Dana, nu ma mandresc, poate n-ai sesizat ironia cu care i-am raspuns lui Aranca. Evident, e un text vechi - am testat doar reactia noilor scritori la versurile tip "paunescu". La vremea cand a fost scris acest text aveam 14-15 ani, asa cum am spus. Gandeste-te - nu vezi cata maculatura de acest gen apare in limba romana? Cu toate ca scrisa de cineva experimentat, si poezia cu rima are valoarea ei. Nu asa cum este textul despre care vorbim. Poate voi posta ceva mai nou, lui Aranca i-am trimis personal. Multam ca ai intervenit. Sa ai pace, Dancus
Mi se pare o poezie foarte echilibrată, chiar dacă e alcătuită dintr-un melanj de elemente, de la cele super-tehnologice și până la câteva oarecum neoromantice (”floare de mărgean” forțează la extrem accepțiunea). Sugestia fină, frizarea indicibilului, comparația surprinzătoare, finalul desprins parcă dintr-un scenariu suprarealist sunt doar câteva realizări de excepție ale acestei poezii care farmecă din orice parte ai privi-o.
Titlul m-a trimis cu gândul la poezia amintită de mine în titlul comentariului, a lui Dylan Thomas, și care e laitmotivul ”Solaris”-ului în realizarea lui Soderbergh (2002). Textul de față se dovedește o poezie a unui spațiu inefabil în care nimic imperfect nu-și poate găsi locul. E o formulă poetică, alchimică, a unui fluid ce te inundă încă de la primul vers și te scufundă în dulcea ”confuzie” descrisă în final.
"dizonante fonetice"... ma amuzi. probabil stii foarte bine limba engleza. eu nu o stiu asa bine, abia am reusit. nu ma simt niciodata confortabil sa traduc. desi am cam tradus de vreo douazeci si sapte de ani. dar tot asa, cu dificultate. in ce priveste imaginea, imi este draga. din mai multe puncte de vedere. si imi aminteste de prima data cind am scris textul si de unde eram cind l-am scris. asa ca ramine. ce sa ii faci. am si eu fixismele mele.
foşnisea? Poate că vine de la verbul a foşni, dar foşnisea? Nu am auzit de aşa ceva. Aud acum. Plus că sună, dacă aţi încercat să poetizaţi, foarte supărător la pronunţat şi ce să ne facem cu oamenii peltici. Vă daţi seama ce dezastru mi-aţi pricinuit?
aveţi perfectă drepte.
cred că în sinea mea am ştiut că strofa a doua nu are ce căuta acolo dar am aşteptat să îmi spună cineva asta şi mă bucur că aţi fost d-voastră.englezismele astea pe care le tot citesc la tot pasul m-au intoxicat e a doua oară când comit greşeala asta dar m-am lecuit.voi rămâne doar la arhaismele pe care le folosesc uneori, de drag.
veniţi mai des să mă trageţi de pene să nu-mi crească aripile, e dureros să cazi de sus:)
mulţumesc mult pentru sugestii şi sfaturi,am să ţin cont de ele.e zi bună.
au o gingăşie deosebită scierile tale;
stăruie în memorie ca un parfum de o esenţă rară, subtilă, pe care l-ai simţit doar o singură dată, dar nu-l poţi uita...
poate ar merge mai bine fără repetiţia "în noaptea adâncă" din prima strofă ... dar poemul, ceea ce rămâne după ce l-ai citit, este demn de pen-numele tău.
