ai vazut vreodata un fir de iarba la microscop? acolo simti cum il poti construi... aproape altceva acest text. de aici poate senzatia ca duce spre tine, cel ascuns trecatorului. titlul e prea pompos. Oda?...
Îl felicit şi eu pe Matei pentru dublă şi îi dorersc succes în noul juriu, sper că acest frumos concurs va continua.
Ca o încheiere a participării mele la concursurile de poezie (mulţumesc încă o dată lui Călin că s-a gândit şi la mine pentru această ediţie inaugurală) am făcut o statistică (ce să-i faci, informaticianul din mine) în care am rezumat "abaterea" de la nota finală a fiecărui membru al juriului, fără să ţin cont de sens, deci în modulo cum se zice în matematică, pentru textele din top 10, dacă cineva doreşte să extindă ideea, be my guest...
Statistica mea arată cam aşa
Profetul - 11,784 puncte
Alma - 11,890 puncte
Sancho Panza - 9,286 puncte
Dorel - 7,746 puncte
Bobadil - 7,398 puncte
I.D. Nicolae - 14,098 puncte
Încă o dată felicitări pentru organizarea acestui concurs.
Andu
"ți se spune: e sindromul geamãnului dispãrut! Unde e fratele meu?! Aș fi vrut sã ne jucãm nițel… Dar fratele e resorbit în lumea din care-ar fi venit, nehotãrît sã se nascã (a fost mai înțelept el?)." "Vreau sã vorbesc cu mine, mamã, și n-am despre ce!" Felicitări! Mă voi interesa dacă pot aprecia poemul cu peniță. Profund și în același timp accesibil. Mesaj puternic. Cris
Adim, mulțumesc de trecere, este o bucurie să te întâlnesc și aici. într-o zi o să scriu povestea acestui înger. Cailean, am înțeles părerea ta. mulțumesc pentru părere. este chiar așa mult de 4 ori?
la prima citire poemul mi s-a părut subţire. îl recitesc şi înţeleg păsul poetului pentru cei care cad şi nu se mai ridică.
pe-aici, în loc de etichetă, noi punem panglicuţă. dar nu numai atât am înţeles din text!
sunt unele secvente placute, cum sunt si multe care lasa de dorit. un text de acest gen nu merge in primul rand ptr ca apare si se manifesta tendinta de a-ti plange de mila in mod subtil. iar cand apelezi la mila ptr a convinge asta e un sofism. mai bine foloseai argumentum ad bacullum sau ceva. in al doilea rand, dincolo de atitudine, limbajul face parte din recuzita poetica comuna, iar pe alocuri, ai neclaritati in exprimarea ideii. ps: de asemenea, comentez si criteriile care au facut ca un astfel de text sa ajunga la remarcate. (mor sa ajung si eu remarcat). ar fi interesant de stiut care sunt criteriile si cum se face. din pacate, nu spun mai multe ptr ca se pune mult prea mult accent pe comentarii decat pe texte. asta inhiba cu siguranta, atat actul creatiei poetice cat si cel al criticii. asta face rau site-ului. vivat regulamentul! emi, sorry ptr. digresiune
că se pune problema în termeni de nedreptate socială în raport cu diaspora sau granițele RO, după cum nu cred că se pune nici problema balamucului. Deși aici sunteți foarte aproape de adevăr. Afirm aceasta nu în mod gratuit. Însă nu explic dată fiind convergența ideilor. Totuși, prefer să merg pe varianta dumneavoastră decât pe a lui Andrei Pleșu. Acesta afirma (și nu cred că sunteți străin de ce spun) că el nu merge la vot, motivând cam așa: de ce să înlocuiesc un berbec cu două gâște (citez din memorie).
Concluziv, prefer să cred că e o umbră în mintea unor oameni și să aștept acel dram de rațiune care nu vede doar interesul personal. Desigur, așteptarea mea va fi lungă!
p/s deduc că nu vom avea cu ce vota din cămășile în care ne băgăm...
Te rog să mă ierți Mariana și dacă tot veni vorba... spor la viață! (sper că agreezi urarea, nu e a mea, e plagiată!)
Despre text am spus ce am avut de spus, îmi cer scuze că nu m-am limitat strict la text.
Poate că asta este problema mea.
Nu mă limitez strict la nimic.
