mă bucur că îți plac, Cristina. problema acelui aparent dezacord din prima frază este ceva legat de exagerata (în opinia mea) prezență a genurilor în limba română. avem o cultură foarte „generificată”. și probabil moștenim asta din latină dar și din faptul că avem concepte și cuvinte cu rădăcini din atîtea limbi. evident, nu am cum formula altfel acolo, deși și eu cînd am scris prima dată am avut o vagă senzație de dezacord. dar asta este limba română. oamenii pot fi și bărbați și femei. asta dacă nu cădem în soluția pe care o folosea unul din profesorii mei de sociologie cînd ironic se referea la „oameni și oame”.
Frumoasă idee, câteva imagini proaspete 'fată speriată cu picioare murdare' 'când s-a întors soarele jumătate murise în somn' însă mai e de lucru pe aici, de renunțat părerea mea la stângăcii voite sau nevoite 'aproape nudă' 'privirile reprobabile' 'liniștea mesei goale' ca să numesc doar pe cele mai disonante. Oricum, bottom line un poem cu o idee și câteva imagini proaspete pe care l-am citit cu multă plăcere.
Andu
paparuz e numele meu real,iar jignirile,pe care probabil le considerati spumoase, nu fac altceva decat sa va desconsidere,sa demonstreze caracterul "cult" sau "cool" al domniei voastre!
multumesc si pentru amenintari!
o zi buna!
- un typo : "scrâșnet" nu "scârșnet" - în primul vers "intrai în coamele apelor cum mâna-n mănușă " sună forțat iar fenomenul fonetic creat nu aduce nimic plăcut. - versurile: "stârvul timpul putrezea în cadran și smârcuri picurau din minutare. " ies din context prin silabele în plus iar "stârvul timpul" prin dubla articulare taie din ritm; cred că "stârv timpul putrezea pe cadran" ar suna mai bine... - textul trebuie puțin lustruit pentru a fi perfect. - cred că vei avea puțin timp pentru a-l citi cu voce tare astfel încât să (îți) auzi aspectele menționate. nici nu știi ce mult contează.
Foarte bun interviul, Florin! Pentru că ai început cu o întrebare inedită, un adevărat motor pentru acest dialog din care transpar idei deosebite. Ca aceea a culturii făcute de filozofi, nu de critici și istorici literari cum este a noastră. Viorel Cernica a atins aproape toate punctele nevralgice ale filozofiei românești (Blaga și Camil Petrescu au fost favoriții mei dintotdeauna, dar trebuie să recunosc că are dreptate în privința tipului de filozofie pe care aceștia au făcut-o sau nu ). Viorel Cernica e un filozof interesant, iar tu l-ai provocat în acest fascinant duel ideal. Mulțumiri!
"marea lehamite" cu halena de frisca. cum reusesti tu sa-mi amintesti de politica de criza, cea schioapa, sasie si, naparat, pufoasa...
ma simt, deja, la pensie:)
de unde știi? la urma urmei postmodernismul poate ascunde foarte bine „pockets of idealism or romantism” iar unii chiar au o șaibă lipsă. cu siguranță îmi vei reproșa motto-ul „poezia nu este viață și viața nu este poezie”, dar oare cît este adevăr și cît este altceva?
Cred că mai trebuie lucrat pe acest text.
1. Redundant startul acestei povestiri căci "căci" se repetă la două rânduri în primul paragraf şi nu numai, apoi mai este "bradul" care este împodobit la nesfârşit, se repetă într-un mod abuziv.
"A împodobit bradul. Foaarte frumos, se făcuse noapte așa că nu vedea mare lucru, dar să știți că era tare frumos; ca orice brad neluminat în noapte, căci instalația specială și scumpă pentru exterior, tocmai cumpărată avea nevoie de un adaptor pentru a fi legată de priză, adaptor, firește, necumpărat. Așa că a aruncat instalația, și așa prea scurtă pe marele brad, și și-au imaginat, cum faci la Roma:"
2. „La mulți ani!” țipă și râde, căci Hrușcă-i dă înainte, lerul lui Dumnezeu, el o ia pe sus, o întoarce ca s-o muște, ea îi cară un picior încercând să-l împingă din pat" - ea îi cară un picior?. Exprimarea mi se pare incomodă chiar dacă cititorul înţelege despre ce este vorba în propoziţie.