Încerc să fiu scurt, pentru că ești, probabil, ocupat cu problemele legate de schimbarea formulei. Totuși, am să mai explic o dată de ce mi se pare mai potrivit cuvântul STAGIAR (cu toată conotația lui temporală - dar și "novice" o presupune), decât cel de NOVICE (de "începător" sau "ucenic" nici nu poate fi vorba, cel puțin "novice" e neologic). Pe Hermeneia, ca și pe alte site-uri, vin să posteze opameni cu diverse CV-uri. Am analizat lista de autori de pe Hermeneia. Uneori membrii nu-și publică biobibliografia, dar eu știu despre mai mulți dintre ei că sunt autori de mai multe volume de versuri sau de proză, iar tu i-ai încadrat la "novici". Nota bene! Nu spun că n-ai făcut-o cu temei, având în vedere faptul că în România și pretutindeni în lume sunt mii de autori de cărți care au probleme cu gramatica literaturii și chiar cu gramatica limbii în care scriu. Având în vedere, însă, situația aceasta, termenul de "stagiar" în locul celui de "novice" mi se pare mai potrivit, întrucât e mai...benign. Și nu implică o etichetare brutală, care are drept consecință o anume ezitare a unora de a încerca să posteze pe site-ul tău (al nostru). Mai gândește-te. Aici vine a doua problemă, și, ca să fiu mai convingător, am să dau chiar exemplul meu. Ca să postez (motivele pentru care am dorit s-o fac nu e cazul să le discutăm aici) pe Hermeneia, mi s-au cerut, prin regulament, trei texte (iar nu și o biobibliografie care să-mi ateste calitatea de scriitor). Eu am avut, desigur, prudența să aleg cu grijă textele și să strecor unele sugestii privind calitatea autorului acestora. Pe urmă, tu ești (ca și membrii Consiliului) un băiat deștept și cu intuiție, așa că nu-ți puteai permite să evaluezi greșit. Dar să admitem că nu erai suficient de deștept, ci doar (cum spun unii pe site-ul tău!) discreționar. Și că m-aș fi trezit etichetat drept "novice". S-ar fi produs o dublă descalificare: a ta (pentru că ai fi încercat să infirmi opinia unor critici români importanți, care au scris favorabil despre mine, întroducându-mă în dicționare naționale și citându-mă în istoriile literare) și a mea (căci nu mai eram ce am părut a fi). Cu atât mai mult cu cât încadrarea la categoria "novice" nu vizează textele, ci autorul acestora! Situații precum aceasta (pe care am citat-o pur demonstrativ) le creează (la start!) autorilor deja afirmați o rezervă față de acest site. Pentru că, iată, după ce am trimis textele, am primit un e-mail prin care am fost înștiințat că am fost încadrat la categoria "autor". Am intrat pe site și am constatat că eram deja prezent ca atare. Prin urmare, și dacă eram încadrat la "novice" (lucru pe care l-aș fi considerat drept un act de lezare a imaginii mele!), tot aș fi apărut pe site, cu această etichetă. De aceea am propus ca, înainte de a face vizibil, sub o anumită etichetă, un autor pe site, să i se ia acceptul, de pildă, printr-un reply la e-mailul prin care este înștiințat la ce categorie e încadrat. Departe de a împuțina numărul postatorilor, acest procedeu ar aduce (așa cred eu) pe site autori de valoare. Și tot așa în cazul declasificărilor plănuite (și justificate, după cum am încercat s-o și demonstrez într-un comentariu recent pe marginea textului unui autor). Cât privește problema lui "nou-venit", eu n-am încercat să susțin cum ar fi just, ci doar cum e stipulat. Răposatul meu de profesor de la Universitate, Dimitrie Macrea, autor al unui celebru "Dicționar al limbii române moderne", m-a sfătuit, într-o discuție, să nu am inițiative în domeniul ortografic decât dacă scriu un articol pe o temă, astfel încât, chiar în textul în care combat o situație ortografică, dacă ea îmi apare sub condei, eu s-o tratez în spiritul normei "la zi" (iar nu al susținerii mele). De pildă - ca să iau un exemplu absurd - , dacă eu aș scrie un articol în care pledez pentru forma "de asemeni" în locul lui "de asemenea", chiar în articolul respectiv eu să scriu, ori de câte ori termenul îmi vine sub condei, "de asemenea". Și tot așa, în orice text, până când susținerea mea nu este acceptată ca normă! Ca profesor, nu pot să-i învăț pe elevii mei decât cum se cere, pentru că, altminteri (ai dreptate!), ei vor răspunde greșit la examen și vor lua nu 4, ci 1. Și tot așa, în revista "Litere", pe care o conduc de 10 ani, mă văd obligat să impun respectarea normelor ortografice în vigoare. În acest sens, nu știu cum se împacă cu el însuși importantul critic N. Manolescu, care la Facultate ar fi obligat să le ceară studenților să respecte normele ortografice în vigoare (obligatorii și prin programa universitară), iar în "România literară" susține scrierea cu "î" în loc de "â" ("adînc", nu "adânc"), ca și forma "sînt" pentru "sunt". În particular vorbind, eu consider că așa cum se scrie în "România literară" (ca și în jumătate din presa noastră) e mai justificat (nu însă și corect, deoarece corectitudinea e condiționată de respectarea normei!), dar consider că trebuie să respectăm normele, pentru că ele sunt niște legi (exterioare) ale limbii. La noi apare, însă, această problemă: nu respectăm niciun fel de legi. Am promis să fiu scurt și, iată, nu m-am ținut de cuvânt! Promit să nu mai insist, pentru că, în fond, tu ești cel care decide. Dar dialogul dintre noi nu e decât un schimb de idei care, mie unul, îmi face plăcere.
