Foarte reușit colajul de versuri! Spun asta fiindcă știu cele două poeme, al lui Leonard Ancuța și al lui Dorin Cozan, poeme foarte bune.
Nu mă împac cu titlul. Doar dacă s-a intenționat a fi ironic, atunci e ok.
Cred că textul în sine „nu participă” şi când spun asta, mă refer la acea paticipare ontologică care la tine nu se dezvoltă întru fiinţa ta. Mă refer la activitatea noastră reflexivă: dăruire, forţă, întindere, etc. Nu am găsit o distincţie între subiect şi obiect, acea univocitate ontică despre care spuneam.
Textul de faţă nu este nici poezie, nici notă, nici, nici. Nu este pur şi simplu. Nu întâlnesc acolo nici univocul, nici echivocul.
Nu există nicio punte de susţinere a textului, niciun echilibru, nici măcar dacă se merge pe absurd.
Cred că ar trebui să lucrezi mai mult pe latura stilistică. Scrierea aceasta suferă de prozaic, dacă se vrea a fi ceva.
mulțumesc de trecere. GREÁBĂN grébene n. 1) (la unele animale, în special la cabaline și bovine) Partea proeminentă a corpului dintre gât și spinare. 2) Creastă a unui munte. [Pl. și grebeni] /<sl. grebeni
te asigur eu mai nicodeme ca nu e moo moo din partea lui boba. dar te asigur si ca daca il superi ai incurcat-o. o sa iti faca aripioarele injieresti pe bbq si ramii plesuv. anyway mai nicodeme decit abureli de-ale tale cu aripioare, bucaovne, quasari si halelule de doi bani, eu zic ca e tot mai preferabil sa vorbesti o limba reala decit una de lemn... forjat bobadile, da, e efervescent. poate de aceea si mai merita lucrat. in ce priveste acel 5%, cred ca stii de acuma ca asta e meteahna mea, sa ma mai dedulcesc la retoric. pacatele tineretii, deh ...
Revin cu o clarificare la afirmația "Și dacă vreți, asta este exact ce se întâmplă când o poezie este citită de un public heterogen." Mă refer aici la diferența de opinii. Și nu e "heterogen" ci "eterogen", scuze.
Mereu mi-a fost foarte greu sa formulez raspunsuri de multumire, nici cazul de fata nu este diferit. Nu pot spune decat ca ma bucur sincer mai ales de faptul ca poemul meu va starnit astfel de ganduri si apoi pentru semn.
Remarc acest poem în fața căruia nu știu dacă pot ridica mâinile a rugăciune sau a liniște. Dar că nu mi se par potrivite cuvântul "brichetă" și nici finalul cu "după tine".
Multumesc, Marina. Am tinut cont de observatia ta - acum sper sa sune mai bine. Pentru acest copil din sufletul fiecaruia am si scris poeziile pe care le-ai citit. Aceasta este ultima din "Tara Parintilor cu Inimi de Aur".
Mulțumesc de citire, Andu! Am remarcat că ești un comentator avizat, obiectiv și nu-ți lipsește deloc simțul umorului! Să lăsăm atunci cioara... Toate cele bune!
...deși sunt convins că am fost înțeles pe deplin... cât despre edificările unora... exact acesta este scopul vieții mele... a presto adicătelea , pe curând.
cami, din marul cunoasterii am muscat de cand am realizat ca suntem goi:) eu cred ca viata e doar o partida, pe care din pacate, trebuie intotdeauna s-o pierdem... ma bucur cand treci pe-aici, multumesc!
Elena, nu neapărat deprimantă. Unitatea trei poate fi interpretată ca o recâştigare a libertăţii.
Cristina, se prea poate sa ai dreptate. Oricum, acum, recitind textul la rece, nu prea îl mai recunosc. Cred că nu e tocmai unul dintre textele mele reuşite.
pare a fi un text care se incapataneaza sa vorbeasca despre inmormantare, fara a spune ceva despre moarte. un fel de liniste urata si galbena. bine scris, bineinteles! "ca un stilou de cerneala", parca asta nu are chef sa bata cu restul:) zile bune!
Mă rog, eu mă abțin acum de la teologie ca să nu îmi sară careva în cap și mă rezum la terminologie. Este oare "vinovată" o limbă pentru faptele culturii sau cultului care a îmbrățișat-o? Asta continuînd întrebarea dintre compasiune și milă.
