce privește măsura în care eu scriu sau public în afara Hermeneia te asigur că atunci cînd este cazul o fac. Și nu este cazul să mă „războiesc” cu nimeni. Deocamdată există reviste care îmi cer texte. Unele site-uri mi-au publicat texte chiar și fără a-mi cere permisiunea. Nu văd în ce constă „pozitia inegala de director de site”. Poate îmi explici. Dar în mod serios nu cu vorbe goale, ok?
Vă anunțăm că lansarea de la Cluj va avea loc la ora 13, la Polul Cultural (undeva lângă Teatru și chiar în centru, mi s-a indicat). La Iași, lansarea va avea loc în Sala Pod Pogor, la Casa Pogor din Copou, începând cu ora 17. Vă așteptăm cu drag!
Dragă Cami, nu, aici nu încurajăm răspunsul cu aceeași monedă; tocmai de aceea există moderator. Dacă fiecare ar proceda astfel, am avea numai scandaluri aici, or nu pentru aceasta există hermeneia. Comentariul Marinei nu este pe lângă text, draga mea. El reprezintă însă, așa cum spuneam, poate prea mult doar răspunsul stârnit de textul tău în ea și mai puțin un comentariu din care tu sau alții să înțeleagă ceva despre scriitura ta. Te rog să reții că nu există așa ceva reglementat (și sper eu că nici nu va fi, altfel ne vom transforma în niște roboți) pe site; cu toate acestea am intervenit pentru că da, consider că fiecare s-ar folosi mai mult dacă am vorbi în comentarii despre text mai mult decât despre noi înșine. Deși, așa cum spunea Marina, este și aceasta un răspuns: textul tău a însemnat ceva pentru cititor. Sper ca, dacă va mai fi cazul vreodată, să nu mai răspunzi "cu aceeași monedă" (aș spune eu, chiar cu una mai dură). Îndrăznim să credem că oamenii mai știu și de vorbă bună pe-aici. Nu suntem chiar în situația la care ai făcut tu aluzie. Și cu aceasta vă voi ruga să revenim la text și la literatură.
Batori, pacat ca nu ai reusit sa citesti pana la sfarsit, ca sfarsitul e cel mai reusit. Multumesc pentru opinie! Voi tine cont de ce ai scris tu. Sau poate ca nu :-).
primul lucru la care m-a dus gandul e ca nici macar n-ai nevoie de creioane. ceva nu-i in regula cu comparatia asta, dar prefer sa dau vina pe mine. :o)
dar are o nota sarmanta, dincolo de.
Pentru mine ,,Acasă" e locul unde e si Tata.
Ghemul e viaţa, nu? Iar ,,Ea" e cam cernită :) si tare as scrie cu e mic :)
Nedumerirea e la ,,amin". Sensul lui de bază e ,,asa să fie!" , insă aici il percep ca pe un ,,sfârsit" ( the end ).
iata cum ies înaintea ta dragoste
subţire ca strigătul
goală şi vie
ce frumos, mi-am zis, citind aceste versuri! si dupa asa inceput eram curios cum se termina. in ultima vreme, obsedat de sfarsituri.
mă cheamă la masă
în farfurie
inima ticăie
alături
pâinea vinul
cuţitul
Ștefan, mie mi se pare că ție îți place să scrii. Și asta este foarte bine, de aceea suntem aici. Dar vreau să te rog ca, atunci când postezi pe hermeneia, să accepți să primești orice fel de comentarii. Doar la cele care încalcă regulamentul, chiar și pe acela al bunului simț, va interveni moderatorul. În rest, ești pe cont propriu. Iar asta nu înseamnă regula junglei, pentru că hermeneia nu e nici junglă, nici maidan. Un comentator și-a exprimat părerea în legătură cu textul tău și, pentru că acel comentator este și directorul acestui site, și-a exprimat părerea și în legătură cu penița acordată. Știi ce înseamnă o peniță pe hermeneia? Probabil că nu, pentru că altfel, îndrăznesc eu să sper, nu reacționai așa cum ai reacționat. Dragul meu, o peniță nu îți dă ție, ca și autor, nimic din ceea ce nu aveai, și cu atât mai puțin textului tău. Nu a pretins nimeni asta. Dar o peniță reprezintă modalitatea de apreciere, de recomandare a unui comentator, făcută celorlalți membri ai site-ului. Penița reprezintă un fel de "Atenție, acesta este un text remarcabil, ar fi bine dacă l-ați citi." De aceea s-a atras și în trecut atenția, și poți fi sigur că se va face în continuare, indiferent dacă autorul va protesta întotdeauna (pentru că, desigur, modestia e o boală de care ne ferim cu toții), asupra acordării unor penițe unor texte care , în aprecierea consiliului editorial, nu merită astfel de penițe. Desigur, consiliul editorial hermeneia nu reprezintă nici un