Un text interesant insa plin de influente din altii mai rau decat un caine de purici, ca sa parafrazez finalul poemului care cred ca este singurul pasaj original, de la el ar trebui pornit zic eu la munca de rescriere. Plus diacriticile astea de tip titarenco ca sa le zic asa care duc la mai tinerii scriitori cum esti si tu ecaterina la aberatii de tipul netezîndu-ți dunga sau omul muribind... e de lucrat aici stii ca eu te citesc si sper sa iei opiniile mele cum trebuie.
Adrian, sub nici o forma nu am vrut sa te ofensez. Mai ales ca eu nu sint filolog. Dar tin sa precizez ca am spus putin agramat. Cred ca daca ai inlocui prepozitia cu cu conjunctia si ar suna, cel putin pentru urechea mea mai bine. Dar cu siguranta ca eu nu pot fi luat drept referinta. Izvod este un cuvint care implica oarecum ideea de vechi, vetust dar, zic eu, doar prin sonoritate, nu prin continut la buna revedere
Salutare Georgica uite pe cine gasesc eu pe aici? Nici nu m-am prins ca a aparut al meu ... (stii tu cum te alintam eu dar aici nu pot sa-ti zic asa ca iar ma suspenda). O sa ma apuc de maine sa citesc ce-ai postat pana acum, daca nu-s vechi si stiute desigur, dar deocamdata asta e slab rau de tot. In niciun caz poezie... poate experiment, cutia cu nisip, dar si acolo "bipezii pot fi" cu un singur "i"... pe romaneeshte, of course :-) Andu
Nu vreau deloc să revin la mai vechile mele polemici cu acest autor și de aceea mă rezum la a-i atrage atenția asupra câtorva greșeli evidente de exprimare
'ochii mei odihni-vor' se dorea probabil 'ochii mei se vor odihni' nu e scris corect.
'câte unul din noi' aici trebuia 'câte unul dintre noi'.
În rest, ce să zic? 'de mă voi scula pre mulți am să popesc eu' cred că se potrivește acestui poem în care autorul, după ce 's-a sculat' a primit 'o labă în gât' de la Demonul Tristeții.
Sunt multe exprimări de genul celor de mai sus care fac poemul unul neglijent, lipsit de respect față de cititor.
Margas
Poezia aceasta are într-adevăr forță. Este atât de expresivă! De-o manieră metaforic vorbind, ieșită din comun! Și mă bucură sincer faptul că tu ești traducătoarea volumului în limba franceză! Și înțeleg prefect pentru ce ești preferată! Vei veni cu volumul lui Ronny Someck la Salon?
excelent excelenta . ai evacuat eul planetar. Cindva toate textele vor incepe la fel si se vor termina pe loc pt ca nimeni nu mai are rabdare de citit. Copii mei dupa Tarzan au zis stop. Paradisul cititului e pierdut for ever. oare mai avem litEre .. ?