Trebuie ambiț să parodiezi așa ceva. Textul pare în sine o parodie la ecuația :creator ori doi egal cu en la puterea cititor...:) Valoarea lui en o deduce autorul în final ca fiind o oră. De noroc...de trăire. Bun. Chiar și confuzia din final are rezonul ei acolo. Doar era vorba de un creator neînțeles. Două stîngăcii, două morți, deodată...spune autorul. Care e șpilul? În mod normal, dacă ai inspirația să rămîi integru, nededublat, om și creator pînă la sfîrșit, poți muri de două ori...deodată. Altfel mori înainte, neinspirat și fără sens. Așa se vede necunoscuta din ecuație aici la puterea mea, a cititorului. Am fost norocos Andule? Eu cred că da... și fără suta aia de parai... Pe curînd, george
Uh, nu zice niciodata niciodata. Lasa poemele deoparte, uita de ele pentru o vreme, si cand te vei detasa de ele vei putea reveni asupra lor. Atelierele astea literare snt bune pentru ca nu ia nimeni gatul nimanui, parerile pot ajuta astfel incat la varianta finala sa iasa ceva fain.
O sugestie: Nu-ti explica poemele. Lasa-i pe cititori sa te comenteze, sa te disece, nu le la explicatii, nu le da indicii. Un cititor inteligent, sensibil, se poate simti ofensat daca ii explici propriul tau text. In cel mai rau caz, poti vorbi in parabole...
domnule Frosin, ati facut incadrarea foarte bine a poemelor. de asemenea, am inteles ca sint poemele sint creatii proprii, de aceea nu ar trebui sa mai adaugati in titlu numele dumneavoastra sau in subtitlu. insa, daca sint o serie, un ciclu, poate ar trebui adaugate pe rind, nu cite cinci deodata. de altfel, trebuie spus ca sint deosebite ca versificatie si este remarcabila compozitia cu atit mai mult cu cit le compuneti direct in franceza. felicitari!
cami, esti oricand binevenita sa lasi semn. nu mananc oameni, cel putin nu pe toti;)) aspectele de care amintesti sunt coordonate ale textelor mele. ai relevat bine. multumesc Andu, cine e Florin Chilian? Da, am considerat necesar sa pun textul si in pagina mea. la concurs, tot sub semnatura mea era. si va fi, amin ;)) nu vrei sa fac un poem cu noi doi? Cris, cand ma critici, nu tb sa ti fie frica. doar esti poet, nu furnica chipintaci!
Senzatie de singuratate si mai ales de lipsa de sens foarte bine conturata in cuvinte simple. Probabil ca a vorbi despre plitis in metafore nu ar fi fost cea mai buna optiune. O radiografie sincera, o clipa de luciditate care s-a vrut a fi poezie. Din punctul meu de vedere cred ca in acest caz cuvintele si-au atins menirea.
sapphire, nici nu stiu cum sa incep.... filmul nu l am vazut, dar am citit despre el ( si eu tot un fel de basm am vrut, in care sa mi incerc puterile, fara a sti dinainte sortii), dar mi a intrat sub piele fierbinteala Povestașului, plus daimonul jucaus care, ferice de mine, piosul - vorba cuiva -, nu doarme nici cand muza mea recesiva ma lasa nici cand e mai complicata situatiunea. si acu tac, sa nu ma confunzi. da ma gandesc de un timp si la monastire. a argesului, logic vladimir, numa cel care renunta, stie cum e, saracu de moi (sic!). si eu vroiam sa zic vreo ceva de thomas kuhn, ăsta m a dat pe spate de la prima pagina, da, dupa cum ma stii si tu, is modest si timid din fire. o varianta ar fi aceea ca, aici, poate nici nu conteaza rezultatul, cat drumul si incercarile lui. vreau sa cred ( si eu chiar cred), in ac primavara-vara, ca am reusit sa ma joc cum am vrut eu, intr un spatiu si un timp dat, pe carele le stim cu totii. si nici sa zgarii ceva prea tare. ai spus si despre spiritul de colegialitate...e bun de perseverat pe ac drum, poate va ajung. si trag un claxon. promit
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Foarte reușit colajul de versuri! Spun asta fiindcă știu cele două poeme, al lui Leonard Ancuța și al lui Dorin Cozan, poeme foarte bune.
pentru textul : sodomizează-ți aproapele deNu mă împac cu titlul. Doar dacă s-a intenționat a fi ironic, atunci e ok.
Cred că textul în sine „nu participă” şi când spun asta, mă refer la acea paticipare ontologică care la tine nu se dezvoltă întru fiinţa ta. Mă refer la activitatea noastră reflexivă: dăruire, forţă, întindere, etc. Nu am găsit o distincţie între subiect şi obiect, acea univocitate ontică despre care spuneam.
pentru textul : Devorah deTextul de faţă nu este nici poezie, nici notă, nici, nici. Nu este pur şi simplu. Nu întâlnesc acolo nici univocul, nici echivocul.
Nu există nicio punte de susţinere a textului, niciun echilibru, nici măcar dacă se merge pe absurd.