fel de for literar, dar până una alta tot ce facem este să monitorizăm direcția sau direcțiile în care se îndreaptă site-ul și instrumentele pe care site-ul le pune la dispoziție membrilor săi. Ne dorim calitate pe hermeneia, și cred că asta îți dorești și tu. Dacă însă ai impresia că hermeneia este doar un loc în care să te manifești așa cum probabil nu o faci în viața reală, te rog să te mai gândești. Personal am încredere că vei reuși să ai cu adevărat încredere în ceea ce faci. Iar asta înseamnă nu să ignori orice părere negativă ("este doar o parere subiectiva de care o sa tin seama in limita bunului simt. adica sub nico forma"), ci să înveți câte ceva de la fiecare, iar atunci când nu ești de acord, să te comporți cu demnitate. Îți voi mai spune încă ceva. Am fost de părere de când ai venit că scrii deosebit, dar aceasta nu împiedică două lucruri: să scrii din când în când comun sau chiar prost și, mai ales, să îți păstrezi cu adevărat modestia. Nu modestia masca ironiei, ci adevărata modestie. Te aștept să scrii, și să scrii din ce în ce mai bine. Asta nu se face însă închis într-o bulă de sticlă.
Rețin strofa amestecului de lavă "scursă din visare", ca o imagine inedită, puternică. Mereu mă întreb ce este dincolo de poezie, de conștiența poetică, regăsind aici un posibil răspuns: "Tot ce-am pierdut tăcând în vers palpită".
Da, mi-ați dăruit aici un rotund deja domnule Gorun, pentru care se cuvine să vă mulțumesc cu o plecăciune.
Îmi amintesc (de data aceasta liber) de acea încercare la care don juan îl supusese pe castaneda... legat aparent fără nicio scăpare de un stâlp, el face un atac de panică dar nu observă acea foarfecă de lângă el cu ajutorul căreia s-ar fi putut imediat elibera.
Mi-a plăcut în mod deosebit și mă consider privilegiată că am citit aceste două materiale ale Dvs. domnule Manolescu Gorun aici pe Hermeneia și că am putut schimba cu Dvs. câteva opinii. Stilul Dvs. documentat, concret dar totodată creativ, uneori intrigant, începe să-mi devină plăcut familiar.
Vă mulțumesc și vă mai aștept,
Margas
eu aș renunța și la titlu... mai ales la semnul de exclamație...
și o spun fără malițiozitate... uite cum vad eu textul, am scos evidențele & cuv. inutile care încarcă, se modifică sensul ideii, dar poemul merită:
sunt surprinsă
de venirea
celui mai flămând anotimp
dorinţa
lasă mirosul de tămâie să suie
nu mai simt greutatea amurgului
mă voi prelungi
peste strigătul fluturilor
într-o strălucire
o reîntoarcere într-un spaţiu, într-un timp care nu pot decât decupa cu lama vocalele...
imagine sugestivă de altfel, simţi nodul din gât al autorului şi durerea cu care îşi croieşte cuvinte.
un text ca un memento crud, fără respir şi cu evitare abilă a pateticului ( rolul comparaţiei cu Venus din Millo, mi s-a părut puţin forţat), finalul bun, se întuneca...iremediabil.
De acord, titlul (ca si finalul de altfel) e (sunt) aiurea. Poemul insa e remarcabil, o lectura rafinata. "Viata mi se sterge de pe piele in gluma" si ceea ce urmeaza zic eu recomanda spre lectura unul dintre cele mai bune poeme pe care le-am citit pe Hermeneia in ultima vreme. Bobadil
Frumos subiect însă dezvoltat sec, personajul nu e lecturabil în canoanele acceptării sale de către cititor și nici bine conturat în timp sau în spațiu iar proza e facilă și aproximativă. Ți-am citit și celelalte două proze, este ceva bun aici prin scrierile tale dar trebuie să te iei mult mai în serios dacă vrei să depășești episodul nu-știu-care din povestea cu zâna măseluță.
Cu drag,
Andu
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Aranca, Comentariul dumneavoastră intuiește exact sensurile poemului. Am încercat să sugerez, printr-o formulă cumulativă, violența lumii în care trăim, dar și faptul că întreaga tensiune existențială se descarcă în cele din urmă, eliberându-ne în moarte. În ceea ce privește "brendul Șandru", cred că exagerați. În orice caz, încerc să scriu o poezie mai aspră și mă feresc cât pot de imagistica lină și de calofilie. Mulțumesc pentru comentariu și pentru peniță.
pentru textul : Cadavrul martorului va fi aruncat în beton deerată: comentariu greşit.