Ecaterina incearca te rog sa inlocuiesti "<" cu "[", ">" cu "]" si i cu I ("i mare") in tagurile tale de italics. Daca ai alte dificultati legate de HCODE intreaba . ialin
Eu sper că sofismul nu este ultima stație pavată cu asfalt a intelectualului de rasă.
Deocamdată din păcate și matale Gorune și fratele Firică mă îngrijorați rău de tot.
Oare ce e dincolo de această decădere?
Oare mă așteaptă și pe mine același destin implacabil?
Doamne... scuip în sân și sper că nu.
acest proces de transformare a omului intr-un simplu obiect al proceselor sale sociale ar fi meritat o paleta mult mai deschisa, detaliata...in plus, aceasta trecere prin locuri deja comune, dau o tenta fada ideii, ce parea generoasa din titlu... nu sunt batrineti de tinichea, culegi doar ce ai semanat. nu am jucat scrabble intr-o limba apusa, dar cred sincer ca m-ar incita...
Marina, Emilian ma inclin. Ma bucura semnele voastre cu atat mai mult cu cat am revenit cu textul de mai sus dupa o perioada in care nu mai publicasem nimic aici aleks
Sensibilitate si disperare. Senzatie de sufocare. Un text inchegat, bine realizat epic, insotit de metafore inedite: "Furnici. Mărunte, negre, rotunde, un lanț nesfârșit de ură", "copilul ăsta care se cațără pe el ca o liană", "Trei mâini, într-un șirag nesfârșit." Crampeie de realitate. Rupe putin textul propozitia "Nici cand tace nu tace". Remarc cateva simboluri ce revin ca un laitmotiv: copilul agatat ca o liana, furnicile cand negre cand albe, proiectarea personajelor intr-o pelicula de film, sticla cu dopul pus, asfaltul fierbinte. Dar mai ales copilul in care se reflecta cei doi parinti, cu toata dragostea si ura lor. Textul e ca un rotund avand in centrul lui incercarea de a fugi din realitatea imediata. Scrii bine proza. Felicitari! Multumesc pentru urarea de bun-venit pe hermeneia.
daca e vorba de gramatica, domnule Adrian...(puncte de suspensie...sper sa nu fie mai multe, ci sa fie doar 3) eu le predau elevilor la clasa si despre faptul ca cele doua puncte anunta un dialog, iar acel dialog presupune o linie de dialog, linie de dialog ce se scrie musai de la marginea randului...dar poemul dv mi-a placut atat de mult incat nici nu observasem chestiile pe care mie mi le-ati reprosat ca ar fi surogate, gen: ieftin/scump...clar/fonf...omarand flori...la mine in poezie sunt surogate, la dv sunt expresii magistre
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
concis, cu un mesaj foarte clar. Strigătul lui a ajuns până la mine.
Citit cu interes,
pentru textul : La margine (Profetul) deBot Eugen
Dana, nu ma mandresc, poate n-ai sesizat ironia cu care i-am raspuns lui Aranca. Evident, e un text vechi - am testat doar reactia noilor scritori la versurile tip "paunescu". La vremea cand a fost scris acest text aveam 14-15 ani, asa cum am spus. Gandeste-te - nu vezi cata maculatura de acest gen apare in limba romana? Cu toate ca scrisa de cineva experimentat, si poezia cu rima are valoarea ei. Nu asa cum este textul despre care vorbim. Poate voi posta ceva mai nou, lui Aranca i-am trimis personal. Multam ca ai intervenit. Sa ai pace, Dancus
pentru textul : Raspunde-ti! depunct
pentru textul : despre inundaţii. altfel deer: asta o data asta de doua ori, mai ramanea asta a treia oara si era adjudecata situatia mea... noroc ca am scapat!
pentru textul : no satisfaction deMi se pare o poezie foarte echilibrată, chiar dacă e alcătuită dintr-un melanj de elemente, de la cele super-tehnologice și până la câteva oarecum neoromantice (”floare de mărgean” forțează la extrem accepțiunea). Sugestia fină, frizarea indicibilului, comparația surprinzătoare, finalul desprins parcă dintr-un scenariu suprarealist sunt doar câteva realizări de excepție ale acestei poezii care farmecă din orice parte ai privi-o.