3. Hruşcă se repetă şi el
Sfârșitul regelui Ahah-văzut ca un rezultat al fapteleor sale, este reconstituit retrospectiv bucată cu bucată, cliseu cu clișeu, dacă vreți, Spiritul simbolizat de pâine nu va fi subordonat materiei, simbolizată prin pământ. Poetul, ca orice creator are dreptul de a rostui faptele după cum vrea. E singura ocazie să schimbe cursul istoriei( cu riscul de a fi ridicol) solomon: Ai obsevat bine, miserul este detul de palid Poate prin intermediul poeziei viata devine mai calma, mai armonioasa. Nelu Jorz: Am facu si eu ce-am putut. Multumesc tuturor pentru comentarii si pentru gandurile bune, constructive.
Despre cum se strica un poem, bineinteles in opina mea: fetus avortat in pocalul erbaceelor. Dumnezeule! Ce pocale au erbaceele? ignoranta lunii te saruta pe gene cu buze rujate. Care fata a lunii are buze? Si mai ales rujate? sete de ocru? E Sec, demisec sau cum? gingur? Poate daca ar fi fost gingurim cu vintul de seara era mult mai tandru. Final ratat, in opinia mea. Nici la 19 ani nu scriam asa. Oricum am remarcat atitudinea ta. Presupun ca esti o clona, never mind. Poemul putea curge frumos fara ce am remarcat.
Vreau sa doresc Almei succes in antrepriza ei. Am o mare admiratie pentru acesti tineri care invata, gandesc, scriu minunat si pun pe roate cenacluri si intalniri in realul pe care noi il pierdem zi de zi, picatura cu picatura.. regret cei 2000 de km care ma separa fizic de Iasi, as fi dorit sa intalnesc pe "viu" pe Alma, pe Geta Adam, pe Silisteanu .. Bafta tuturor, Condei aprig ! Adrian
nici nu sesizasem rima. :(
da, propunerea dvs. ar salva forma, dar ar schimba intrucatva sensul. acel "murim" se refera (mai clar, cred eu) la doi, nu la umanitate in general.
va multumesc pentru cuvinte, sincera sa fiu, am pus textul o data, apoi l-am sters...pe urma l-am repostat... :)
Mi-a placut atmosfera pe care o emana textul, senzatia aceea de non-timp despre care am riscat si eu candva sa scriu :) Finalul poate prea... cu poanta. Si sa nu uit... nu ca mi-ar pasa de astfel de chestii dar unora nu le plac ligamentele licentioase chiar daca sunt in alte limbi... vezi in primul vers :)
nici o "ipocrizie", nici o "paranoia". Cuvântul "ipocrizie" nu se va perima şi nu va dispărea din dicţionar. Cuvântul "paranoia" poate va dispărea în 100, 1000 de ani, e o invenţie medicală mai recentă, dar mai e până când va trece în istorie, dacă va trece vreodată...Adio, adică nu voi mai păşi pragul acestui site fiindcă nu îmi plac discuţiile aberante şi minciunile; mi s-a mai întâmplat aici, aceste lucruri mă obosesc şi eu oricum nu sunt, cum spui tu, Adrian, un autor care "se respectă". Cu tot respectul, Cristina (care a scris poezie poate şi fiindcă a existat Hermeneia, că altfel poate se oprea sau scria mai rar). Ceea ce faci tu Adrian în cazul acestei poezii se numeşte circ şi circul e un gen de spectacol care nu mi-a plăcut niciodată. Scuze dacă eu te-am deranjat, cu sinceritate.
