Eu am o sensilibilitate Pentru imaginile cu zapada. :) e intr-adevar foarte frumos, ca o atingere, ceva diafan si dens, cum n- am citit prea des. Poate mergea ceva si o continuare care sa ne invite un pic mai mult inauntrul starii, dar .. Probabil ca e bine ce e, atat cat e. felicitari!
tropi buni și intenționalitate precisă, tehnic și ludic. după cum știi, tot ce scrii îmi place , dar dacă pun la fiecare text peniță, zice lumea că mi-am distrus uzul rațiunii. ceea ce nu ar fi cam rău, pentru "să moară dușmanii mei":) desigur alții pot avea un ochi mai versat... amuzat deplin de un umor cu bun gust...
Emilian, strofa finală este cheia ansamblului și de aceea cred că ai elemente ce nu converg liber spre ea, revezi strofa a patra. Ai un typo în versul 6. Repetiția "ca sacul de plastic peste cadavru" ar fi putut fi rafinată un pic și aparent evitată.
"Timpului i se face milă
i se face atât de milă
încât
începe să plângă în faţa crucii de piatră".
un inger coplesit de responsabilitati, nu e timp de taifas. mi-a placut tonul care se pastreaza la granita pateticului, un stop pe piept unde trebuie, o confesiune de vindecare.
uite, cat de diferite pot fi...modurile in care sunt receptate textele... Dincolo de jocul in oglinda, reusit- foarte adevarat, de..."colaj"...mie scrierea aceasta nu imi pare deosebita, ba din contra...nu regasesc nicio prospetime a imaginii, nimic inedit, nu percep o stare iar mesajul transmis imi pare unul ..."banal" suna banal.Pe scurt, cu toata lipsa de profesionalism a...exprimarii, la finalul poeziei imi vine sa spun "asa, si? ". nu e ok ,stiu, sa spun asta si ,din nou, e de apreciat textul-construct dar nu gasesc... poezia in poezia ta. Nu de data asta.Poate subapreciez domeniul...tehnic al scrierii de poezie dar nu as fi acordat vreo penita textului... In fine :) de gustibus, repet
Frumos acest poem, este ca o encicopedie poetică, enciclopedia poetului, infinitul care devine crezul poetului, în care poetul e liber, în care poetul de hrăneşte din visele albastre ale celor "numiţi şi aleşi albaştri" - "soarele mușcă din viile cuminți, am nevoie de lumină, de albastru,/cactuși, măslini sălbatici, irișii lui van gogh, smochinul rezistă-n brațele mistralului/..."
Iată, îmbinarea cotidianului cu măiestria condeiului - "românii se mai întâlnesc la biserică, protestanții le-au împrumutat-o pe-a lor,/se mai ajută mai ales la făcutul colivelor" - mai cu seamă când "împart coliva" , momentul lor trist sau unde le este patria? Frumos realizat tabloul descriptiv, final.
Iar dorul nu are echivalent pentru că doare oriunde ne-am afla pe acest pământ.
O maximă pe care o reţin cu plăcere! -"nu există echivalent pentru starea de dor"
Poem modern, cult, nimic forţat, talent vădit, Doamna Angela Nacher Mamier!
Un dans cu moartea, vazuta ea efemera, usoara si atragatoare ca un balon de sapun, admirata ca la un spectacol de catre un nemuritor care traieste (a se citi consuma, isi trage esenta asa cum ai trage cu nesat dintr-o tigara) doar din cuvinte potential creatoare de infern si paradis, depinzand doar de alegerea privitorului (si, o data citind-o, de alegerea cititorului). Si eu spun ca e un alt suflu aici, si alte chei de lectura; ca intr-un tablou postmodernist, trebuie cautate imaginile acolo unde vrea autorul sa le aseze. PS Si totusi nu am inteles ce este cu acel "se jupeste".
Fluturii fluturilor ingerilor devin fluturii oamenilor care devin uneori ingerii fluruilor si-n alte dati cind oamenii uita de fluturi albastrii si uita de aripi si miros de flori si uita ca mai exista doctori se transfoarma oamenii in fluri cap de mort.Si-n moarte devin numai capete de morti fara aripi si-atunci e pacat fiindca daca tot sintem datori c-o moarte macar sa lasam in urma praful de pe aripile noastre.si sa se intrebe ceilalti nu " a fi sau a nu fi" desi suna fatnastic ci mai degraba " cine-a fost" .e asa de uman..doctore...