Când e nevoie desigur îmi cer scuze... uneori o spun nepotrivit... dar eu nu cred în limite, garduri, ziduri sau teritorii pe care le delimitezi cu un frecat de gard sau cu un strop de urină, pentru simplul fapt că suntem oameni, nu suntem animale... pe care le iubesc! oare ceea ce iubesti trebuie sa devii??
Andu
Iată cum, al patrulea anotimp vine frumos, elegant, discret, liniştit chiar şi acolo...Mi-a plăcut că autorul vede trecerea timpului ca o intoarcere in sine:
,,Aici,
nu se mai întâmplă nimic,
doar ceva metalic,
cu-ncetinitorul,
tot mai încet,
tot înapoi."
Un poem în care liniştea predomină, tronează, iar acel ,,Ceva metalic" ,,sună cu-ncetinitorul". Mi-a plăcut mult.
schita optzecista cu poanta. nimic senzational. exercitiu literar. l-ai citit pe Cristian Tudor Popescu la inceputurile carierei sale literare de automatist?
superb. Mi-a adus aminte de Oradea. Oradea are o tristete aparte. mai ales cind ploua. mai ales in februarie, cind e mult noroi si peretii aceia grosi ai caselor se string, se aduna in jurul propriei nefericiri reci, medieval-muncitoresti. nu putem fi decit atit de nefericiti decit cit am fost invatati sa fim. nimic mai mult.
Părere: o fi starea atutentică, dar ce ajunge la mine e fără personalitate. Dpdv expresiv, autorul s-a mulţumit cu ce a găsit, cu ce şi-a amintit că ar fi liric, cu ce i-a ieşit în cale. Până la "şi văd", doar imagini reluate. Contextul nu ajută deloc.
Singura parte care are ceva consistenţă e: "şi văd
porumbei înfometaţi de zbor
târându-şi lanţurile
primite în cuib"
şi finalul... fără final, adică fără "spre liniştea crucii".
oho, as mai adauga vreo 21 de emoticoane daca ar fi virgil in concediu in marele canion. graunfels, tu esti bun, omule. acum observ, abia, la vederea numelui meu la subtitlu. inca nu este scenariu, sau este unul dar de un suprarealism de animatie pentru maturi. ma gandesc cum as realiza eu scurt-metrajul asta. un dialog-portret de toata isprava. "ne ploua in gura"?? cred ca glumesti... mai sunt niste scapari pe ici pe colo, dar e haios, inteligent, expresiv. stiu cum faci si de ce ai nevoie mereu de replica. nu suporti sa fii singur. ai un fel de exhibitionism de reintregire, de reconditionare. este cinstit acest mod al tau de etalare si rasfat. eu il consider generozitate. multi scriu doar in negura peretilor lor, foarte multi nu pot colabora. maniac al replicii ce esti! zambesc complice.
Câteva imagini proaspete am citit aici, puține.
Am mai spus-o, acest autor este un epigon al unei mult mai talentate povestitoare.
Aprecierile le merită ea, desigur
minunat, minunat: primul vers îmi sugerează un nebun scăpat de la ospiciu. oau. fioros iar sinele...oau...e un costum de înmormîntare. în strofa a doua devenim și mai patetico- explicativi: "ca niște răni nevindecate neduse pîna la capăt"...tu te asculți recitînd așa ceva don' Virgil? "apele privirilor"- o metaphoră rarissimă...:) spui că nu e bolnav...hmm...în sfîrșit...o fi sănătos săracu'...:) un fel de ditamai "inefabilă reducere"...că doar n-o fi supradimensionare nu ? un text slăbuț, cred. declarat minimalist, fără să treacă de minimum de poezie, cu mesaj și performanță minime. ar fi bine să avem și autopretenții nu doar altro...față de ce punem pe foaie. e totuși un sait literar am inpresia.
Fotografie nostalgica, simultan de muzeu. Pastreaz-o cu sfintenie. Pozele de acest fel vorbesc despre trecutul nostru ca neam. Ai un album intreg ? esti un detinator de comori.
mi-a placut, desi nu-s genul de fata care se da in vant dupa rime. probabil e si felinarul ala din port care pe mine ma arunca sirect in the rime of the ancient mariner... nu stiu sigur de ce anume, dar mi-a placut foarte.