Tu ai trecut pe drumul acesta te oglindeau pietrele și n-am îndrăznit să le-ntreb unde e capătul știu nu mai există întoarceri doar înfrângeri pe care le numim Învieri
Dorine, poate tu ai vazut ceea ce eu n-am vazut! dumitru s-a ars in tigaie poate pentru faptul ca, cu ochiul lui de sticla a vazut-o intrand in baie cu altcineva.
Sunt încantat că textul meu v-a determinat să citiţi textele vizate, dar mai ales că v-aţi convins că nu bat câmpii. Pagina ultimă din revista "Litere", gustată (ca şi prima, unde public lunar un editorial-tabletă) de puţinii (dar aleşii!) noştri cititori, se bazează pe aptitudinea mea (dar, poate, şi pe norocul) de a găsi subiecte incitante. E o revistă a presei literare mai aparte.
În altă ordine de idei, deduc că, de vreme ce aţi avut dispoziţia de a reveni la acest text, Licenţa a fost trecută strălucit. Aşa că vă felicit din inimă!
Primele două versuri sunt bine așternute. Următoarele au câteva imperfecțiuni: "firescul primului negand rostit la miezul noptii" - firesc-negând-rostit - nu merge. Dacă este rostit, înseamnă că este un gând. Negând poate fi cel mult un afect, dar odată rostit se transformă în gând verbalizat, terce prin procesul secundar elaborativ al gândirii. "in loc de cuvinte doar un sarut si o dorinta si multa multa iubire in locul sub forma de inima" - în 2 versuri succesive ai "în loc- lîn ocul" - poate fi bună exprimarea în proză, la limită, dar nu în poezie. Iar "multă multă" - ar putea fi înlocuit cu "atât de multă". "stranie lume de dupa un timp exilat intr-un album de familie al amintirilor" - fiind album de familie, implicit este "al amintirilor" - alăturarea are efect redundant. "noi forme de zbor in variabilele evanescente ale unui da si nu categoric" - dacă ai ales "unui da" trebui să îi dai șu nu-ului același articol, în succesiune. "Variabilele evanescente" îmi pare prețios spus. Apreciez modalitatea de expresie a contrastelor, a stării de iubire între zbor (o nouă formă de) și îndoială (da-nu, slăbiciune sublimă, două tăceri etc), precum și luciditatea cu care sunt privite lucruri totodată înalte și profunde. Prelucrată pe alocuri, poezia poate trece de "ochiul ager al vulturului imberb". Ela
adrian, cum te simti cand scoti o carte? ce sentiment ai? intotdeauna m-am intrebat daca ai un sentiment special si daca te ajuta asta, daca te face fericit. te felicit, omule! la mai multe! si toata stima pentru ce scrii!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
acum am aflat ca esti moderator
pentru textul : Moderator pe hermeneia de...your kung fu is better than mine:)) teach me master:)!
pentru textul : vorbește cu peretele meu. și fă ca el demă bucur că îți plac, Cristina. problema acelui aparent dezacord din prima frază este ceva legat de exagerata (în opinia mea) prezență a genurilor în limba română. avem o cultură foarte „generificată”. și probabil moștenim asta din latină dar și din faptul că avem concepte și cuvinte cu rădăcini din atîtea limbi. evident, nu am cum formula altfel acolo, deși și eu cînd am scris prima dată am avut o vagă senzație de dezacord. dar asta este limba română. oamenii pot fi și bărbați și femei. asta dacă nu cădem în soluția pe care o folosea unul din profesorii mei de sociologie cînd ironic se referea la „oameni și oame”.
pentru textul : jurnal pentru zile și cuvinte I deFrumoasă idee, câteva imagini proaspete 'fată speriată cu picioare murdare' 'când s-a întors soarele jumătate murise în somn' însă mai e de lucru pe aici, de renunțat părerea mea la stângăcii voite sau nevoite 'aproape nudă' 'privirile reprobabile' 'liniștea mesei goale' ca să numesc doar pe cele mai disonante. Oricum, bottom line un poem cu o idee și câteva imagini proaspete pe care l-am citit cu multă plăcere.
pentru textul : cînd s-a întors soarele deAndu
paparuz e numele meu real,iar jignirile,pe care probabil le considerati spumoase, nu fac altceva decat sa va desconsidere,sa demonstreze caracterul "cult" sau "cool" al domniei voastre!
pentru textul : monociclu demultumesc si pentru amenintari!
o zi buna!