Ești o bună prozatoare, abia aștept să văd ce alte texte aduci cu tine. Cel de față deși cu o tematică amoroasă ușor copilărească, undeva între adolescentină și matură, aduce cu el însă jocul, chiar ghidușia caracteristică tinereții. E un text viu prin suflul stundețesc tipic Copoului (bine evocat, parcă vedeam scările de la Universitate și Fundație), prin confuzie, prin adaptare și umor.
O scriere bună, atentă, care construiește un discurs narativ rapid și închegat.
Mai sunt și greșeli, de ex:
unul în brațe la celălalt - în brațele celuilalt.
care mi-aș putea trece orele - petrece
un copil păşeşete
„Nu spun că nu am făcut teste și încercări dar au existat la fiecare pas riscuri și necunoscute enorme. Am lucrat cam 18 ore în fiecare zi. Singur. Am învățat lucruri la care nici nu m-aș fi gîndit vreodată.”
Cunosc această stare , știu ce efort deosebit stă în spatele gestionării unei platforme, ce resurse investești, cum te simți –singur fiind – descurajat în fața liniilor de cod și cum îți vine să arunci cu monitorul pe fereastră. Dar cu perseverență , lucrurile se limpezesc. Felicitări!
Versul semnalat de Adrian a rămas nerezolvat. Ce spui, s-ar potrivi ca sens înlocuirea sintagmei ,,jertfa de fum" cu ,,tămâia-n jar" ( care se ştie că produce fum )? ,,Jertfa" nu merge, are prima silabă accentuată, diferit de celelalte versuri.
... ca balada unei metropole, lin deschizând ușa figurilor de stil, un poem aerisit, plăcut și intens, cu expresii necăutate, ca o despărțire pe un peron, ca viața în aspectele ei de trecere în șoaptă. ce e mai simplu și mai frumos... astăzi e ziua ta/ și-aș vrea să rămână a ta. pentru că, nu-i așa, cel drag este un cadou suficient sieși. deosebită scrierea aceasta... astfel, iată și condeiul. n.b. e o dulceață de cireșe amare, când simțim cum lucrurile se întâmplă fără noi, de la sine, doar ne privim viața... gata, că mai revin eu:)!
...I-aş reproşa acestui text începutul, până la "şi aerul din cameră devine gălbui". Până acolo, discursul e unul destul de banal. Poate că autorul aşa l-a vrut, şi nu e musai mâna hazardului, însă, în lipsa unei contre stilistice, tot banal (îmi) rămâne.
...De acolo, însă, textul devine mai mult decât agreabil. Un vers abil mânuit, naturaleţe, lipsa pedantismului de orice fel, disimulare a trăirilor.
...Ce mi-a plăcut cel mai mult a fost repetiţiile de aici: "tic-tac tic-tac
stau de veghe- stau de veghe
lanul a rămas undeva sus
nu se mai vede – nu se mai vede". Rareori am văzut repetiţii mai reuşite. Aproape că erau necesare, atât de inspirate le găsesc :).
in contextul corectitudinii politice (oare o fi existind expresia asta in romaneste?) este aproape crud sa pui in felul acesta ciinii si copii in acelasi text. iar asta te face sa cauti un "mesaj" in text. pentru ca aproape te face sa nu vrei sa crezi ca ceea ce vezi este fara rost. ultimele doua versuri eu le-as fi repetat identic cu primele doua (sau aproape identic) - adica as fi pastrat „cîinii”
am citit şi celelalte postări. constat - poate nu dai atenţia cuvenită, poate nu te întorci pe text - că te repeţi într-o propoziţie/frază sau în pasaje învecinate cu expresii cărora cu uşurinţă le poţi găsi echivalentul.
exemple de aici-dar obs e valabilă şi pentru alte texte semnate de tine-"Am ajuns în staţie la autobuz şi am aşteptat îndelung alături de mulţimea ce îngroşa rândurile celor din staţie."