Cred că ar trebui să lucrezi mai mult pe latura stilistică. Scrierea aceasta suferă de prozaic, dacă se vrea a fi ceva.
mulțumesc de trecere. GREÁBĂN grébene n. 1) (la unele animale, în special la cabaline și bovine) Partea proeminentă a corpului dintre gât și spinare. 2) Creastă a unui munte. [Pl. și grebeni] /<sl. grebeni
pentru textul : verdegri deok, m-am pripit facind anumite afirmatii. imi cer iertare Lucian
pentru textul : Cerșetorul de lumină deSi-ati aflat CINE ESTE? Dancus
pentru textul : Apocalipsa după Dăncuș dete asigur eu mai nicodeme ca nu e moo moo din partea lui boba. dar te asigur si ca daca il superi ai incurcat-o. o sa iti faca aripioarele injieresti pe bbq si ramii plesuv. anyway mai nicodeme decit abureli de-ale tale cu aripioare, bucaovne, quasari si halelule de doi bani, eu zic ca e tot mai preferabil sa vorbesti o limba reala decit una de lemn... forjat bobadile, da, e efervescent. poate de aceea si mai merita lucrat. in ce priveste acel 5%, cred ca stii de acuma ca asta e meteahna mea, sa ma mai dedulcesc la retoric. pacatele tineretii, deh ...
pentru textul : daily trivia - morning vulnerabilities deRevin cu o clarificare la afirmația "Și dacă vreți, asta este exact ce se întâmplă când o poezie este citită de un public heterogen." Mă refer aici la diferența de opinii. Și nu e "heterogen" ci "eterogen", scuze.
pentru textul : poveste cu nuferi deMereu mi-a fost foarte greu sa formulez raspunsuri de multumire, nici cazul de fata nu este diferit. Nu pot spune decat ca ma bucur sincer mai ales de faptul ca poemul meu va starnit astfel de ganduri si apoi pentru semn.
pentru textul : coliba mea de corali deRemarc acest poem în fața căruia nu știu dacă pot ridica mâinile a rugăciune sau a liniște. Dar că nu mi se par potrivite cuvântul "brichetă" și nici finalul cu "după tine".
pentru textul : Bonsai depentru valoarea "cinematografica"
pentru textul : Militianul intervine desapphire, eu cred si sper ca nu la mine te-ai referit cu toate ca ma uit in jur si nu mai vad pe altcineva postand in afara de tine si de mine...
pentru textul : doamne ce încet mă mișc despre deosebire, mie imi place partea descriptiva, construieste o atmosfera; este un text cu potential, sigur trebuie sa-l mai recitesc.
pentru textul : construct demultumesc .
pentru textul : Artera Zen deDeci se poate. Un text frumos, nostalgic, plin de emoție și fără greșeli. Bun.
pentru textul : bicicleta deMultumesc, Marina. Am tinut cont de observatia ta - acum sper sa sune mai bine. Pentru acest copil din sufletul fiecaruia am si scris poeziile pe care le-ai citit. Aceasta este ultima din "Tara Parintilor cu Inimi de Aur".
pentru textul : Copii cuminți deMulțumesc de citire, Andu! Am remarcat că ești un comentator avizat, obiectiv și nu-ți lipsește deloc simțul umorului! Să lăsăm atunci cioara... Toate cele bune!
pentru textul : Cioara și broasca țestoasă de...deși sunt convins că am fost înțeles pe deplin... cât despre edificările unora... exact acesta este scopul vieții mele... a presto adicătelea , pe curând.
pentru textul : Boierismul - necenzurat ludic deErată: Un text care va trebui
pentru textul : Eugen Barbu - Tezism și literatură decami, din marul cunoasterii am muscat de cand am realizat ca suntem goi:) eu cred ca viata e doar o partida, pe care din pacate, trebuie intotdeauna s-o pierdem... ma bucur cand treci pe-aici, multumesc!
pentru textul : figurine albnegre desi inlocuieste si jedegetele alea sau ce-s ele cu degetele
pentru textul : Umbra. deElena, nu neapărat deprimantă. Unitatea trei poate fi interpretată ca o recâştigare a libertăţii.
Cristina, se prea poate sa ai dreptate. Oricum, acum, recitind textul la rece, nu prea îl mai recunosc. Cred că nu e tocmai unul dintre textele mele reuşite.
