imi place poemul, vehiculeaza mijloace stilistice ce aleg sa infrunte acel inexplicabil din noi si sa-l exprime.
„o camasa de forta ca o redingota” e subtil si bine gasit, o rupere de simetrie in favoarea poeziei de dincolo de cuvinte.
mi-a placut mai putin versul 3 si 4 si finalul cu gandurile care „infloresc”, care scade impactul discursului poetic.
ganduri bune!
Mintea mea refuză să înțelegă genul acesta de polemică extinsă în subsolul unui text. Aici era vorba despre poemul membrului USR pe numele lui Paul Blaj de la Tecuci. Afirmațiile matale domnule Gorun nu le preiau ca atare ceea ce rămâne este timpul care ar trebui să demosntreze una-alta, al meu și al matale separat.
Oricum, chiar dacă este doar pentru mine, satisfacția e acolo și anume că teatrul arată spiritele înalte căteodată dar pe cele mărunte mai întotdeauna.
oamenii verzi mi-au încercuit templul unul de-a dreapta, altul de-a valma despicându-mi tâmplele în rouă pe sub rochia roșie feței i se zăresc mandarinele pârguite ale unui sărut iar mănușa palidă a inocenței surâde printre frunze cu nervuri roz îmbrățișată, placenta adolescentei mă compune și recompune nu mai sunt copil
este un poem apropiat sufletelor care isi duc ingerii de aripi prin odaile de oaspeti luminate si mai putin pe cei dragi... ai metafore deosebite: "numai de-acolo încă îmi pot privi părinții cum se întorc din soare mânând din urmă boii" sau "de-atunci cum deschizi gura se înroșesc prea-sfinții iau îngerii în brațe-i astupă la urechi" etc. o observatie: in strofa IV se cam repeta "ți" . titlurile par prea multe. "Mamei"...
Dancus, pot spune ca am avut o zi frumoasa astazi...prima mea lansare de carte si penita primita de la tine! :) dar mai ales cuvintele ce o insotesc... multumesc. Adriana
draga ela, stiu (sau banui) ca esti o persoana mai sensibila. asa ca am sa depun un extra efort sa nu te simti ofensata. este evident ca pe hermeneia.com nu exista nici o regula cu privire la cum trebuie sa te semnezi sau daca trebuie sa te semnezi sub texte. am considerat chestia asta o problema minora si in general sint omul care nu incrimineaza pe nimeni "by default". trebuie insa sa te rog sa scoti precizarea de sub textul tau cum ca esti editor in alta parte. noi nu incurajam publicitatea acestui site la noi in comunitate. in plus as dori sa iti spun ca la un moment dat am mentionat numele unui site de-al meu pe poezie dot ro si mi-a fost cenzurat de herinean. asa ca, in numele reciprocitatii te rog sa procedezi in consecinta. as putea spune mai multe dar nu vreau eu sa fiu acuzat ca dezgrop securea razboiului. dau sansa unei solutii tacite si elegante. in cazul in care mesajul meu va fi perceput altfel, stii tu povestea cu mircea si baiazid. oricum la noi in comunitate esti bine primita dar incearca sa nu porti tresele unei uniforme care noua nu ne face placere. aici esti doar un simpu membru. si atit. multumesc, virgil titarenco director hermeneia
oh, ba da. e plina cultura universala de exemple masculine "inalte". m-a necajit doar ca nu a fost in stare de gestul uriasului, ca oricare urias care se respecta. i s-a iertat, oricum.
Ioana, puteai foarte bine să înscrii textul acesta la poezie, dar nu asta contează, ci faptul că e foarte bun, și cred că ți-am mai spus, e o dantelărie de cuvinte, pentru mine nucleul e "în lumina mierie", iar cea mai realizată-prima parte. Excelent context, un melanj metafizic: "există o delicatețe a refuzului praguri de catifea bariere moi și elastice te împingi în ele iar ele iau forma trupului tău"
la recitire in lumina diminetii, mie mi s-a parut mai aspra decat ar fi trebuit. am schimbat cate ceva.
si nu stiu daca numai cuvantul scris e cel devalorizat. la urma urmei, "verba volant, scripta manent" avea un cu totul alt inteles decat cel pe care i-l dam noi acum.
si ma intreb daca in era mersului inainte acest cuvant, pe care il potcovim cu mai mult de nouazeci si noua de oca, mai poate zbura.
nu împroașcă nimeni cu noroi. textul este revoltător de slab, iar reacția colegilor e una normală. încercă să primești criticile așa cum trebuie și nu să consideri că ar avea cineva ceva cu tine.