"Doream să verific şi centrarea roţilor şi am aplicat roţii o mişcare de rotaţie pe care am amplificat-o lovind şi imprimând cu palma o viteză de rotaţie mai rapidă"(nu mai subliniez, cred că e evident).
"Am meşterit din lemn un ax gros de lemn..."
plus:
"Am suportat cu răbdare ca cei care erau în staţie să urce, îmbulzindu-se."(ca cei!!).
"Am urcat la podul comun al celor 6 famili..." -plus faptul că totuşi nu e o notă contabilă -aşadar şase familii.
restul mai las şi autorului.
Un alt exemplu din altă scriere: "Munceam la "răpire", un procedeu prin care se abandonau abatajele care nu mai erau productive, recuperând stâlpii hidraulici, pentru a provoca prăbuşiri controlate. Recuperatul acestor stâlpi, operaţiune periculoasă pentru ce-i ce o practică, se numeşte răpire."(din "ferestre la mină").
este păcat să nu te opreşti şi asupra cizelării pentru că potenţial există.
Mulțumesc pentru sensibilitatea cu care te-ai orpit și asupra acestui text. Într-adevăr, ne plângem dar ne complacem, nu căutăm să oferim o altă perspectivă unei realități pe care de fapt, noi, prin gândurile și sentimentele noastre o construim. Am căutate o soluție pentru supraomul lui Nietzsche, un răspuns la remarca: atunci când trăiești printre monștri cu timpul devii tu însuți un monstru, pentru că atunci când privești în abis, de fapt abisul privește spre tine. Antropologia paulină poate și este menită să ne ofere un răspuns. Nu putem spune mai mult decât s-a spus, dar putem construi, altfel, putem construi, iar nu distruge.
Desi eu nu l-am vazut niciodata pe fiul tau Tudorel prin textele tale scrise pentru el, imi este dor de el, ca si cum l-as fi cunoscut candva. Mi-a placut mult si volumul tau "Poezii pentru Tudorel" despre care am si scris cateva randuri. Intorcandu-ma la text, imi place, se pare ca ai un dar special pentru proza lirica. As renunta poate la ultima propozitie. In rest, draga Tincuta, toate cele bune! Ne revedem curand! Violeta
Am râs cu lacrimi. Zic să văd pe cine laudă Adriana. Când deschid pagina, cine trona măreaţă, cu braţul drept ridicat (braţ de "şmecher") ca o adevărată Sancho Panza, dacă nu chiar ea pe calul ei. Şi pe cât de firav era Don Quijote, pe atât de burtoasă era Panza. Să se mai pună cineva pe Hermeneia, cu morile de vânt ale Panzei, că jar mănâncă!
Adriana, să nu te superi. Tu eşti foarte conştiincioasă şi valoroasă aici:)))) dar nu mă pot abţine din râs.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Eu am o sensilibilitate Pentru imaginile cu zapada. :) e intr-adevar foarte frumos, ca o atingere, ceva diafan si dens, cum n- am citit prea des. Poate mergea ceva si o continuare care sa ne invite un pic mai mult inauntrul starii, dar .. Probabil ca e bine ce e, atat cat e. felicitari!
pentru textul : amintire deAcest text nu permite Editarea: Error: SQL Failed. [email protected] Sa il retrag sau chiar trebuie sa trimit email la webmaster?
pentru textul : femeia domnului Pa detropi buni și intenționalitate precisă, tehnic și ludic. după cum știi, tot ce scrii îmi place , dar dacă pun la fiecare text peniță, zice lumea că mi-am distrus uzul rațiunii. ceea ce nu ar fi cam rău, pentru "să moară dușmanii mei":) desigur alții pot avea un ochi mai versat... amuzat deplin de un umor cu bun gust...
pentru textul : Birjarul Felice, milionul & baby Kiss deEmilian, strofa finală este cheia ansamblului și de aceea cred că ai elemente ce nu converg liber spre ea, revezi strofa a patra. Ai un typo în versul 6. Repetiția "ca sacul de plastic peste cadavru" ar fi putut fi rafinată un pic și aparent evitată.
