Eugen, ştiu că, de obicei, primeşti rău critica ori pseudocritica, dar încearcă de data aceasta să fii niţel mai obiectiv şi mai puţin ironic, ca să nu ne fracturăm buricele deştelor, ok?
"Textul" sub care discutăm este o adunătură de cuvinte care, în afară de fragmentare, nu are absolut nicio legătură cu literatura, darămite cu poezia. Pus frumos la verticală, avem:
"Eram prea diferiți, iar lumea – aceeași cățea zeflemistă: scheuna pe la colțuri de stradă după șuturi în gură. Suntem prea diferiți eu și cu lumea, tu, în schimb, – draga altuia - dar aceeași ….. materialistă". Cu indulgenţă, o notă de jurnal a unui tip obişnuit cu protv magazin, cartea cu hărţi şi broşura de bucătărie.
Aşadar, ţi-ai face un favor daca nu ai mai divaga, aducându-mi teste subsoliere, despre ce este şi ce nu este, despre cum scriu eu şi cum scriam, despre cât de înrăit fan îmi eşti, că aici nu discutăm despre mine. Cât priveşte gramatica, scurt: punctele de suspensie sunt trei, doar trei, şi numai trei, cu spaţiu de tastare după. Faptul că tu pui cinci şi laşi pauză unde tună, nu înseamnă decât ceea ce spunea un nene mai înţelept decât noi: scriitorul slab se cunoaste (şi) după frecvenţa cu care foloseşte punctele de suspensie. În speţă, punctele din "dar aceeași ….. materialistă …" nu sunt decât o încercare ratată de-a căpăta sens superficial, adâncime falsă într-un "vers" manelistic. Oricum, se vede destul de bine că tu nu stăpâneşti regula acestor puncte. Priveşte: "fumigene, abstracții etc ... da/reflectă cuvântul lipsă ... deci/nu de alta dar o dilemă în legătură cu ... și". Explicaţia "Punctele care preced ultima vocabulă din text reflectă cuvântul lipsă ... deci, sunt puse cu bună știință acolo și e musai să fie cinci" este sublimă dar hilară. Adică, dacă erau 2 cuvinte lipsa, aveai şapte puncte, dacă erau 3, nouă, şi tot aşa. Fii serios, Eugene, că ne prinde radarul.
"cățea zeflemistă:
scheuna
pe la colțuri de stradă" - "căţeaua scheuna" este un truism prozaic, "colţuri de stradă", redundant, aproape tautologic, clişeic.
"Suntem prea diferiți
eu și cu lumea," - după "diferiţi" se cere musai virgulă, după "lumea" punct şi virgulă, pentru că se despart părţi relativ independente în aceeaşi frază, iar aici: "tu, în schimb, – draga altuia -
dar aceeași..." dacă prima cratima suplineşte predicatul, cea de-a doua trebuie înlocuită de virgulă; dacă ambele cratime izolează o explicaţie/acccentuare etc, "dar"-ul adversativ este total în plus. Oricum ar fi, formula aleasă de tine este total pe lângă.
da, doamna manole, scriu bine. apropo, v-am zărit pe la rîpa galbenă recent. ați îmbătrînit. am vrut să vă salut dar erați grăbită, îngîndurată și însoțită
"Probabil că nuînţeleg nimic din viaţă" (două silabe accentuate la rând)
"Primul stingher, al doilea prea facil ales" (două silabe neeacentuate la rând)
Rime forţate: ghena/ trena. Pentru că ati ales să folosiţi varianta articulată a cuvântului "ghenă", a trebuit să sacrificaţi un vers pentru a-i găsit perechea - trena - fără să se vadă că ieşiţi din decor. Se vede, totuşi.
Corset - ofset.
"Scârbiţ/ tardiv" sunt elemente care, primordial, au ca scop măsura.
"crucea nopții"... formulare argheziana dar desigur te poti revendica si tu de la traditia populara care numeste in acest fel miezul de noapte. "clopote stinghere"... formulare des intalnita si deja bagatelizata, stoarsa de orice semnificatie poetica. "bolți întunecate"... parca am citit despre asta la Macedonski insa era intr-un context cu adevarat poetic. etc Rime trase pe roata doar doar o iesi ceva, versuri continuate nefiresc... o schita de poezie ratata.