...Deşi nu este cazul textului de mai sus (nu este sonet), da, sunt un sonetist împătimit. Dar odată cu finalul unui proiect pe care-l am în derulare, această împătimire va fi dispărut.
...De ce nu vers alb? Nu ştiu cine spunea, ori daca aparţine cuiva anume parafraza "un poet bun trebuie să treacă prin toate etapele până să-şi definitiveze stilul şi să devină unul desăvârşit", dar, personal, tind să-i dau dreptate. În speţă, fără să-mi însuşesc aprioric esenţa de poet bun, am fost, pe rând, epigon romantic, trecând prin toate formele de poezie fixă; apoi, eliminând unele ecouri, am flirtat cu unele forme de exprimare specifice secolului 20, anii '50; versul alexandrin a fost şi el o obsesie în care mi-am însuşit cel mai bine, spun eu, propriile instrumente şi valenţe lirice; de curând, am schimbat iarăşi macazul, năzuind la titulatura de "neoromantic" cu inclinaţii neosimbolice. Deocamdată, păstrez forma clasică, dar schimb registrul stilsitic (sintaxă/semantică/lexic/...)
...Nu ştiu dacă mi-am pierdut de pomană timpul, înclin să cred că nu. Cândva, "juram credinţă pe toţi vecii" clasicului. Acum, văd versul alb ca ceva aproape iminent, dar relativ îndepărtat. Încă mai am de explorat în mine, folosindu-mă, pe alocuri, de "tipare formale prăfuite, iar atunci când voi scutura tot praful, poate voi urca prima treaptă spre marea poezie :).
Poemul are prospetimea si transparenta unei picàturi de rouà. Ritmul este construit urmînd un flux interior lejer care este în alt registru decît ultimele poeme din ciclul anterior. Aranca, cu acest poem ne oferi un frumos buchet de tradafiri albi de Saint Valentine. Daniela
Parerea mea este ca impingerea inspre deontologic "ar fi trebui sa ma nasc" a acestui poem este gresita, desi nimic nu poate fi gresit in poezie la urma urmei, ea se naste in sufletul dupa chipul si asemanarea creatorului sau. Asa si Virgil Titarenco ne infatiseaza aici o poezie pragmatica si programatica, in care emotia asteapta cuminte la rand pana cand intelectul, logica si regulile isi termina festinul, mereu pe indestulate. Mici detalii... asa ar numi desigur Virgil si ce voi spune eu acum, cum ar suna "in orasul acela rusesc in care as vrea sa ma fi nascut". Doi la mana... aura imperialista a mamei Rusia se vede aici prin bulgaria si franta, parca nu ai vrut nici sa spui pe sleau nici sa iti tii gura. Ce sa zic? Poemul mi-ar fi placut mult daca i-ai fi dat drumul din mana sa zboare E greu... dar merita, cel putin in cazul tau, parerea mea. Andu P.S. Si te rog frumos, nu mai arunca de pe site pe novicii astia care posteaza aiurea prea multe texte. Unii sunt chiar talentati ! Daca cineva posteaza prea multe texte (dar ok dpdv literar) inseamna ca intra cu bocancii pe H? Eu nu vad asa, iarta-ma ca ti-o spun cu tot respectul man.
de acord cu ioana. chiar daca ai imaginatie si idei, eu tot nu inteleg de ce le arunci asa in loc sa le dezvolti in texte propriu-zise
am senzatia ca nu ai rabdare
dacă acest poem e nou, atunci e o schimbare de registru, un oniric încercând să se prindă cu unghiile pe un zid al tentei fals vizionare. o încercare de desăvârșire prin nu, actorii mănâncă stânca butaforică, sturionii sunt pescuiți oare de pescari care au renunțat la romul jamaican înlocuindu-l cu spumos de import. e greu de gasit ceva stabil în poem, mai toate reperele intră într-un regim al inconsistenței. încercările de eludare pot sfârși precum piratul sub farul care ar trebui să salveze. sirena nu e decât un patefon stricat. dacă demersul meu este incoerent... voi cere să-mi împart vina cu tine, ioana. nu prea ajuți cititorul.
multumesc pentru ca v-ati oprit asupra acestui text. nu este perfect dar deocamdata ramine asa. Aranca, nu stiu la ce Lumina te referi, textul e destul de contorsionat, anyway n-am chef sa ma comentez singur dar n-as zice ca ascunde lumina ci poate mai degraba un fel de raze printre zabrele lucian, da, poate e intr-un fel un tablou. am studiat prea mult Dali zilele astea draga Djamal, stii in Biblie, undeva in Vechiul Testament, Solomon zice "Nu raspunde nebunului dupa nebunia lui ca sa nu ajungi si tu ca el" si "Raspunde nebunului dupa nebunia ca sa nu se creada intelept". Sincer, eu tie nu stiu cum sa iti raspund...