pentru textul : the kill de"Timpului i se face milă
i se face atât de milă
încât
începe să plângă în faţa crucii de piatră".
un inger coplesit de responsabilitati, nu e timp de taifas. mi-a placut tonul care se pastreaza la granita pateticului, un stop pe piept unde trebuie, o confesiune de vindecare.
pentru textul : Lângă deProbabil asupra ta.Nu am nimic împotriva ei. Mă lasă rece!
pentru textul : Vrăjitorie deandu, se scrie nietzsche, dupa cum stii....
pentru textul : gheișe derevin cu penița, acum că a făcut ochișori prepoziția. Noapte bună...
pentru textul : blue moon deuite, cat de diferite pot fi...modurile in care sunt receptate textele... Dincolo de jocul in oglinda, reusit- foarte adevarat, de..."colaj"...mie scrierea aceasta nu imi pare deosebita, ba din contra...nu regasesc nicio prospetime a imaginii, nimic inedit, nu percep o stare iar mesajul transmis imi pare unul ..."banal" suna banal.Pe scurt, cu toata lipsa de profesionalism a...exprimarii, la finalul poeziei imi vine sa spun "asa, si? ". nu e ok ,stiu, sa spun asta si ,din nou, e de apreciat textul-construct dar nu gasesc... poezia in poezia ta. Nu de data asta.Poate subapreciez domeniul...tehnic al scrierii de poezie dar nu as fi acordat vreo penita textului... In fine :) de gustibus, repet
pentru textul : anti-înger deMultumesc Maria! Voi actualiza si poza de profil :)
pentru textul : ada or ardor deFrumos acest poem, este ca o encicopedie poetică, enciclopedia poetului, infinitul care devine crezul poetului, în care poetul e liber, în care poetul de hrăneşte din visele albastre ale celor "numiţi şi aleşi albaştri" - "soarele mușcă din viile cuminți, am nevoie de lumină, de albastru,/cactuși, măslini sălbatici, irișii lui van gogh, smochinul rezistă-n brațele mistralului/..."
pentru textul : m-am construit pe o coloană infinită deIată, îmbinarea cotidianului cu măiestria condeiului - "românii se mai întâlnesc la biserică, protestanții le-au împrumutat-o pe-a lor,/se mai ajută mai ales la făcutul colivelor" - mai cu seamă când "împart coliva" , momentul lor trist sau unde le este patria? Frumos realizat tabloul descriptiv, final.
Iar dorul nu are echivalent pentru că doare oriunde ne-am afla pe acest pământ.
O maximă pe care o reţin cu plăcere! -"nu există echivalent pentru starea de dor"
Poem modern, cult, nimic forţat, talent vădit, Doamna Angela Nacher Mamier!
Un dans cu moartea, vazuta ea efemera, usoara si atragatoare ca un balon de sapun, admirata ca la un spectacol de catre un nemuritor care traieste (a se citi consuma, isi trage esenta asa cum ai trage cu nesat dintr-o tigara) doar din cuvinte potential creatoare de infern si paradis, depinzand doar de alegerea privitorului (si, o data citind-o, de alegerea cititorului). Si eu spun ca e un alt suflu aici, si alte chei de lectura; ca intr-un tablou postmodernist, trebuie cautate imaginile acolo unde vrea autorul sa le aseze. PS Si totusi nu am inteles ce este cu acel "se jupeste".
pentru textul : pasagera deFluturii fluturilor ingerilor devin fluturii oamenilor care devin uneori ingerii fluruilor si-n alte dati cind oamenii uita de fluturi albastrii si uita de aripi si miros de flori si uita ca mai exista doctori se transfoarma oamenii in fluri cap de mort.Si-n moarte devin numai capete de morti fara aripi si-atunci e pacat fiindca daca tot sintem datori c-o moarte macar sa lasam in urma praful de pe aripile noastre.si sa se intrebe ceilalti nu " a fi sau a nu fi" desi suna fatnastic ci mai degraba " cine-a fost" .e asa de uman..doctore...
pentru textul : alergie la îngeri deBine ai venit pe Hermeneia!