Spirituală parodia (deși nu cunosc textul vizat). Ar merge (mai ales prin ultima strofă) și pentru "Istoria literară la două mâini" a domnului N. Manolescu...
pentru AAA vezi că războiul produce victime colaterale.
pentru AL pe ce criterii se apreciază, fără motivare?. E periculos să vă pronunţaţi în numele altor membrii ai site-ului. Închei polemica pentru pentru că devine inutilă şi neproductivă. Vă doresc realizări artistice de excepţie apreciate şi de amatori.
dom'le, un progres se vede. ceva ceva. dar textul este inca stufos, cu explicatii, cu de "care", cu dulcegarii de adolescenta. ce sa spun... "la unii" le place. dar daca autorul textului chiar vrea sa scrie poezie trebuie sa fie mult mai exigent si mai ales sa citeasca poezie scrisa de clasici, contemporani si, evident, de unii care publica pe aici
observatii: - nu stiu daca e corect respirare sau respiratie, poate amindoua dar mie respirare imi suna aici putin aiurea - in general am rezerve fata de expresii de genul "priveam linistea", chiar daca finalul vrea sa o expliciteze. ma tem ca ramine totusi o formulare defectuoasa. dar s-ar putea sa ma insel - strivirea degetelor in cele patru colturi de lume, nici aceasta expresie nu ma prea ispiteste poetic ca o nota separata, te-ai gindit vreodata sa scrii si despre alt subiect?
Jenant Katya, cu adevarat jenant... niciodata nu cunosti oamenii cum sunt cu adevarat. Desi m-am bucurat cand te-ai inscris pe site, cand s-a acceptat revenirea ta, de catre Consiliul fata de care acum ai numai cuvinte de ocara, acum iti urez adio.
Minunat ce am citit, eu, aci, astăzi. Poate încadrarea este oarecum greşită. Mi se pare mai mult un jurnal existenţial, dar nu asta contează acum.
Fragmentele din "încăpere", felul cum fiecare cuvânt îşi are greutatea sa în propoziţie, repetiţiile voite, care nu fac altceva decât să mărească dorinţa de "a ieşi spre un spaţiu", aduc o notă de "frumos-întreg" scrierii de faţă. Generează o stare în care te surprinzi lângă o veioză, un pat şi o bibliotecă ticsită de cărţi prin care ai trecut cândva precum un păianjen sătul de viaţă. De remarcat fragmentul "bibliotecarului dezordonat" care mi-a amintit de o vorbă cum că fiecare om în dezordinea lui îşi are ordinea aşa cum în anormal îţi poţi găsi normalul faptelor. La noi normalul este anormalul, zicea cândva un analist politic - divagând puţin.
Aceste note îţi induc o stare şi e meritul exclusiv al autorului Gorun Manolescu, că, personal, mi le-a indus involuntar. Este un merit, aşadar.
Felicitări.
Puternice atat imaginea cat si poemul tau, Virgil. Cu atat mai mult, nuanta vinetie a palmei m-a dus cu gandul la moarte, la culoarea unui cadavru. Totusi, poemul l-as fi incheiat la "ulterior/nu ma deranjati cu moartea", odata ce continuarea lui dupa aceste versuri mi se pare oarecum redundanta. Multam!
uite unde cred eu că plusezi:
“apropia golul de gol,
larva de cutremur,
haosul perfect de ordinea haotică”
“Dar cinstiţi de-am fi ca gerul între pietre,
am râde îngropându-ne copilul de pe alţi părinţi,
ne-am rechema chimicalele ca pe câini”
“prin râma din peştele stins ar zbura,
cinstiţi de-am fi ca fresca din incendii,
din palma ta împăturită la margini,
cu buzele de fier rotund şi cifre schimbătoare,
mi-aş spulbera cenuşa în pieptul altei tine,
în pieptul altui mine,”
se vede – şi nu numai aici - cum cauţi să fugi de imagini uzate, să pari original şi în loc de rezultatul scontat ajungi la expresii artificiale.
primul exemplu e doar un joc de cuvinte fără profunzime.
apoi vin acele expresii artificiale(reiau doar cîteva) – cinstiţi ca gerul între pietre/ ne-am rechema chimicalele ca pe câini/ cinstiţi de-am fi ca fresca din incendii
apoi - mi-aş spulbera cenuşa în pieptul altei tine,
în pieptul altui mine-
îmi aminteşte (de fapt tot ce am citat) de o maşină de tocat nuci. totul merge uns pînă cînd o coajă se prinde în grătar şi atunci auzi-cranţ cranţ!