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
imi place poemul, vehiculeaza mijloace stilistice ce aleg sa infrunte acel inexplicabil din noi si sa-l exprime.
pentru textul : cămaşa lui de forţă semăna cu o redingotă de„o camasa de forta ca o redingota” e subtil si bine gasit, o rupere de simetrie in favoarea poeziei de dincolo de cuvinte.
mi-a placut mai putin versul 3 si 4 si finalul cu gandurile care „infloresc”, care scade impactul discursului poetic.
ganduri bune!
Tincuța, nu cred că m-am gândit că reiese atâta tristețe din poezia mea. Însă e interesant ce văd alții în textele noastre. Te mai aștept, Cami
pentru textul : cascade deMintea mea refuză să înțelegă genul acesta de polemică extinsă în subsolul unui text. Aici era vorba despre poemul membrului USR pe numele lui Paul Blaj de la Tecuci. Afirmațiile matale domnule Gorun nu le preiau ca atare ceea ce rămâne este timpul care ar trebui să demosntreze una-alta, al meu și al matale separat.
pentru textul : mersi pentru intenţia de ţigară deOricum, chiar dacă este doar pentru mine, satisfacția e acolo și anume că teatrul arată spiritele înalte căteodată dar pe cele mărunte mai întotdeauna.
Cred ca textele 2 si 3 erau chiar celelate texte (sunt mentionati autorii). Textul lui A.A.A este primul.
pentru textul : După noi, galopul deoamenii verzi mi-au încercuit templul unul de-a dreapta, altul de-a valma despicându-mi tâmplele în rouă pe sub rochia roșie feței i se zăresc mandarinele pârguite ale unui sărut iar mănușa palidă a inocenței surâde printre frunze cu nervuri roz îmbrățișată, placenta adolescentei mă compune și recompune nu mai sunt copil
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 7 deeste un poem apropiat sufletelor care isi duc ingerii de aripi prin odaile de oaspeti luminate si mai putin pe cei dragi... ai metafore deosebite: "numai de-acolo încă îmi pot privi părinții cum se întorc din soare mânând din urmă boii" sau "de-atunci cum deschizi gura se înroșesc prea-sfinții iau îngerii în brațe-i astupă la urechi" etc. o observatie: in strofa IV se cam repeta "ți" . titlurile par prea multe. "Mamei"...
pentru textul : dor de vis de mamă deAlma, mulțumesc pentru cuvinte! Nu prea știu cum să modific. Am încercat sa schimb fotografia, dar ...niciun rezultat!
pentru textul : Intencity de.
pentru textul : Viraj mult prea strâns deDancus, pot spune ca am avut o zi frumoasa astazi...prima mea lansare de carte si penita primita de la tine! :) dar mai ales cuvintele ce o insotesc... multumesc. Adriana
pentru textul : În zodia şopârlei dedraga ela, stiu (sau banui) ca esti o persoana mai sensibila. asa ca am sa depun un extra efort sa nu te simti ofensata. este evident ca pe hermeneia.com nu exista nici o regula cu privire la cum trebuie sa te semnezi sau daca trebuie sa te semnezi sub texte. am considerat chestia asta o problema minora si in general sint omul care nu incrimineaza pe nimeni "by default". trebuie insa sa te rog sa scoti precizarea de sub textul tau cum ca esti editor in alta parte. noi nu incurajam publicitatea acestui site la noi in comunitate. in plus as dori sa iti spun ca la un moment dat am mentionat numele unui site de-al meu pe poezie dot ro si mi-a fost cenzurat de herinean. asa ca, in numele reciprocitatii te rog sa procedezi in consecinta. as putea spune mai multe dar nu vreau eu sa fiu acuzat ca dezgrop securea razboiului. dau sansa unei solutii tacite si elegante. in cazul in care mesajul meu va fi perceput altfel, stii tu povestea cu mircea si baiazid. oricum la noi in comunitate esti bine primita dar incearca sa nu porti tresele unei uniforme care noua nu ne face placere. aici esti doar un simpu membru. si atit. multumesc, virgil titarenco director hermeneia
pentru textul : mistral de novembre deimpresia mea? e un text oarecum contemplativ, dar nu spune prea mult. sper sa mai incerci
pentru textul : Limită deNu. Nici macar un rind.