- un typo : "scrâșnet" nu "scârșnet" - în primul vers "intrai în coamele apelor cum mâna-n mănușă " sună forțat iar fenomenul fonetic creat nu aduce nimic plăcut. - versurile: "stârvul timpul putrezea în cadran și smârcuri picurau din minutare. " ies din context prin silabele în plus iar "stârvul timpul" prin dubla articulare taie din ritm; cred că "stârv timpul putrezea pe cadran" ar suna mai bine... - textul trebuie puțin lustruit pentru a fi perfect. - cred că vei avea puțin timp pentru a-l citi cu voce tare astfel încât să (îți) auzi aspectele menționate. nici nu știi ce mult contează.
pentru textul : romanţa celei care a rămas deFoarte bun interviul, Florin! Pentru că ai început cu o întrebare inedită, un adevărat motor pentru acest dialog din care transpar idei deosebite. Ca aceea a culturii făcute de filozofi, nu de critici și istorici literari cum este a noastră. Viorel Cernica a atins aproape toate punctele nevralgice ale filozofiei românești (Blaga și Camil Petrescu au fost favoriții mei dintotdeauna, dar trebuie să recunosc că are dreptate în privința tipului de filozofie pe care aceștia au făcut-o sau nu ). Viorel Cernica e un filozof interesant, iar tu l-ai provocat în acest fascinant duel ideal. Mulțumiri!
pentru textul : Despre căile filosofării deimi plac toate , in mod special primul si ultimul, foarte sugestive vesuri. cu stima
pentru textul : Pe șine-nzăpezite deehe...bun raspuns! imi dai mie ideea asta, sa ma joc cu ea?
pentru textul : am văzut-o de"marea lehamite" cu halena de frisca. cum reusesti tu sa-mi amintesti de politica de criza, cea schioapa, sasie si, naparat, pufoasa...
pentru textul : Şedinţa dema simt, deja, la pensie:)
de unde știi? la urma urmei postmodernismul poate ascunde foarte bine „pockets of idealism or romantism” iar unii chiar au o șaibă lipsă. cu siguranță îmi vei reproșa motto-ul „poezia nu este viață și viața nu este poezie”, dar oare cît este adevăr și cît este altceva?
pentru textul : poveste cu pasăre-zmee deCred că mai trebuie lucrat pe acest text.
pentru textul : hidden agenda de1. Redundant startul acestei povestiri căci "căci" se repetă la două rânduri în primul paragraf şi nu numai, apoi mai este "bradul" care este împodobit la nesfârşit, se repetă într-un mod abuziv.
"A împodobit bradul. Foaarte frumos, se făcuse noapte așa că nu vedea mare lucru, dar să știți că era tare frumos; ca orice brad neluminat în noapte, căci instalația specială și scumpă pentru exterior, tocmai cumpărată avea nevoie de un adaptor pentru a fi legată de priză, adaptor, firește, necumpărat. Așa că a aruncat instalația, și așa prea scurtă pe marele brad, și și-au imaginat, cum faci la Roma:"
2. „La mulți ani!” țipă și râde, căci Hrușcă-i dă înainte, lerul lui Dumnezeu, el o ia pe sus, o întoarce ca s-o muște, ea îi cară un picior încercând să-l împingă din pat" - ea îi cară un picior?. Exprimarea mi se pare incomodă chiar dacă cititorul înţelege despre ce este vorba în propoziţie.