Titlul m-a trimis cu gândul la poezia amintită de mine în titlul comentariului, a lui Dylan Thomas, și care e laitmotivul ”Solaris”-ului în realizarea lui Soderbergh (2002). Textul de față se dovedește o poezie a unui spațiu inefabil în care nimic imperfect nu-și poate găsi locul. E o formulă poetică, alchimică, a unui fluid ce te inundă încă de la primul vers și te scufundă în dulcea ”confuzie” descrisă în final.
pentru textul : în mine moartea să nu te poată găsi de"dizonante fonetice"... ma amuzi. probabil stii foarte bine limba engleza. eu nu o stiu asa bine, abia am reusit. nu ma simt niciodata confortabil sa traduc. desi am cam tradus de vreo douazeci si sapte de ani. dar tot asa, cu dificultate. in ce priveste imaginea, imi este draga. din mai multe puncte de vedere. si imi aminteste de prima data cind am scris textul si de unde eram cind l-am scris. asa ca ramine. ce sa ii faci. am si eu fixismele mele.
pentru textul : yerba maté III ▒ defoşnisea? Poate că vine de la verbul a foşni, dar foşnisea? Nu am auzit de aşa ceva. Aud acum. Plus că sună, dacă aţi încercat să poetizaţi, foarte supărător la pronunţat şi ce să ne facem cu oamenii peltici. Vă daţi seama ce dezastru mi-aţi pricinuit?
pentru textul : (4) Aforeme deaveţi perfectă drepte.
pentru textul : sunt doar o atârnare decred că în sinea mea am ştiut că strofa a doua nu are ce căuta acolo dar am aşteptat să îmi spună cineva asta şi mă bucur că aţi fost d-voastră.englezismele astea pe care le tot citesc la tot pasul m-au intoxicat e a doua oară când comit greşeala asta dar m-am lecuit.voi rămâne doar la arhaismele pe care le folosesc uneori, de drag.
veniţi mai des să mă trageţi de pene să nu-mi crească aripile, e dureros să cazi de sus:)
mulţumesc mult pentru sugestii şi sfaturi,am să ţin cont de ele.e zi bună.
au o gingăşie deosebită scierile tale;
pentru textul : poetul destăruie în memorie ca un parfum de o esenţă rară, subtilă, pe care l-ai simţit doar o singură dată, dar nu-l poţi uita...
poate ar merge mai bine fără repetiţia "în noaptea adâncă" din prima strofă ... dar poemul, ceea ce rămâne după ce l-ai citit, este demn de pen-numele tău.
Cred că textul a meritat să fie remarcat. De aceea revin. Las şi eu un semn strălucitor.
