Îmi împart lumii
singurătatea
felie cu felie,
ca pe un tort,
din acela cu
vişină, mamă,
de care-mi făceai
în copilărie,
de ziua mea,
când,
eu te rugam
să-mi faci
un frate,
să am
cu cine vorbi
şi cui să-i port
de grijă,
că de mine
va avea grijă
lumea,
să nu rămân
singur,
atunci când
tu, mamă,
nu vei mai fi.
ridică-te
ridică-te şi umblă îţi zic
ori vrei să fii cărat cu roaba la groapa cu ceilalţi
ce-mi stai chircit între pături cu pumnii la gură
în nopţile albe şi reci,
ca-n pian clapele
te scoală , blegule bleg
vrei lapte? dude? lego?
vrei trup de bărbat? inimă de copil?
ai tras după tine un tanc peste carne şi oase
şi-acum te culci peste ele
le pipăi, le pupi şi le mîngîi pe cap
un salt peste ani
timpul
rupe flori înainte de naştere
închidem zăpezi programate
din altă viaţă amintirile
uită iubirea ca săpunul
pe margine
pielea într-un gest necontrolat alunecă şi
eu mă întind
după momentul vulnerabil
miroase puternic
femeia sub duş
senzaţie mov sunetul apei taie
plase de fluturi scăpaţi din bătaia conştiinţei
Comentarii aleatorii