eu as fi renuntat la "Te rog să-l păstrezi, e" si as fi lasat doar "un balansoar cu mixandre" un text care poate stirni discutii mai ales de la ideea de trio
As taia, reformula explicativul "sa-i preia numele familia...". Versul "pulpa de fum a berii" este aglomerat (ori chiar pedant). "Respiratia de dupa usa, dupa usa, respiratia de dupa usa", exagerat. Chiar daca e laitmotiv. Se pot cauta echivalente stilistice. In rest, destul de ok.
nu e prima oară cînd mă jigniți. brînza de capră nu are nimic josnic, ba e foarte recomandată, nu intru în detalii de ce, pe mine m-a lecuit de distonie neurovegetativă, dar totuși nu are legătură cu textul sau comentariul meu. apoi... nu e prima oară cînd mă jihniți, public, dacă aveți o problemă cu mine, trimiteți-mi un mail, ori din partea dumneavoastră, ori din partea hermeneia, ca moderator. și cu limbaj de ăsta n-o să moderați mare brînză...
da, iată un text foarte bun pe care l-am citit astăzi. aș zice chiar o scriitură matură. și cînd mă gîndesc că pentru Djamal limba română nu este limba maternă sînt impresionat de două ori mai mult. pentru că textul reușeșete atît ca atmosferă și formă cît și prin capacitatea de a nu spune mai mult decît trebuie. mai mult decît atît, a te aventura să polemizezi despre patrie și religie și să o faci (aș zice eu) în vîna Anei Blandiana (cu al ei „popor vegetal”) este remarcabil. felicitări Djamal.
Din comentariile tale de mai sus ["nu vreau sa speculez", "o fi indragostita" sua astenica, o fi de la "comportament", "sa o ajute cineva sa isi revina"], ma intreb oare ce imagine isi face despre mine un nou venit pe acest site.
Iti amintesc faptul ca e a treia oara cand imi faci observatie in public [prima data - cand am comentat-o "de rau" pe Madim, a doua oara - cand m-ai dat afara din echipa editoriala, prin 2006 parca]. Nu vad ce mare greseala catastrofala am facut ca am afirmat ceva despre textele postate pentru concurs. Orgoliile sunt prea mari, pentru mine, pe acest site, ca de altfel, pe toate site-urile de acest gen.
eu prefer simbolul inițial. acesta mi se pare un icon de 25K (culori nu carate), fără profunzime/contrast, mai ales pe fundalul alb. am încercat să creionez unul acum - e ușor să faci observații fără să ai o propunere concretă - mărturisesc însă că pentru moment timpul nu îmi permite reliefarea unor detalii (mai ales la rezoluția de 16/21px cum văd aici).
una peste alta salut (re)implementarea.
Corect, pacat ca exista numai un text aici. As fi vrut sa citesc mai multe. La cate texte diluate lecturez zilnic, ma cuprinde mirarea cand dau peste ceva sa-mi placa. Colajul, ca tehnica, nu-i o vinovatie - e doar unul din pasii facuti prin poezie. Nu-i de mirare ca, spre sfarsitul carierei scriitoricesti, autorii revin exact asupra acestei tehnici: cand nu mai ai nimic de spus si totul pare derizoriu - te ascunzi in chestia asta artificiala. Astfel - mori scriitor, nu pensionarul X. Totusi, aici nu e vorba de tehnica in sine: ea este dublata de un aer modern, revitalizant. Pentru asta - o penita. Dancus
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
a fost un fel de „blocaj”... am citit textul de câteva ori, da' nimic! și iar mulțam, pentru răbdare!
pentru textul : astăzi nu deEugen, ştiu că, de obicei, primeşti rău critica ori pseudocritica, dar încearcă de data aceasta să fii niţel mai obiectiv şi mai puţin ironic, ca să nu ne fracturăm buricele deştelor, ok?
"Textul" sub care discutăm este o adunătură de cuvinte care, în afară de fragmentare, nu are absolut nicio legătură cu literatura, darămite cu poezia. Pus frumos la verticală, avem:
"Eram prea diferiți, iar lumea – aceeași cățea zeflemistă: scheuna pe la colțuri de stradă după șuturi în gură. Suntem prea diferiți eu și cu lumea, tu, în schimb, – draga altuia - dar aceeași ….. materialistă". Cu indulgenţă, o notă de jurnal a unui tip obişnuit cu protv magazin, cartea cu hărţi şi broşura de bucătărie.