Da, si ? Nu gasesc nimic poetic in acest text. Mi se pare foarte facil si foarte inutil. Povestesti o intamplare fara nici o finalitate, fara nici o idee. De ce ar vrea cineva sa citeasca asa ceva ? Ialin
"Nicoleta, daca tot zici ca este o trilogie si mai esti si novice de trebuie sa astepti doua zile pana sa postezi un text (asta e cea mai tare gaselnita a Hermeneiei, pe bune) de ce oare n-ai comasat textele intr-unul singur poate intelegeam si noi ceva?" hm, cata dreptate ai Andu! ce sa fac daca nu mi-a picat fisa! chestia cu urma de umbra ramasa si dupa citirea ansamblului de scrieri e voita; adica, in general, a incripta mesajul e o chestie fireasca pentru mine. eu zic ca totusi gradul de incifrare permite cititorului sa intrevada ceva, asa ca dupa un paravan in spatele caruia e aprinsa o lumina.
Younger Sister, Ioana, ambele comentarii sunt jignitoare la adresa autorului, chiar mai mult decât atât. Voi propune consiliului editorial ca de acum înainte orice referire la naționalitate, locație, meserie etc a celui care scrie, făcută cu ironie și răutate, să fie sancționată drastic pe hermeneia. Poate nici uneia dintre voi nu vă pasă, atâta vreme cât puteți cu lejeritate să vă exprimați orice gând necenzurat aici, dar aceasta nu înseamnă că aici este sat fără câini. Considerați-vă amândouă avertizate. Și nu vă mai obosiți să pozați în victime: aici nu este vorba despre ce a scris Virgil, nici despre faptul că el e Virgil și nu altcineva, ci despre faptul că voi nu ațti făcut un comentariu decent, oricât de usturător, dar decent. Când veți face așa ceva, Virgil va trebui să suporte, pentru că de aceea postează. Dar nu va trebui să suporte nici el, nici altcineva, ce ați făcut voi aici. Virgil, cred că ai supralicitat un efect și este ușor să fie greșit înțeles. Mie de fapt mi se pare chiar prea lesne de înțeles unde ai bătut tu, dar tot nu-mi place. Poate că am și eu reminescențe de românism fără cauză, de fapt pledez vinovată la capitolul ăsta. Ai mizat pe efectul invers, ok, ok, se folosește des, dar stârnești furtuni iar nouă ne place să exagerăm.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
ai vazut vreodata un fir de iarba la microscop? acolo simti cum il poti construi... aproape altceva acest text. de aici poate senzatia ca duce spre tine, cel ascuns trecatorului. titlul e prea pompos. Oda?...
pentru textul : Odă firului de iarbă dePentru eleganța textului care trece cu mult dincolo de un experiment iar dacă e experiment atunci e unul reușit
pentru textul : Epilog... deȘtefan, ce bine că nu ai avut reproșurile la tine. Cu plecăciune!
pentru textul : o privire grabnică asupra trupului meu deDaaa, un text scris cu verva, din inima, e un strigat sincer. Ii dau eu o penita cu care sa mai taie din balast. Bravo!
pentru textul : radiere deÎl felicit şi eu pe Matei pentru dublă şi îi dorersc succes în noul juriu, sper că acest frumos concurs va continua.
pentru textul : Rezultatul "Bursei câştigătorilor" deCa o încheiere a participării mele la concursurile de poezie (mulţumesc încă o dată lui Călin că s-a gândit şi la mine pentru această ediţie inaugurală) am făcut o statistică (ce să-i faci, informaticianul din mine) în care am rezumat "abaterea" de la nota finală a fiecărui membru al juriului, fără să ţin cont de sens, deci în modulo cum se zice în matematică, pentru textele din top 10, dacă cineva doreşte să extindă ideea, be my guest...
Statistica mea arată cam aşa
Profetul - 11,784 puncte
Alma - 11,890 puncte
Sancho Panza - 9,286 puncte
Dorel - 7,746 puncte
Bobadil - 7,398 puncte
I.D. Nicolae - 14,098 puncte
Încă o dată felicitări pentru organizarea acestui concurs.