Toate bune, tuturor membrilor "Hermeneia"!
pentru textul : călătorie spre itaca deDeosebită atmosfera creată în poemul tău, de la "păsările roșii", la "respirația literelor", dincolo de care se aude orga și, prin "vitraliile pentru oameni", se văd umbrele, pentru că doar ele pot zbura fără aripi. Cred că versul "nu le pot citi" necesită a fi lucrat (de adăugat o locuțiune adverbială?).
pentru textul : Michel demultumesc, ma bucur ca am reusit sa indrept ceva.
pentru textul : dispersie depe culmile disperarii?
pentru textul : Și bate-mă, amore, cu brâu` și cosița deMulțumesc pentru cuvinte, Younger Sister. Tocmai pentru că sînt în căutarea unei soluții autentice am scris acest anunț. Nu este sub nicio formă un impuls de moment. Este un lucru la care mă gîndesc de aproape un an.
Mulțumesc și ție pentru împărtășirea opiniilor, stranger. Îmi pare rău că nu ai găsit pînă acum curajul să o faci. Pot fi acuzat de foarte multe lucruri dar, așa cum am mai spus-o, absolut nicio persoană care și-a exprimat opiniile despre mine nu a avut motive să se teamă de repercursiuni. Nu există o singură persoană care să fi avut ceva de suferit din această cauză. Inclusiv cei care m-au atacat ad hominem. Deci dacă nu ai avut curajul să o faci pînă acum problema este la tine și nu am cu ce să te ajut în privința aceasta. Îmi pare rău că perseverența mea în a păstra un site civilizat și protejat de reguli a fost interpretată de tine ca fiind dictatură. Mă tem că este o problemă de perspectivă. Nu cred să fi cerut nimănui mai mult decît respectarea regulamentului. Iar respectarea lui a fost co-semnată de tine cînd te-ai înscris. Așa că nu văd unde este problema. Poate mi-o arăți tu cu exemple concrete. Și nu te ascunde după faptul că ai nevoie de permisiunea persoanelor implicate. Obține-o și nu mai arunca cu acuzații nefondate pentru că nu faci decît să te înjosești pe tine. În ce privește „criteriile literare” ale mele sau ale editorilor, nu am promis niciodată prea mult. Ne străduim doar. Și nu cred că am făcut-o cu rea-voință. Tonul și expresiile pe care le folosești îmi comunică însă că s-ar putea să ai o adîncă problemă de insecuritate. În ce privește măsura în care eu scriu sau public în afara Hermeneia te asigur că atunci cînd este cazul o fac. Și nu este cazul să mă „războiesc” cu nimeni. Deocamdată există reviste care îmi cer texte. Unele site-uri mi-au publicat texte chiar și fără a-mi cere permisiunea. Nu văd în ce constă „pozitia inegala de director de site”. Poate îmi explici. Dar în mod serios nu cu vorbe goale, ok?
pentru textul : despre închiderea site-ului Hermeneia.com deVă anunțăm că lansarea de la Cluj va avea loc la ora 13, la Polul Cultural (undeva lângă Teatru și chiar în centru, mi s-a indicat). La Iași, lansarea va avea loc în Sala Pod Pogor, la Casa Pogor din Copou, începând cu ora 17. Vă așteptăm cu drag!
pentru textul : Lansarea volumului Mirabile Dictu deDragă Cami, nu, aici nu încurajăm răspunsul cu aceeași monedă; tocmai de aceea există moderator. Dacă fiecare ar proceda astfel, am avea numai scandaluri aici, or nu pentru aceasta există hermeneia. Comentariul Marinei nu este pe lângă text, draga mea. El reprezintă însă, așa cum spuneam, poate prea mult doar răspunsul stârnit de textul tău în ea și mai puțin un comentariu din care tu sau alții să înțeleagă ceva despre scriitura ta. Te rog să reții că nu există așa ceva reglementat (și sper eu că nici nu va fi, altfel ne vom transforma în niște roboți) pe site; cu toate acestea am intervenit pentru că da, consider că fiecare s-ar folosi mai mult dacă am vorbi în comentarii despre text mai mult decât despre noi înșine. Deși, așa cum spunea Marina, este și aceasta un răspuns: textul tău a însemnat ceva pentru cititor. Sper ca, dacă va mai fi cazul vreodată, să nu mai răspunzi "cu aceeași monedă" (aș spune eu, chiar cu una mai dură). Îndrăznim să credem că oamenii mai știu și de vorbă bună pe-aici. Nu suntem chiar în situația la care ai făcut tu aluzie. Și cu aceasta vă voi ruga să revenim la text și la literatură.