Aşadar, ţi-ai face un favor daca nu ai mai divaga, aducându-mi teste subsoliere, despre ce este şi ce nu este, despre cum scriu eu şi cum scriam, despre cât de înrăit fan îmi eşti, că aici nu discutăm despre mine. Cât priveşte gramatica, scurt: punctele de suspensie sunt trei, doar trei, şi numai trei, cu spaţiu de tastare după. Faptul că tu pui cinci şi laşi pauză unde tună, nu înseamnă decât ceea ce spunea un nene mai înţelept decât noi: scriitorul slab se cunoaste (şi) după frecvenţa cu care foloseşte punctele de suspensie. În speţă, punctele din "dar aceeași ….. materialistă …" nu sunt decât o încercare ratată de-a căpăta sens superficial, adâncime falsă într-un "vers" manelistic. Oricum, se vede destul de bine că tu nu stăpâneşti regula acestor puncte. Priveşte: "fumigene, abstracții etc ... da/reflectă cuvântul lipsă ... deci/nu de alta dar o dilemă în legătură cu ... și". Explicaţia "Punctele care preced ultima vocabulă din text reflectă cuvântul lipsă ... deci, sunt puse cu bună știință acolo și e musai să fie cinci" este sublimă dar hilară. Adică, dacă erau 2 cuvinte lipsa, aveai şapte puncte, dacă erau 3, nouă, şi tot aşa. Fii serios, Eugene, că ne prinde radarul.
"cățea zeflemistă:
scheuna
pe la colțuri de stradă" - "căţeaua scheuna" este un truism prozaic, "colţuri de stradă", redundant, aproape tautologic, clişeic.
"Suntem prea diferiți
eu și cu lumea," - după "diferiţi" se cere musai virgulă, după "lumea" punct şi virgulă, pentru că se despart părţi relativ independente în aceeaşi frază, iar aici: "tu, în schimb, – draga altuia -
dar aceeași..." dacă prima cratima suplineşte predicatul, cea de-a doua trebuie înlocuită de virgulă; dacă ambele cratime izolează o explicaţie/acccentuare etc, "dar"-ul adversativ este total în plus. Oricum ar fi, formula aleasă de tine este total pe lângă.
Cam atât, deocamdată.
pentru textul : Fostei mele șótii deda, doamna manole, scriu bine. apropo, v-am zărit pe la rîpa galbenă recent. ați îmbătrînit. am vrut să vă salut dar erați grăbită, îngîndurată și însoțită
pentru textul : iarna dedoar de o recomandare, dacă vrei să te reprezite textul ca poezie e ok.
pentru textul : Poem fără picioare deai un typo: "perfecțiunea" nu "pefecțiunea".
pentru textul : agnes defelicitari
pentru textul : Concursul de Debut Literar UniCredit 2011 deAritmii:
"Probabil că nu înţeleg nimic din viaţă" (două silabe accentuate la rând)
"Primul stingher, al doilea prea facil ales" (două silabe neeacentuate la rând)
Rime forţate: ghena/ trena. Pentru că ati ales să folosiţi varianta articulată a cuvântului "ghenă", a trebuit să sacrificaţi un vers pentru a-i găsit perechea - trena - fără să se vadă că ieşiţi din decor. Se vede, totuşi.
Corset - ofset.
"Scârbiţ/ tardiv" sunt elemente care, primordial, au ca scop măsura.
pentru textul : viaţa de"crucea nopții"... formulare argheziana dar desigur te poti revendica si tu de la traditia populara care numeste in acest fel miezul de noapte. "clopote stinghere"... formulare des intalnita si deja bagatelizata, stoarsa de orice semnificatie poetica. "bolți întunecate"... parca am citit despre asta la Macedonski insa era intr-un context cu adevarat poetic. etc Rime trase pe roata doar doar o iesi ceva, versuri continuate nefiresc... o schita de poezie ratata.
pentru textul : a catedralei grea singurătate deSpirituală parodia (deși nu cunosc textul vizat). Ar merge (mai ales prin ultima strofă) și pentru "Istoria literară la două mâini" a domnului N. Manolescu...
pentru textul : feng shui în lucernă depentru AAA vezi că războiul produce victime colaterale.
pentru textul : despre falsele principii ale mecanismelor iubirii III depentru AL pe ce criterii se apreciază, fără motivare?. E periculos să vă pronunţaţi în numele altor membrii ai site-ului. Închei polemica pentru pentru că devine inutilă şi neproductivă. Vă doresc realizări artistice de excepţie apreciate şi de amatori.