pentru textul : Scrisoare deschisă către Redacția ziarului COTIDIANUL deoh, ba da. e plina cultura universala de exemple masculine "inalte". m-a necajit doar ca nu a fost in stare de gestul uriasului, ca oricare urias care se respecta. i s-a iertat, oricum.
pentru textul : Al Veronicăi defără ghilimele fără ELE fără puncte de suspensie. despre ghilimele-nu văd rostul lor acolo unde sînt exprimări fireşti.
pentru textul : Despre ele... cu mai multă seriozitate deochii foarte mari, ca să încapă hawai cu totul. :)
are ceva de poveste textul acesta, chiar te face să intri în el ca într-o casă albă cu obloane mari.
pentru textul : BIG EYES depoezia si sahul - finalurile:) lipsea un „să”:) multam, Raul Coldea, zile bune iti doresc!
pentru textul : să deei, iată ce numesc eu un text sexy...
pentru textul : despre cum am murit astă noapte deIoana, puteai foarte bine să înscrii textul acesta la poezie, dar nu asta contează, ci faptul că e foarte bun, și cred că ți-am mai spus, e o dantelărie de cuvinte, pentru mine nucleul e "în lumina mierie", iar cea mai realizată-prima parte. Excelent context, un melanj metafizic: "există o delicatețe a refuzului praguri de catifea bariere moi și elastice te împingi în ele iar ele iau forma trupului tău"
pentru textul : “când te doare afli unde ți-e locul” deinainte de toate, multam de vizita . apoi, la care expresii ai renunta ?
pentru textul : sunt liber dela recitire in lumina diminetii, mie mi s-a parut mai aspra decat ar fi trebuit. am schimbat cate ceva.
si nu stiu daca numai cuvantul scris e cel devalorizat. la urma urmei, "verba volant, scripta manent" avea un cu totul alt inteles decat cel pe care i-l dam noi acum.
pentru textul : spirală desi ma intreb daca in era mersului inainte acest cuvant, pe care il potcovim cu mai mult de nouazeci si noua de oca, mai poate zbura.
Sarbatori fericite, poete, sanatate, bucurie, liniste, dar mai presus de toate... dragoste! Mare multam pentru semn, sa ne citim cu bine!
pentru textul : vremuri denu împroașcă nimeni cu noroi. textul este revoltător de slab, iar reacția colegilor e una normală. încercă să primești criticile așa cum trebuie și nu să consideri că ar avea cineva ceva cu tine.
pentru textul : reborn de...Deşi nu este cazul textului de mai sus (nu este sonet), da, sunt un sonetist împătimit. Dar odată cu finalul unui proiect pe care-l am în derulare, această împătimire va fi dispărut.
...De ce nu vers alb? Nu ştiu cine spunea, ori daca aparţine cuiva anume parafraza "un poet bun trebuie să treacă prin toate etapele până să-şi definitiveze stilul şi să devină unul desăvârşit", dar, personal, tind să-i dau dreptate. În speţă, fără să-mi însuşesc aprioric esenţa de poet bun, am fost, pe rând, epigon romantic, trecând prin toate formele de poezie fixă; apoi, eliminând unele ecouri, am flirtat cu unele forme de exprimare specifice secolului 20, anii '50; versul alexandrin a fost şi el o obsesie în care mi-am însuşit cel mai bine, spun eu, propriile instrumente şi valenţe lirice; de curând, am schimbat iarăşi macazul, năzuind la titulatura de "neoromantic" cu inclinaţii neosimbolice. Deocamdată, păstrez forma clasică, dar schimb registrul stilsitic (sintaxă/semantică/lexic/...)
...Nu ştiu dacă mi-am pierdut de pomană timpul, înclin să cred că nu. Cândva, "juram credinţă pe toţi vecii" clasicului. Acum, văd versul alb ca ceva aproape iminent, dar relativ îndepărtat. Încă mai am de explorat în mine, folosindu-mă, pe alocuri, de "tipare formale prăfuite, iar atunci când voi scutura tot praful, poate voi urca prima treaptă spre marea poezie :).