pentru textul : se-ntâmplă uneori deBatori, pacat ca nu ai reusit sa citesti pana la sfarsit, ca sfarsitul e cel mai reusit. Multumesc pentru opinie! Voi tine cont de ce ai scris tu. Sau poate ca nu :-).
pentru textul : pa-ul domnului Pa deVa rog sa va limitati postarea la un text pe zi!
pentru textul : jurnalul meu deprimul lucru la care m-a dus gandul e ca nici macar n-ai nevoie de creioane. ceva nu-i in regula cu comparatia asta, dar prefer sa dau vina pe mine. :o)
dar are o nota sarmanta, dincolo de.
abia acum am citit si primul comentariu, iata.
pentru textul : să nu îți faci prieteni dePentru mine ,,Acasă" e locul unde e si Tata.
pentru textul : de ce nu mai scriu poeme lungi deGhemul e viaţa, nu? Iar ,,Ea" e cam cernită :) si tare as scrie cu e mic :)
Nedumerirea e la ,,amin". Sensul lui de bază e ,,asa să fie!" , insă aici il percep ca pe un ,,sfârsit" ( the end ).
bine, Nicodem.
pentru textul : ramura de foc a fericirii deai dreptate.
iata cum ies înaintea ta dragoste
subţire ca strigătul
goală şi vie
ce frumos, mi-am zis, citind aceste versuri! si dupa asa inceput eram curios cum se termina. in ultima vreme, obsedat de sfarsituri.
mă cheamă la masă
în farfurie
inima ticăie
alături
pâinea vinul
cuţitul
aleluia, zic!
pentru textul : cină festivă deȘtefan, mie mi se pare că ție îți place să scrii. Și asta este foarte bine, de aceea suntem aici. Dar vreau să te rog ca, atunci când postezi pe hermeneia, să accepți să primești orice fel de comentarii. Doar la cele care încalcă regulamentul, chiar și pe acela al bunului simț, va interveni moderatorul. În rest, ești pe cont propriu. Iar asta nu înseamnă regula junglei, pentru că hermeneia nu e nici junglă, nici maidan. Un comentator și-a exprimat părerea în legătură cu textul tău și, pentru că acel comentator este și directorul acestui site, și-a exprimat părerea și în legătură cu penița acordată. Știi ce înseamnă o peniță pe hermeneia? Probabil că nu, pentru că altfel, îndrăznesc eu să sper, nu reacționai așa cum ai reacționat. Dragul meu, o peniță nu îți dă ție, ca și autor, nimic din ceea ce nu aveai, și cu atât mai puțin textului tău. Nu a pretins nimeni asta. Dar o peniță reprezintă modalitatea de apreciere, de recomandare a unui comentator, făcută celorlalți membri ai site-ului. Penița reprezintă un fel de "Atenție, acesta este un text remarcabil, ar fi bine dacă l-ați citi." De aceea s-a atras și în trecut atenția, și poți fi sigur că se va face în continuare, indiferent dacă autorul va protesta întotdeauna (pentru că, desigur, modestia e o boală de care ne ferim cu toții), asupra acordării unor penițe unor texte care , în aprecierea consiliului editorial, nu merită astfel de penițe. Desigur, consiliul editorial hermeneia nu reprezintă nici un fel de for literar, dar până una alta tot ce facem este să monitorizăm direcția sau direcțiile în care se îndreaptă site-ul și instrumentele pe care site-ul le pune la dispoziție membrilor săi. Ne dorim calitate pe hermeneia, și cred că asta îți dorești și tu. Dacă însă ai impresia că hermeneia este doar un loc în care să te manifești așa cum probabil nu o faci în viața reală, te rog să te mai gândești. Personal am încredere că vei reuși să ai cu adevărat încredere în ceea ce faci. Iar asta înseamnă nu să ignori orice părere negativă ("este doar o parere subiectiva de care o sa tin seama in limita bunului simt. adica sub nico forma"), ci să înveți câte ceva de la fiecare, iar atunci când nu ești de acord, să te comporți cu demnitate. Îți voi mai spune încă ceva. Am fost de părere de când ai venit că scrii deosebit, dar aceasta nu împiedică două lucruri: să scrii din când în când comun sau chiar prost și, mai ales, să îți păstrezi cu adevărat modestia. Nu modestia masca ironiei, ci adevărata modestie. Te aștept să scrii, și să scrii din ce în ce mai bine. Asta nu se face însă închis într-o bulă de sticlă.