multumiri pentru critica constructiva si pentru penita. sper sa gasesc si eu povestea mea, sau sa ma gaseasca ea pe mine. :)
pentru textul : Despre Petru dedom'le, un progres se vede. ceva ceva. dar textul este inca stufos, cu explicatii, cu de "care", cu dulcegarii de adolescenta. ce sa spun... "la unii" le place. dar daca autorul textului chiar vrea sa scrie poezie trebuie sa fie mult mai exigent si mai ales sa citeasca poezie scrisa de clasici, contemporani si, evident, de unii care publica pe aici
pentru textul : alb gustul de miere al ierbii deobservatii: - nu stiu daca e corect respirare sau respiratie, poate amindoua dar mie respirare imi suna aici putin aiurea - in general am rezerve fata de expresii de genul "priveam linistea", chiar daca finalul vrea sa o expliciteze. ma tem ca ramine totusi o formulare defectuoasa. dar s-ar putea sa ma insel - strivirea degetelor in cele patru colturi de lume, nici aceasta expresie nu ma prea ispiteste poetic ca o nota separata, te-ai gindit vreodata sa scrii si despre alt subiect?
pentru textul : Imperfect deJenant Katya, cu adevarat jenant... niciodata nu cunosti oamenii cum sunt cu adevarat. Desi m-am bucurat cand te-ai inscris pe site, cand s-a acceptat revenirea ta, de catre Consiliul fata de care acum ai numai cuvinte de ocara, acum iti urez adio.
pentru textul : Descoperirea deMinunat ce am citit, eu, aci, astăzi. Poate încadrarea este oarecum greşită. Mi se pare mai mult un jurnal existenţial, dar nu asta contează acum.
pentru textul : Vei pătrunde deFragmentele din "încăpere", felul cum fiecare cuvânt îşi are greutatea sa în propoziţie, repetiţiile voite, care nu fac altceva decât să mărească dorinţa de "a ieşi spre un spaţiu", aduc o notă de "frumos-întreg" scrierii de faţă. Generează o stare în care te surprinzi lângă o veioză, un pat şi o bibliotecă ticsită de cărţi prin care ai trecut cândva precum un păianjen sătul de viaţă. De remarcat fragmentul "bibliotecarului dezordonat" care mi-a amintit de o vorbă cum că fiecare om în dezordinea lui îşi are ordinea aşa cum în anormal îţi poţi găsi normalul faptelor. La noi normalul este anormalul, zicea cândva un analist politic - divagând puţin.
Aceste note îţi induc o stare şi e meritul exclusiv al autorului Gorun Manolescu, că, personal, mi le-a indus involuntar. Este un merit, aşadar.
Felicitări.
Ce părere aveţi, dacă aş spune aşa: ca toţi ceilalţi să nu poată vedea...
pentru textul : le pouvoir des mots deMulţumesc.
Puternice atat imaginea cat si poemul tau, Virgil. Cu atat mai mult, nuanta vinetie a palmei m-a dus cu gandul la moarte, la culoarea unui cadavru. Totusi, poemul l-as fi incheiat la "ulterior/nu ma deranjati cu moartea", odata ce continuarea lui dupa aceste versuri mi se pare oarecum redundanta. Multam!
pentru textul : exaust desemnifica numele colectiei ,,cantece pentru hisham'' e in araba si poate fi luat ca o dedicatie.
pentru textul : valsând cu fiara deuite unde cred eu că plusezi:
“apropia golul de gol,
larva de cutremur,
haosul perfect de ordinea haotică”
“Dar cinstiţi de-am fi ca gerul între pietre,
am râde îngropându-ne copilul de pe alţi părinţi,
ne-am rechema chimicalele ca pe câini”
“prin râma din peştele stins ar zbura,
cinstiţi de-am fi ca fresca din incendii,
din palma ta împăturită la margini,
cu buzele de fier rotund şi cifre schimbătoare,
mi-aş spulbera cenuşa în pieptul altei tine,
în pieptul altui mine,”
se vede – şi nu numai aici - cum cauţi să fugi de imagini uzate, să pari original şi în loc de rezultatul scontat ajungi la expresii artificiale.
primul exemplu e doar un joc de cuvinte fără profunzime.
apoi vin acele expresii artificiale(reiau doar cîteva) – cinstiţi ca gerul între pietre/ ne-am rechema chimicalele ca pe câini/ cinstiţi de-am fi ca fresca din incendii
apoi - mi-aş spulbera cenuşa în pieptul altei tine,
pentru textul : În urna aceasta până şi timpul deîn pieptul altui mine-
îmi aminteşte (de fapt tot ce am citat) de o maşină de tocat nuci. totul merge uns pînă cînd o coajă se prinde în grătar şi atunci auzi-cranţ cranţ!