...Mulţumesc de popas :)
pentru textul : Popas dePoemul are prospetimea si transparenta unei picàturi de rouà. Ritmul este construit urmînd un flux interior lejer care este în alt registru decît ultimele poeme din ciclul anterior. Aranca, cu acest poem ne oferi un frumos buchet de tradafiri albi de Saint Valentine. Daniela
pentru textul : esquisse à deux dans la chambre verte deParerea mea este ca impingerea inspre deontologic "ar fi trebui sa ma nasc" a acestui poem este gresita, desi nimic nu poate fi gresit in poezie la urma urmei, ea se naste in sufletul dupa chipul si asemanarea creatorului sau. Asa si Virgil Titarenco ne infatiseaza aici o poezie pragmatica si programatica, in care emotia asteapta cuminte la rand pana cand intelectul, logica si regulile isi termina festinul, mereu pe indestulate. Mici detalii... asa ar numi desigur Virgil si ce voi spune eu acum, cum ar suna "in orasul acela rusesc in care as vrea sa ma fi nascut". Doi la mana... aura imperialista a mamei Rusia se vede aici prin bulgaria si franta, parca nu ai vrut nici sa spui pe sleau nici sa iti tii gura. Ce sa zic? Poemul mi-ar fi placut mult daca i-ai fi dat drumul din mana sa zboare E greu... dar merita, cel putin in cazul tau, parerea mea. Andu P.S. Si te rog frumos, nu mai arunca de pe site pe novicii astia care posteaza aiurea prea multe texte. Unii sunt chiar talentati ! Daca cineva posteaza prea multe texte (dar ok dpdv literar) inseamna ca intra cu bocancii pe H? Eu nu vad asa, iarta-ma ca ti-o spun cu tot respectul man.
pentru textul : în orașul acela rusesc dede acord cu ioana. chiar daca ai imaginatie si idei, eu tot nu inteleg de ce le arunci asa in loc sa le dezvolti in texte propriu-zise
pentru textul : novocaină printre rânduri deam senzatia ca nu ai rabdare
eu as modifica, taia textul. as schimba titlul / gustul alb al ierbii/. poate iti prinde bine parerea mea.
încinsă
dimineaţa
şi-a spălat copiii şi i-a trimis
în lume
s-au întors cu degete arse
de acelaşi iulie
doar cameramanul strigă
să fie lăsat în pace
n-are cum filma
cântecul palmelor
un fir de sânziană
îmi atinge glezna apoi braţele apoi
părul revărsat necuviincios
peste gândul frumos
al ierbii
un nor alb
uscat de-atâta lumină
apoi cerul
pentru textul : alb gustul de miere al ierbii depleacă mai departe
vei fi aici şi mâine
"tu nu ştii cum e să mori din afară
pentru textul : îmi imaginez că eşti peter pan desă-ţi simţi toate marginile calcinate înăuntru", mai exact spus:)
dacă acest poem e nou, atunci e o schimbare de registru, un oniric încercând să se prindă cu unghiile pe un zid al tentei fals vizionare. o încercare de desăvârșire prin nu, actorii mănâncă stânca butaforică, sturionii sunt pescuiți oare de pescari care au renunțat la romul jamaican înlocuindu-l cu spumos de import. e greu de gasit ceva stabil în poem, mai toate reperele intră într-un regim al inconsistenței. încercările de eludare pot sfârși precum piratul sub farul care ar trebui să salveze. sirena nu e decât un patefon stricat. dacă demersul meu este incoerent... voi cere să-mi împart vina cu tine, ioana. nu prea ajuți cititorul.
pentru textul : la micul dejun inghite o stanca mare demultumesc pentru ca v-ati oprit asupra acestui text. nu este perfect dar deocamdata ramine asa. Aranca, nu stiu la ce Lumina te referi, textul e destul de contorsionat, anyway n-am chef sa ma comentez singur dar n-as zice ca ascunde lumina ci poate mai degraba un fel de raze printre zabrele lucian, da, poate e intr-un fel un tablou. am studiat prea mult Dali zilele astea draga Djamal, stii in Biblie, undeva in Vechiul Testament, Solomon zice "Nu raspunde nebunului dupa nebunia lui ca sa nu ajungi si tu ca el" si "Raspunde nebunului dupa nebunia ca sa nu se creada intelept". Sincer, eu tie nu stiu cum sa iti raspund...
pentru textul : antiplatonice V dePagini