Ești o bună prozatoare, abia aștept să văd ce alte texte aduci cu tine. Cel de față deși cu o tematică amoroasă ușor copilărească, undeva între adolescentină și matură, aduce cu el însă jocul, chiar ghidușia caracteristică tinereții. E un text viu prin suflul stundețesc tipic Copoului (bine evocat, parcă vedeam scările de la Universitate și Fundație), prin confuzie, prin adaptare și umor.
O scriere bună, atentă, care construiește un discurs narativ rapid și închegat.
Mai sunt și greșeli, de ex:
unul în brațe la celălalt - în brațele celuilalt.
care mi-aș putea trece orele - petrece
un copil păşeşete
Te-aș ruga să le corectezi, și
pentru textul : Ordinea întâlnirilor deSucces!
„Nu spun că nu am făcut teste și încercări dar au existat la fiecare pas riscuri și necunoscute enorme. Am lucrat cam 18 ore în fiecare zi. Singur. Am învățat lucruri la care nici nu m-aș fi gîndit vreodată.”
Cunosc această stare , știu ce efort deosebit stă în spatele gestionării unei platforme, ce resurse investești, cum te simți –singur fiind – descurajat în fața liniilor de cod și cum îți vine să arunci cu monitorul pe fereastră. Dar cu perseverență , lucrurile se limpezesc. Felicitări!
pentru textul : starea hermeneia desapte magic, rotund ca o cifra ...impara care deschide. Sarbatori fericite!
pentru textul : Psalmul 41291 deVersul semnalat de Adrian a rămas nerezolvat. Ce spui, s-ar potrivi ca sens înlocuirea sintagmei ,,jertfa de fum" cu ,,tămâia-n jar" ( care se ştie că produce fum )? ,,Jertfa" nu merge, are prima silabă accentuată, diferit de celelalte versuri.
pentru textul : Copacul (Psalm) de... ca balada unei metropole, lin deschizând ușa figurilor de stil, un poem aerisit, plăcut și intens, cu expresii necăutate, ca o despărțire pe un peron, ca viața în aspectele ei de trecere în șoaptă. ce e mai simplu și mai frumos... astăzi e ziua ta/ și-aș vrea să rămână a ta. pentru că, nu-i așa, cel drag este un cadou suficient sieși. deosebită scrierea aceasta... astfel, iată și condeiul. n.b. e o dulceață de cireșe amare, când simțim cum lucrurile se întâmplă fără noi, de la sine, doar ne privim viața... gata, că mai revin eu:)!
pentru textul : celui drag demda. cam brusc finalul. in rest, o gargară destul de reusita
pentru textul : dintele de lapte deMică incursiune.
...I-aş reproşa acestui text începutul, până la "şi aerul din cameră devine gălbui". Până acolo, discursul e unul destul de banal. Poate că autorul aşa l-a vrut, şi nu e musai mâna hazardului, însă, în lipsa unei contre stilistice, tot banal (îmi) rămâne.
...De acolo, însă, textul devine mai mult decât agreabil. Un vers abil mânuit, naturaleţe, lipsa pedantismului de orice fel, disimulare a trăirilor.
...Ce mi-a plăcut cel mai mult a fost repetiţiile de aici: "tic-tac tic-tac
stau de veghe- stau de veghe
lanul a rămas undeva sus
nu se mai vede – nu se mai vede". Rareori am văzut repetiţii mai reuşite. Aproape că erau necesare, atât de inspirate le găsesc :).
Felicitări!
pentru textul : Stând de veghe deyester, te rog frumos sa ne controlam. fiecare are dreptul sa isi exprime opiniile fara sa fie atacat. chiar daca ataca.
pentru textul : fotografia de lângă icoană dein contextul corectitudinii politice (oare o fi existind expresia asta in romaneste?) este aproape crud sa pui in felul acesta ciinii si copii in acelasi text. iar asta te face sa cauti un "mesaj" in text. pentru ca aproape te face sa nu vrei sa crezi ca ceea ce vezi este fara rost. ultimele doua versuri eu le-as fi repetat identic cu primele doua (sau aproape identic) - adica as fi pastrat „cîinii”
pentru textul : matrioșka deam citit şi celelalte postări. constat - poate nu dai atenţia cuvenită, poate nu te întorci pe text - că te repeţi într-o propoziţie/frază sau în pasaje învecinate cu expresii cărora cu uşurinţă le poţi găsi echivalentul.
exemple de aici-dar obs e valabilă şi pentru alte texte semnate de tine-"Am ajuns în staţie la autobuz şi am aşteptat îndelung alături de mulţimea ce îngroşa rândurile celor din staţie."