Mult succes in continuare, Aranca (Marina, Luminita, Virgil). Vorba aceea cu aparentele care inseala e cat se poate de adevarata.
pentru textul : Despre noi și Anca Florian deAi asociat liceul cu umbra și cuibul. Interesant. Se repetă inutilul. Nu contează, însă.
pentru textul : ascult jazzul singur și plouă deeu as fi renuntat la "Te rog să-l păstrezi, e" si as fi lasat doar "un balansoar cu mixandre" un text care poate stirni discutii mai ales de la ideea de trio
pentru textul : *** detest
pentru textul : drumul crucii fără zgomote deAs taia, reformula explicativul "sa-i preia numele familia...". Versul "pulpa de fum a berii" este aglomerat (ori chiar pedant). "Respiratia de dupa usa, dupa usa, respiratia de dupa usa", exagerat. Chiar daca e laitmotiv. Se pot cauta echivalente stilistice. In rest, destul de ok.
pentru textul : pândă denu e prima oară cînd mă jigniți. brînza de capră nu are nimic josnic, ba e foarte recomandată, nu intru în detalii de ce, pe mine m-a lecuit de distonie neurovegetativă, dar totuși nu are legătură cu textul sau comentariul meu. apoi... nu e prima oară cînd mă jihniți, public, dacă aveți o problemă cu mine, trimiteți-mi un mail, ori din partea dumneavoastră, ori din partea hermeneia, ca moderator. și cu limbaj de ăsta n-o să moderați mare brînză...
pentru textul : Cândva deda, iată un text foarte bun pe care l-am citit astăzi. aș zice chiar o scriitură matură. și cînd mă gîndesc că pentru Djamal limba română nu este limba maternă sînt impresionat de două ori mai mult. pentru că textul reușeșete atît ca atmosferă și formă cît și prin capacitatea de a nu spune mai mult decît trebuie. mai mult decît atît, a te aventura să polemizezi despre patrie și religie și să o faci (aș zice eu) în vîna Anei Blandiana (cu al ei „popor vegetal”) este remarcabil. felicitări Djamal.
pentru textul : Mut deDin comentariile tale de mai sus ["nu vreau sa speculez", "o fi indragostita" sua astenica, o fi de la "comportament", "sa o ajute cineva sa isi revina"], ma intreb oare ce imagine isi face despre mine un nou venit pe acest site.
Iti amintesc faptul ca e a treia oara cand imi faci observatie in public [prima data - cand am comentat-o "de rau" pe Madim, a doua oara - cand m-ai dat afara din echipa editoriala, prin 2006 parca]. Nu vad ce mare greseala catastrofala am facut ca am afirmat ceva despre textele postate pentru concurs. Orgoliile sunt prea mari, pentru mine, pe acest site, ca de altfel, pe toate site-urile de acest gen.
pentru textul : Concursul de Poezie ”Astenie de primăvară - Hermeneia 2010” dedesigur mie îmi place să cred că am descris îmbătrânirea prin: apoi merg merg până aproape merg...
pentru textul : nimeni nu pune la îndoială aerul deeu prefer simbolul inițial. acesta mi se pare un icon de 25K (culori nu carate), fără profunzime/contrast, mai ales pe fundalul alb. am încercat să creionez unul acum - e ușor să faci observații fără să ai o propunere concretă - mărturisesc însă că pentru moment timpul nu îmi permite reliefarea unor detalii (mai ales la rezoluția de 16/21px cum văd aici).
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - VII – deuna peste alta salut (re)implementarea.
Corect, pacat ca exista numai un text aici. As fi vrut sa citesc mai multe. La cate texte diluate lecturez zilnic, ma cuprinde mirarea cand dau peste ceva sa-mi placa. Colajul, ca tehnica, nu-i o vinovatie - e doar unul din pasii facuti prin poezie. Nu-i de mirare ca, spre sfarsitul carierei scriitoricesti, autorii revin exact asupra acestei tehnici: cand nu mai ai nimic de spus si totul pare derizoriu - te ascunzi in chestia asta artificiala. Astfel - mori scriitor, nu pensionarul X. Totusi, aici nu e vorba de tehnica in sine: ea este dublata de un aer modern, revitalizant. Pentru asta - o penita. Dancus
pentru textul : liftul.cazi.inexistent dePagini