pentru textul : toaca este acum în perioada sistolă deRețin strofa amestecului de lavă "scursă din visare", ca o imagine inedită, puternică. Mereu mă întreb ce este dincolo de poezie, de conștiența poetică, regăsind aici un posibil răspuns: "Tot ce-am pierdut tăcând în vers palpită".
pentru textul : Tot ce-am pierdut tăcând în vers palpită deDa, mi-ați dăruit aici un rotund deja domnule Gorun, pentru care se cuvine să vă mulțumesc cu o plecăciune.
pentru textul : Carlos Castaneda, Vrăjitorii Tolteci şi Tăcerea deÎmi amintesc (de data aceasta liber) de acea încercare la care don juan îl supusese pe castaneda... legat aparent fără nicio scăpare de un stâlp, el face un atac de panică dar nu observă acea foarfecă de lângă el cu ajutorul căreia s-ar fi putut imediat elibera.
Mi-a plăcut în mod deosebit și mă consider privilegiată că am citit aceste două materiale ale Dvs. domnule Manolescu Gorun aici pe Hermeneia și că am putut schimba cu Dvs. câteva opinii. Stilul Dvs. documentat, concret dar totodată creativ, uneori intrigant, începe să-mi devină plăcut familiar.
Vă mulțumesc și vă mai aștept,
Margas
Acum iti iese. Din nefericire, rar. Dar asta e Boba.
pentru textul : absalor demă rog, paranteza peste un caracter...
pentru textul : diavole unde ești deeu aș renunța și la titlu... mai ales la semnul de exclamație...
și o spun fără malițiozitate... uite cum vad eu textul, am scos evidențele & cuv. inutile care încarcă, se modifică sensul ideii, dar poemul merită:
sunt surprinsă
de venirea
celui mai flămând anotimp
dorinţa
lasă mirosul de tămâie să suie
nu mai simt greutatea amurgului
mă voi prelungi
peste strigătul fluturilor
într-o strălucire
recunosc
pentru textul : Te recunosc! decand vine, vine... multam de toate! zile faine, soare, caldura, plaja, apa limpede, alea alea ca tot a dat iarna peste noi:)
pentru textul : poem d2 deo reîntoarcere într-un spaţiu, într-un timp care nu pot decât decupa cu lama vocalele...
pentru textul : amăgiri deimagine sugestivă de altfel, simţi nodul din gât al autorului şi durerea cu care îşi croieşte cuvinte.
un text ca un memento crud, fără respir şi cu evitare abilă a pateticului ( rolul comparaţiei cu Venus din Millo, mi s-a părut puţin forţat), finalul bun, se întuneca...iremediabil.
acuși, acuși ajung la el. mă bucur că ai simțit dorul atât de bine camuflat. mulțumesc frumos, Cris!
pentru textul : eu mă închin în fața pomului cu fructe deadrian, ceva imagini? de obicei ne oferi și imagini.
pentru textul : Avigdor Arikha- Autoportretele mirării deDupa ce am ales categoria m-a lasat, e ciudat totusi ca e conditionata stergerea de astfel de mici detalii...
pentru textul : hermeneia 3.0-c deAdrian, impresionant, din păcate e adevărat, nu pot crede, am văzut la tv... nu am putut privi prea mult... nu pot privi fotografia fără o lacrimă...
pentru textul : Reportaj de la război deO părere, într-adevăr, echilibrată şi demnă, atât de autor, cât şi de poetul pe care îl reaminteşte minţilor şi sufletelor noastre.
pentru textul : Adrian Păunescu - un poet liber de10 (zece) pentru copertă!
pentru textul : volumul cenaclului Virtualia octombrie 2011 deDe acord, titlul (ca si finalul de altfel) e (sunt) aiurea. Poemul insa e remarcabil, o lectura rafinata. "Viata mi se sterge de pe piele in gluma" si ceea ce urmeaza zic eu recomanda spre lectura unul dintre cele mai bune poeme pe care le-am citit pe Hermeneia in ultima vreme. Bobadil
pentru textul : plâns acaju deFrumos subiect însă dezvoltat sec, personajul nu e lecturabil în canoanele acceptării sale de către cititor și nici bine conturat în timp sau în spațiu iar proza e facilă și aproximativă. Ți-am citit și celelalte două proze, este ceva bun aici prin scrierile tale dar trebuie să te iei mult mai în serios dacă vrei să depășești episodul nu-știu-care din povestea cu zâna măseluță.
pentru textul : Amintiri cu miros de sânziene deCu drag,
Andu
Pagini