"Doream să verific şi centrarea roţilor şi am aplicat roţii o mişcare de rotaţie pe care am amplificat-o lovind şi imprimând cu palma o viteză de rotaţie mai rapidă"(nu mai subliniez, cred că e evident).
"Am meşterit din lemn un ax gros de lemn..."
plus:
"Am suportat cu răbdare ca cei care erau în staţie să urce, îmbulzindu-se."(ca cei!!).
"Am urcat la podul comun al celor 6 famili..." -plus faptul că totuşi nu e o notă contabilă -aşadar şase familii.
restul mai las şi autorului.
Un alt exemplu din altă scriere: "Munceam la "răpire", un procedeu prin care se abandonau abatajele care nu mai erau productive, recuperând stâlpii hidraulici, pentru a provoca prăbuşiri controlate. Recuperatul acestor stâlpi, operaţiune periculoasă pentru ce-i ce o practică, se numeşte răpire."(din "ferestre la mină").
este păcat să nu te opreşti şi asupra cizelării pentru că potenţial există.
pentru textul : bicicleta deBine ai venit Nicholas,
Mulțumesc pentru sensibilitatea cu care te-ai orpit și asupra acestui text. Într-adevăr, ne plângem dar ne complacem, nu căutăm să oferim o altă perspectivă unei realități pe care de fapt, noi, prin gândurile și sentimentele noastre o construim. Am căutate o soluție pentru supraomul lui Nietzsche, un răspuns la remarca: atunci când trăiești printre monștri cu timpul devii tu însuți un monstru, pentru că atunci când privești în abis, de fapt abisul privește spre tine. Antropologia paulină poate și este menită să ne ofere un răspuns. Nu putem spune mai mult decât s-a spus, dar putem construi, altfel, putem construi, iar nu distruge.
Cu drag,
pentru textul : vis a vis deştiu că mai am încă de lucrat, dar o voi face pas cu pas; puţin câte puţin...
pentru textul : Azi deMulţumesc de trecere şi semn!
parcă e mai bine acum după modificare dar sfîrșitul tot nu se arată. părerea mea
pentru textul : Golgotă deEr ..din graba, scuze "INCAT s-au enervat pe acolo"...
pentru textul : avon cosmetics deDesi eu nu l-am vazut niciodata pe fiul tau Tudorel prin textele tale scrise pentru el, imi este dor de el, ca si cum l-as fi cunoscut candva. Mi-a placut mult si volumul tau "Poezii pentru Tudorel" despre care am si scris cateva randuri. Intorcandu-ma la text, imi place, se pare ca ai un dar special pentru proza lirica. As renunta poate la ultima propozitie. In rest, draga Tincuta, toate cele bune! Ne revedem curand! Violeta
pentru textul : Omul de la lumânări deAm râs cu lacrimi. Zic să văd pe cine laudă Adriana. Când deschid pagina, cine trona măreaţă, cu braţul drept ridicat (braţ de "şmecher") ca o adevărată Sancho Panza, dacă nu chiar ea pe calul ei. Şi pe cât de firav era Don Quijote, pe atât de burtoasă era Panza. Să se mai pună cineva pe Hermeneia, cu morile de vânt ale Panzei, că jar mănâncă!
Adriana, să nu te superi. Tu eşti foarte conştiincioasă şi valoroasă aici:)))) dar nu mă pot abţine din râs.
Aalizeei, zece, zeeee ceeee:))))
Unde sunt peniţele, unde?
pentru textul : urîtă liberă și pe drum deMasha, ma bucura popasul tau prin toamna aceasta autentica...
pentru textul : întotdeauna toamna fu frumoasă... dePagini