pentru textul : povestea borangicului înflorit ▒ deÎncerc să fiu scurt, pentru că ești, probabil, ocupat cu problemele legate de schimbarea formulei. Totuși, am să mai explic o dată de ce mi se pare mai potrivit cuvântul STAGIAR (cu toată conotația lui temporală - dar și "novice" o presupune), decât cel de NOVICE (de "începător" sau "ucenic" nici nu poate fi vorba, cel puțin "novice" e neologic). Pe Hermeneia, ca și pe alte site-uri, vin să posteze opameni cu diverse CV-uri. Am analizat lista de autori de pe Hermeneia. Uneori membrii nu-și publică biobibliografia, dar eu știu despre mai mulți dintre ei că sunt autori de mai multe volume de versuri sau de proză, iar tu i-ai încadrat la "novici". Nota bene! Nu spun că n-ai făcut-o cu temei, având în vedere faptul că în România și pretutindeni în lume sunt mii de autori de cărți care au probleme cu gramatica literaturii și chiar cu gramatica limbii în care scriu. Având în vedere, însă, situația aceasta, termenul de "stagiar" în locul celui de "novice" mi se pare mai potrivit, întrucât e mai...benign. Și nu implică o etichetare brutală, care are drept consecință o anume ezitare a unora de a încerca să posteze pe site-ul tău (al nostru). Mai gândește-te. Aici vine a doua problemă, și, ca să fiu mai convingător, am să dau chiar exemplul meu. Ca să postez (motivele pentru care am dorit s-o fac nu e cazul să le discutăm aici) pe Hermeneia, mi s-au cerut, prin regulament, trei texte (iar nu și o biobibliografie care să-mi ateste calitatea de scriitor). Eu am avut, desigur, prudența să aleg cu grijă textele și să strecor unele sugestii privind calitatea autorului acestora. Pe urmă, tu ești (ca și membrii Consiliului) un băiat deștept și cu intuiție, așa că nu-ți puteai permite să evaluezi greșit. Dar să admitem că nu erai suficient de deștept, ci doar (cum spun unii pe site-ul tău!) discreționar. Și că m-aș fi trezit etichetat drept "novice". S-ar fi produs o dublă descalificare: a ta (pentru că ai fi încercat să infirmi opinia unor critici români importanți, care au scris favorabil despre mine, întroducându-mă în dicționare naționale și citându-mă în istoriile literare) și a mea (căci nu mai eram ce am părut a fi). Cu atât mai mult cu cât încadrarea la categoria "novice" nu vizează textele, ci autorul acestora! Situații precum aceasta (pe care am citat-o pur demonstrativ) le creează (la start!) autorilor deja afirmați o rezervă față de acest site. Pentru că, iată, după ce am trimis textele, am primit un e-mail prin care am fost înștiințat că am fost încadrat la categoria "autor". Am intrat pe site și am constatat că eram deja prezent ca atare. Prin urmare, și dacă eram încadrat la "novice" (lucru pe care l-aș fi considerat drept un act de lezare a imaginii mele!), tot aș fi apărut pe site, cu această etichetă. De aceea am propus ca, înainte de a face vizibil, sub o anumită etichetă, un autor pe site, să i se ia acceptul, de pildă, printr-un reply la e-mailul prin care este înștiințat la ce categorie e încadrat. Departe de a împuțina numărul postatorilor, acest procedeu ar aduce (așa cred eu) pe site autori de valoare. Și tot așa în cazul declasificărilor plănuite (și justificate, după cum am încercat s-o și demonstrez într-un comentariu recent pe marginea textului unui autor). Cât privește problema lui "nou-venit", eu n-am încercat să susțin cum ar fi just, ci doar cum e stipulat. Răposatul meu de profesor de la Universitate, Dimitrie Macrea, autor al unui celebru "Dicționar al limbii române moderne", m-a sfătuit, într-o discuție, să nu am inițiative în domeniul ortografic decât dacă scriu un articol pe o temă, astfel încât, chiar în textul în care combat o situație ortografică, dacă ea îmi apare sub condei, eu s-o tratez în spiritul normei "la zi" (iar nu al susținerii mele). De pildă - ca să iau un exemplu absurd - , dacă eu aș scrie un articol în care pledez pentru forma "de asemeni" în locul lui "de asemenea", chiar în articolul respectiv eu să scriu, ori de câte ori termenul îmi vine sub condei, "de asemenea". Și tot așa, în orice text, până când susținerea mea nu este acceptată ca normă! Ca profesor, nu pot să-i învăț pe elevii mei decât cum se cere, pentru că, altminteri (ai dreptate!), ei vor răspunde greșit la examen și vor lua nu 4, ci 1. Și tot așa, în revista "Litere", pe care o conduc de 10 ani, mă văd obligat să impun respectarea normelor ortografice în vigoare. În acest sens, nu știu cum se împacă cu el însuși importantul critic N. Manolescu, care la Facultate ar fi obligat să le ceară studenților să respecte normele ortografice în vigoare (obligatorii și prin programa universitară), iar în "România literară" susține scrierea cu "î" în loc de "â" ("adînc", nu "adânc"), ca și forma "sînt" pentru "sunt". În particular vorbind, eu consider că așa cum se scrie în "România literară" (ca și în jumătate din presa noastră) e mai justificat (nu însă și corect, deoarece corectitudinea e condiționată de respectarea normei!), dar consider că trebuie să respectăm normele, pentru că ele sunt niște legi (exterioare) ale limbii. La noi apare, însă, această problemă: nu respectăm niciun fel de legi. Am promis să fiu scurt și, iată, nu m-am ținut de cuvânt! Promit să nu mai insist, pentru că, în fond, tu ești cel care decide. Dar dialogul dintre noi nu e decât un schimb de idei care, mie unul, îmi face plăcere.
