nu am nimic nou
să-ți spun
copacii își
scutură floarea
pe scara richter
aceiași vecini
se plâng
altor vecini
își ies din fire
care cum pot
vinovați sau nu
constrânși
sau deopotrivă
din pură inerție
e un miracol să-i vezi
cum supraviețuiesc
pe mai departe
cum își măsoară pașii
unu doi trei apoi
unu doi trei
și doamne ajută
prietenii la fel
îmi țin lumânarea
tu ce mai faci
te-ai pregătit de toamnă?
de sărbători
potopul zodiilor păgâne
dansând la tropice
a despărţit lumea în două deşerturi
străine unul de celălalt
oamenii şi-au strâns rufele pe aceeaşi sfoară
ca într-o spălătorie comună
de jur împrejur la ecuator
vântul s-a luptat cu fumul colibelor de pământ
soarele a ieşit mare din adânc
un peşte strălucitor
în năvodul viitorilor apostoli
la anul pe vremea asta o noapte
albă ne va cununa iarăşi. pe o plajă
pustie. ne îmbrăcaţi.
şi ce dacă avem pînzele puţin roase de vreme.
anii răsuciţi ca o rădăcină de ginger
insignă nu vor mai fi. vom înfia un arhipelag
pe care îl vom numi rocco. îi vom lăsa lui iahtul.
vom aduna scoici şi dinţi de rechini ca atunci
când ne-am cunoscut prima dată.
Comentarii aleatorii