nu sunt cenuşă din resturi de cuvinte aruncate la întâmplare
în adăpostul unei iubiri uitate
mă gândesc cât de greu ar putea fi să clădesc o nouă viaţă
din ce în ce mai multă poezie decât fapte
cerul a renunţat să mai creadă
într-o pasăre care aşteaptă cu aripile în şolduri
alte vremuri
un salt peste ani
timpul
rupe flori înainte de naştere
închidem zăpezi programate
din altă viaţă amintirile
uită iubirea ca săpunul
pe margine
pielea într-un gest necontrolat alunecă şi
eu mă întind
după momentul vulnerabil
miroase puternic
femeia sub duş
senzaţie mov sunetul apei taie
plase de fluturi scăpaţi din bătaia conştiinţei
Comentarii aleatorii