pentru textul : hermeneia 2.0 deExcelent. De unde se poate trage concluzia unde ajungi daca te apuci de scris poezie.
pentru textul : mirabile dictu deUn text interesant insa plin de influente din altii mai rau decat un caine de purici, ca sa parafrazez finalul poemului care cred ca este singurul pasaj original, de la el ar trebui pornit zic eu la munca de rescriere. Plus diacriticile astea de tip titarenco ca sa le zic asa care duc la mai tinerii scriitori cum esti si tu ecaterina la aberatii de tipul netezîndu-ți dunga sau omul muribind... e de lucrat aici stii ca eu te citesc si sper sa iei opiniile mele cum trebuie.
pentru textul : Resemnare obscenă deAdrian, sub nici o forma nu am vrut sa te ofensez. Mai ales ca eu nu sint filolog. Dar tin sa precizez ca am spus putin agramat. Cred ca daca ai inlocui prepozitia cu cu conjunctia si ar suna, cel putin pentru urechea mea mai bine. Dar cu siguranta ca eu nu pot fi luat drept referinta. Izvod este un cuvint care implica oarecum ideea de vechi, vetust dar, zic eu, doar prin sonoritate, nu prin continut la buna revedere
pentru textul : Plăpânda rază împletind năvoade deCred că iese din tipicul obișnuit, al poeziilor clasice cu care ne-ați obișnuit.& Îmi place atmosfera din primul vers.
pentru textul : * deBun articol, Virgil! Rece, dur, exact:) bun ton, merită păstrat şi/n poeme!
pentru textul : a murit steve jobs deSalutare Georgica uite pe cine gasesc eu pe aici? Nici nu m-am prins ca a aparut al meu ... (stii tu cum te alintam eu dar aici nu pot sa-ti zic asa ca iar ma suspenda). O sa ma apuc de maine sa citesc ce-ai postat pana acum, daca nu-s vechi si stiute desigur, dar deocamdata asta e slab rau de tot. In niciun caz poezie... poate experiment, cutia cu nisip, dar si acolo "bipezii pot fi" cu un singur "i"... pe romaneeshte, of course :-) Andu
pentru textul : De ce mă Shanghai deVirgil, ce este cu versul asta: "un libido pentru binele"?
pentru textul : cea mai mare problemă deNu vreau deloc să revin la mai vechile mele polemici cu acest autor și de aceea mă rezum la a-i atrage atenția asupra câtorva greșeli evidente de exprimare
pentru textul : Trăiesc zilele fericite ale vieții mele, Julietta de'ochii mei odihni-vor' se dorea probabil 'ochii mei se vor odihni' nu e scris corect.
'câte unul din noi' aici trebuia 'câte unul dintre noi'.
În rest, ce să zic? 'de mă voi scula pre mulți am să popesc eu' cred că se potrivește acestui poem în care autorul, după ce 's-a sculat' a primit 'o labă în gât' de la Demonul Tristeții.
Sunt multe exprimări de genul celor de mai sus care fac poemul unul neglijent, lipsit de respect față de cititor.