3. Hruşcă se repetă şi el
Sfârșitul regelui Ahah-văzut ca un rezultat al fapteleor sale, este reconstituit retrospectiv bucată cu bucată, cliseu cu clișeu, dacă vreți, Spiritul simbolizat de pâine nu va fi subordonat materiei, simbolizată prin pământ. Poetul, ca orice creator are dreptul de a rostui faptele după cum vrea. E singura ocazie să schimbe cursul istoriei( cu riscul de a fi ridicol) solomon: Ai obsevat bine, miserul este detul de palid Poate prin intermediul poeziei viata devine mai calma, mai armonioasa. Nelu Jorz: Am facu si eu ce-am putut. Multumesc tuturor pentru comentarii si pentru gandurile bune, constructive.
pentru textul : întoarceri deDespre cum se strica un poem, bineinteles in opina mea: fetus avortat in pocalul erbaceelor. Dumnezeule! Ce pocale au erbaceele? ignoranta lunii te saruta pe gene cu buze rujate. Care fata a lunii are buze? Si mai ales rujate? sete de ocru? E Sec, demisec sau cum? gingur? Poate daca ar fi fost gingurim cu vintul de seara era mult mai tandru. Final ratat, in opinia mea. Nici la 19 ani nu scriam asa. Oricum am remarcat atitudinea ta. Presupun ca esti o clona, never mind. Poemul putea curge frumos fara ce am remarcat.
pentru textul : între două solstiții deo imagine pe cât de frumoasă şi sugestivă pe atât de tristă.
pentru textul : Haiku (6) decu drag.
Vreau sa doresc Almei succes in antrepriza ei. Am o mare admiratie pentru acesti tineri care invata, gandesc, scriu minunat si pun pe roate cenacluri si intalniri in realul pe care noi il pierdem zi de zi, picatura cu picatura.. regret cei 2000 de km care ma separa fizic de Iasi, as fi dorit sa intalnesc pe "viu" pe Alma, pe Geta Adam, pe Silisteanu .. Bafta tuturor, Condei aprig ! Adrian
pentru textul : Cenaclul Virtualia - la a VII-a ediție denici nu sesizasem rima. :(
da, propunerea dvs. ar salva forma, dar ar schimba intrucatva sensul. acel "murim" se refera (mai clar, cred eu) la doi, nu la umanitate in general.
va multumesc pentru cuvinte, sincera sa fiu, am pus textul o data, apoi l-am sters...pe urma l-am repostat... :)
pentru textul : dragoste deMi-a placut atmosfera pe care o emana textul, senzatia aceea de non-timp despre care am riscat si eu candva sa scriu :) Finalul poate prea... cu poanta. Si sa nu uit... nu ca mi-ar pasa de astfel de chestii dar unora nu le plac ligamentele licentioase chiar daca sunt in alte limbi... vezi in primul vers :)
pentru textul : asfaltul cărților cu artere denici o "ipocrizie", nici o "paranoia". Cuvântul "ipocrizie" nu se va perima şi nu va dispărea din dicţionar. Cuvântul "paranoia" poate va dispărea în 100, 1000 de ani, e o invenţie medicală mai recentă, dar mai e până când va trece în istorie, dacă va trece vreodată...Adio, adică nu voi mai păşi pragul acestui site fiindcă nu îmi plac discuţiile aberante şi minciunile; mi s-a mai întâmplat aici, aceste lucruri mă obosesc şi eu oricum nu sunt, cum spui tu, Adrian, un autor care "se respectă". Cu tot respectul, Cristina (care a scris poezie poate şi fiindcă a existat Hermeneia, că altfel poate se oprea sau scria mai rar). Ceea ce faci tu Adrian în cazul acestei poezii se numeşte circ şi circul e un gen de spectacol care nu mi-a plăcut niciodată. Scuze dacă eu te-am deranjat, cu sinceritate.
pentru textul : rupestră/ rupestrian deTu ai trecut pe drumul acesta te oglindeau pietrele și n-am îndrăznit să le-ntreb unde e capătul știu nu mai există întoarceri doar înfrângeri pe care le numim Învieri
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 17 deeh, nu mă îndoiesc de simțurile tale, eu marșam pe adevăr...