Mulţamu-vă!
pentru textul : După chipul şi asemănarea sângelui depare a fi un text care se incapataneaza sa vorbeasca despre inmormantare, fara a spune ceva despre moarte. un fel de liniste urata si galbena. bine scris, bineinteles! "ca un stilou de cerneala", parca asta nu are chef sa bata cu restul:) zile bune!
pentru textul : p.s deMă rog, eu mă abțin acum de la teologie ca să nu îmi sară careva în cap și mă rezum la terminologie. Este oare "vinovată" o limbă pentru faptele culturii sau cultului care a îmbrățișat-o? Asta continuînd întrebarea dintre compasiune și milă.
pentru textul : Vin Sărbătorile de Paști. Până la Inchiziție ne mănâncă popii (de cartier). deTrebuie ambiț să parodiezi așa ceva. Textul pare în sine o parodie la ecuația :creator ori doi egal cu en la puterea cititor...:) Valoarea lui en o deduce autorul în final ca fiind o oră. De noroc...de trăire. Bun. Chiar și confuzia din final are rezonul ei acolo. Doar era vorba de un creator neînțeles. Două stîngăcii, două morți, deodată...spune autorul. Care e șpilul? În mod normal, dacă ai inspirația să rămîi integru, nededublat, om și creator pînă la sfîrșit, poți muri de două ori...deodată. Altfel mori înainte, neinspirat și fără sens. Așa se vede necunoscuta din ecuație aici la puterea mea, a cititorului. Am fost norocos Andule? Eu cred că da... și fără suta aia de parai... Pe curînd, george
pentru textul : două mâini deUh, nu zice niciodata niciodata. Lasa poemele deoparte, uita de ele pentru o vreme, si cand te vei detasa de ele vei putea reveni asupra lor. Atelierele astea literare snt bune pentru ca nu ia nimeni gatul nimanui, parerile pot ajuta astfel incat la varianta finala sa iasa ceva fain.
O sugestie: Nu-ti explica poemele. Lasa-i pe cititori sa te comenteze, sa te disece, nu le la explicatii, nu le da indicii. Un cititor inteligent, sensibil, se poate simti ofensat daca ii explici propriul tau text. In cel mai rau caz, poti vorbi in parabole...
pentru textul : Nu-mi amintesc nimic despre tata dedomnule Frosin, ati facut incadrarea foarte bine a poemelor. de asemenea, am inteles ca sint poemele sint creatii proprii, de aceea nu ar trebui sa mai adaugati in titlu numele dumneavoastra sau in subtitlu. insa, daca sint o serie, un ciclu, poate ar trebui adaugate pe rind, nu cite cinci deodata. de altfel, trebuie spus ca sint deosebite ca versificatie si este remarcabila compozitia cu atit mai mult cu cit le compuneti direct in franceza. felicitari!
pentru textul : Poèmes de Constantin FROSIN decami, esti oricand binevenita sa lasi semn. nu mananc oameni, cel putin nu pe toti;)) aspectele de care amintesti sunt coordonate ale textelor mele. ai relevat bine. multumesc Andu, cine e Florin Chilian? Da, am considerat necesar sa pun textul si in pagina mea. la concurs, tot sub semnatura mea era. si va fi, amin ;)) nu vrei sa fac un poem cu noi doi? Cris, cand ma critici, nu tb sa ti fie frica. doar esti poet, nu furnica chipintaci!
pentru textul : livadă de piersici, cu botoșei albi deSenzatie de singuratate si mai ales de lipsa de sens foarte bine conturata in cuvinte simple. Probabil ca a vorbi despre plitis in metafore nu ar fi fost cea mai buna optiune. O radiografie sincera, o clipa de luciditate care s-a vrut a fi poezie. Din punctul meu de vedere cred ca in acest caz cuvintele si-au atins menirea.
pentru textul : gustul alcalin al zilei de luni I detăiat, tăiat ca la măcelărie
pentru textul : nu îmi este frică de cuvinte desapphire, nici nu stiu cum sa incep.... filmul nu l am vazut, dar am citit despre el ( si eu tot un fel de basm am vrut, in care sa mi incerc puterile, fara a sti dinainte sortii), dar mi a intrat sub piele fierbinteala Povestașului, plus daimonul jucaus care, ferice de mine, piosul - vorba cuiva -, nu doarme nici cand muza mea recesiva ma lasa nici cand e mai complicata situatiunea. si acu tac, sa nu ma confunzi. da ma gandesc de un timp si la monastire. a argesului, logic vladimir, numa cel care renunta, stie cum e, saracu de moi (sic!). si eu vroiam sa zic vreo ceva de thomas kuhn, ăsta m a dat pe spate de la prima pagina, da, dupa cum ma stii si tu, is modest si timid din fire. o varianta ar fi aceea ca, aici, poate nici nu conteaza rezultatul, cat drumul si incercarile lui. vreau sa cred ( si eu chiar cred), in ac primavara-vara, ca am reusit sa ma joc cum am vrut eu, intr un spatiu si un timp dat, pe carele le stim cu totii. si nici sa zgarii ceva prea tare. ai spus si despre spiritul de colegialitate...e bun de perseverat pe ac drum, poate va ajung. si trag un claxon. promit
pentru textul : a căzut o stea dePagini