Margas
Poezia aceasta are într-adevăr forță. Este atât de expresivă! De-o manieră metaforic vorbind, ieșită din comun! Și mă bucură sincer faptul că tu ești traducătoarea volumului în limba franceză! Și înțeleg prefect pentru ce ești preferată! Vei veni cu volumul lui Ronny Someck la Salon?
pentru textul : Blues du tir sur le portable de la ligne 30 deexcelent excelenta . ai evacuat eul planetar. Cindva toate textele vor incepe la fel si se vor termina pe loc pt ca nimeni nu mai are rabdare de citit. Copii mei dupa Tarzan au zis stop. Paradisul cititului e pierdut for ever. oare mai avem litEre .. ?
pentru textul : efigia edenului eretic deEcaterina incearca te rog sa inlocuiesti "<" cu "[", ">" cu "]" si i cu I ("i mare") in tagurile tale de italics. Daca ai alte dificultati legate de HCODE intreaba . ialin
pentru textul : strâmtori deAșa să fie, Andrei, mult succes lui Adi! Îți mulțumesc pentru cuvintele frumoase aduse acestei pagini de jurnal!
pentru textul : a. g. secară - anonimul gălățean deEu sper că sofismul nu este ultima stație pavată cu asfalt a intelectualului de rasă.
pentru textul : Săgeata 2 deDeocamdată din păcate și matale Gorune și fratele Firică mă îngrijorați rău de tot.
Oare ce e dincolo de această decădere?
Oare mă așteaptă și pe mine același destin implacabil?
Doamne... scuip în sân și sper că nu.
acest proces de transformare a omului intr-un simplu obiect al proceselor sale sociale ar fi meritat o paleta mult mai deschisa, detaliata...in plus, aceasta trecere prin locuri deja comune, dau o tenta fada ideii, ce parea generoasa din titlu... nu sunt batrineti de tinichea, culegi doar ce ai semanat. nu am jucat scrabble intr-o limba apusa, dar cred sincer ca m-ar incita...
pentru textul : Reificare deMarina, Emilian ma inclin. Ma bucura semnele voastre cu atat mai mult cu cat am revenit cu textul de mai sus dupa o perioada in care nu mai publicasem nimic aici aleks
pentru textul : fractal deUite inca unul care l-a descoperit pe Nietzsche :) Pacat de text ca avea un parfum aparte.
pentru textul : Doină deSensibilitate si disperare. Senzatie de sufocare. Un text inchegat, bine realizat epic, insotit de metafore inedite: "Furnici. Mărunte, negre, rotunde, un lanț nesfârșit de ură", "copilul ăsta care se cațără pe el ca o liană", "Trei mâini, într-un șirag nesfârșit." Crampeie de realitate. Rupe putin textul propozitia "Nici cand tace nu tace". Remarc cateva simboluri ce revin ca un laitmotiv: copilul agatat ca o liana, furnicile cand negre cand albe, proiectarea personajelor intr-o pelicula de film, sticla cu dopul pus, asfaltul fierbinte. Dar mai ales copilul in care se reflecta cei doi parinti, cu toata dragostea si ura lor. Textul e ca un rotund avand in centrul lui incercarea de a fugi din realitatea imediata. Scrii bine proza. Felicitari! Multumesc pentru urarea de bun-venit pe hermeneia.
pentru textul : Fuga deMi-a plăcut, are ceva din atmosfera minulesciană şi nu pare să fi trecut prin prea mult travaliu tehnic.
Cred că e "să iasă".
pentru textul : să deDorina Neculce - 06 Iul 2012
daca e vorba de gramatica, domnule Adrian...(puncte de suspensie...sper sa nu fie mai multe, ci sa fie doar 3) eu le predau elevilor la clasa si despre faptul ca cele doua puncte anunta un dialog, iar acel dialog presupune o linie de dialog, linie de dialog ce se scrie musai de la marginea randului...dar poemul dv mi-a placut atat de mult incat nici nu observasem chestiile pe care mie mi le-ati reprosat ca ar fi surogate, gen: ieftin/scump...clar/fonf...omarand flori...la mine in poezie sunt surogate, la dv sunt expresii magistre
multa inspiratie! (sa nu uit semnul exlamarii)
pentru textul : Ars poetica dePagini