pentru textul : how sweet the sound deDorine, poate tu ai vazut ceea ce eu n-am vazut! dumitru s-a ars in tigaie poate pentru faptul ca, cu ochiul lui de sticla a vazut-o intrand in baie cu altcineva.
pentru textul : dumitru compune un necrolog pentru el însuși dethe above doesn' t fly! Not even one inch from the ground!
cum nici tona de referinte aruncate pe text: Warhol şi Klimt Pallady Tonitza
apoi e of, Nicholas - yoga? joben? duna de nisip?
in schimb am suris la 'vinerea în care se mănâncă timp liber' :p
pentru textul : alt crez deSunt încantat că textul meu v-a determinat să citiţi textele vizate, dar mai ales că v-aţi convins că nu bat câmpii. Pagina ultimă din revista "Litere", gustată (ca şi prima, unde public lunar un editorial-tabletă) de puţinii (dar aleşii!) noştri cititori, se bazează pe aptitudinea mea (dar, poate, şi pe norocul) de a găsi subiecte incitante. E o revistă a presei literare mai aparte.
pentru textul : La stăpân deÎn altă ordine de idei, deduc că, de vreme ce aţi avut dispoziţia de a reveni la acest text, Licenţa a fost trecută strălucit. Aşa că vă felicit din inimă!
şi eu cred că trebuie refăcut aici:
"Rugăciuni în furouri, promisiuni sub rimel.
Întomnarea spontană dintr-un cerc de inel"
în primul rând din cauza silabei în plus, şi în al doilea rând ca inelul e un cerc şi nu poate fi altfel.
pentru textul : Argintiu furişat dema gandesc care ar fi raspunsul tau.
pentru textul : Unu de după doi dedragă Vlad,
observ că-ți șade bine la lopată.
pentru textul : Cu lopata- n drum spre Marte! dece salt calitativ, ce înălțime!
dar nu mai face asta înc-o dată,
că ritmul s-a crăpat... noroc de rime!
felicitari, Adrian si Raluca!
pentru textul : Rezultatele concursului Naţional de Poezie Tradem 2011 dePrimele două versuri sunt bine așternute. Următoarele au câteva imperfecțiuni: "firescul primului negand rostit la miezul noptii" - firesc-negând-rostit - nu merge. Dacă este rostit, înseamnă că este un gând. Negând poate fi cel mult un afect, dar odată rostit se transformă în gând verbalizat, terce prin procesul secundar elaborativ al gândirii. "in loc de cuvinte doar un sarut si o dorinta si multa multa iubire in locul sub forma de inima" - în 2 versuri succesive ai "în loc- lîn ocul" - poate fi bună exprimarea în proză, la limită, dar nu în poezie. Iar "multă multă" - ar putea fi înlocuit cu "atât de multă". "stranie lume de dupa un timp exilat intr-un album de familie al amintirilor" - fiind album de familie, implicit este "al amintirilor" - alăturarea are efect redundant. "noi forme de zbor in variabilele evanescente ale unui da si nu categoric" - dacă ai ales "unui da" trebui să îi dai șu nu-ului același articol, în succesiune. "Variabilele evanescente" îmi pare prețios spus. Apreciez modalitatea de expresie a contrastelor, a stării de iubire între zbor (o nouă formă de) și îndoială (da-nu, slăbiciune sublimă, două tăceri etc), precum și luciditatea cu care sunt privite lucruri totodată înalte și profunde. Prelucrată pe alocuri, poezia poate trece de "ochiul ager al vulturului imberb". Ela
pentru textul : regasire in alb deadrian, cum te simti cand scoti o carte? ce sentiment ai? intotdeauna m-am intrebat daca ai un sentiment special si daca te ajuta asta, daca te face fericit. te felicit, omule! la mai multe! si toata stima pentru ce scrii!
pentru textul : Lansare carte - SONETE 2 de Adrian Munteanu dePagini