Lucrările de gravură expuse în spațiul muzeului, sînt doar o parte din colecția de stampe a lui Eugen Dutuit (1807-1886), un mare admirator a lui Rembrandt. Eugène Dutuit a reușit să realizeze visul unui colecționar adevărat, adunînd timp de 50 ani, de studii, cercetări si achiziții, aproape 400 de gravuri rembrandtiene. Din păcate, nu a reușit să obțină exemplare din toate gravurile marelui maestru. De menționat că din cele 290 de plăci de cupru originale atribuite lui Rembrandt se mai păstrează în zilele noastre doar 81.
Cacofonia este o caracatiţă artificială cu tentacule veritabile – o problemă falsă cu urmări concrete.
Într-un sens larg, ea ar consta într-un ligament fonetic dizgraţios, oricare ar fi natura acestuia.
Pentru construcţiile nonvulgare, situaţia este relativ simplă, pentru că prezumţia de nevinovăţie a cuvintelor şi argumentul analogic sunt suficiente: dacă un enunţ este cacofonic pentru că produce aglutinări ca se si sa se/ ra ri ra/ pe pe etc, atunci, cuvintele sesizase/ răriră/ pepene sunt cacofonii prin definiţie.
La sfârșitul lunii aprilie a apărut la cunoscuta casă de editură L’Harmattan « Art et pouvoir en Roumanie 1945-1989 » de Magda Cârneci. Magda Cârneci este scriitor, eseist, doctor în Istoria Artei (EHEES - École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, 1997). Cercetător la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române până în 2001, lector de limba română la INALCO- Institut national des langues et civilisations orientales până în 2005, Magda Carneci este în prezent directoarea Institutului Cultural Român din Paris.
Am să încep acest parcurs întru prietenie și înfățișare, întru prezentare și aoxifonie, cu două versuri recente, memorabile ale lui Ioan Es. Pop, care prezintă evoluția ființei umane până la umbrele ultime ale spiritului printre cei dragi, cînd ajungi să: ...nu mai crezi decât în istorie./iar istoria vorbește doar de cei ce dispar
Comentarii aleatorii