Andu
"ți se spune: e sindromul geamãnului dispãrut! Unde e fratele meu?! Aș fi vrut sã ne jucãm nițel… Dar fratele e resorbit în lumea din care-ar fi venit, nehotãrît sã se nascã (a fost mai înțelept el?)." "Vreau sã vorbesc cu mine, mamã, și n-am despre ce!" Felicitări! Mă voi interesa dacă pot aprecia poemul cu peniță. Profund și în același timp accesibil. Mesaj puternic. Cris
pentru textul : Împuținare deAdim, mulțumesc de trecere, este o bucurie să te întâlnesc și aici. într-o zi o să scriu povestea acestui înger. Cailean, am înțeles părerea ta. mulțumesc pentru părere. este chiar așa mult de 4 ori?
pentru textul : Înger singur de"o odă înălțată curului universal", o "impasibilă căcare" ... "ce de vorbărie măi ursule!", asta e poezie?
pentru textul : gheișe dela prima citire poemul mi s-a părut subţire. îl recitesc şi înţeleg păsul poetului pentru cei care cad şi nu se mai ridică.
pentru textul : sincer să fiu depe-aici, în loc de etichetă, noi punem panglicuţă. dar nu numai atât am înţeles din text!
habar n-am, Dorine, nu le-am inventariat. Vă mulțumesc - și ție, și lui Paul. ce ciudat...chiar nu mă așteptam ca textul ăsta să placă într-atât. :)
pentru textul : simetrii desunt unele secvente placute, cum sunt si multe care lasa de dorit. un text de acest gen nu merge in primul rand ptr ca apare si se manifesta tendinta de a-ti plange de mila in mod subtil. iar cand apelezi la mila ptr a convinge asta e un sofism. mai bine foloseai argumentum ad bacullum sau ceva. in al doilea rand, dincolo de atitudine, limbajul face parte din recuzita poetica comuna, iar pe alocuri, ai neclaritati in exprimarea ideii. ps: de asemenea, comentez si criteriile care au facut ca un astfel de text sa ajunga la remarcate. (mor sa ajung si eu remarcat). ar fi interesant de stiut care sunt criteriile si cum se face. din pacate, nu spun mai multe ptr ca se pune mult prea mult accent pe comentarii decat pe texte. asta inhiba cu siguranta, atat actul creatiei poetice cat si cel al criticii. asta face rau site-ului. vivat regulamentul! emi, sorry ptr. digresiune
pentru textul : Misericordiae deUn text plăcut şi un final reuşit ce se accentuează la fiecare cuvânt într-un răspuns poetic.
Felicitări şi mult succes mai departe!
pentru textul : De câte ori deEu as taia balastul din textul de mai sus, care ar deveni: al noualea cer incepe in fiecare dimineata si se continua
pentru textul : cascade dehahaha data viitoare mă plătești tu să te comentez, să zici mersi că deocamdată e free.
pentru textul : expoziția de corali decă se pune problema în termeni de nedreptate socială în raport cu diaspora sau granițele RO, după cum nu cred că se pune nici problema balamucului. Deși aici sunteți foarte aproape de adevăr. Afirm aceasta nu în mod gratuit. Însă nu explic dată fiind convergența ideilor. Totuși, prefer să merg pe varianta dumneavoastră decât pe a lui Andrei Pleșu. Acesta afirma (și nu cred că sunteți străin de ce spun) că el nu merge la vot, motivând cam așa: de ce să înlocuiesc un berbec cu două gâște (citez din memorie).
Concluziv, prefer să cred că e o umbră în mintea unor oameni și să aștept acel dram de rațiune care nu vede doar interesul personal. Desigur, așteptarea mea va fi lungă!
p/s deduc că nu vom avea cu ce vota din cămășile în care ne băgăm...
pentru textul : „Hazardul şi oiştea” deTe rog să mă ierți Mariana și dacă tot veni vorba... spor la viață! (sper că agreezi urarea, nu e a mea, e plagiată!)
pentru textul : cuvinte de jurnal deDespre text am spus ce am avut de spus, îmi cer scuze că nu m-am limitat strict la text.
Poate că asta este problema mea.
Nu mă limitez strict la nimic.
Când e nevoie desigur îmi cer scuze... uneori o spun nepotrivit... dar eu nu cred în limite, garduri, ziduri sau teritorii pe care le delimitezi cu un frecat de gard sau cu un strop de urină, pentru simplul fapt că suntem oameni, nu suntem animale... pe care le iubesc! oare ceea ce iubesti trebuie sa devii??
Andu
as taia altfel versurile in prima strofa:
"renii ies la pascut norii
rumega miazanoaptea"
(desi e cam rârâit fragmentul asta...)
mi-a placut finalul, e ironic si crud :)
pentru textul : entelehie deIată cum, al patrulea anotimp vine frumos, elegant, discret, liniştit chiar şi acolo...Mi-a plăcut că autorul vede trecerea timpului ca o intoarcere in sine:
pentru textul : Plăci vinil peste ospicii de,,Aici,
nu se mai întâmplă nimic,
doar ceva metalic,
cu-ncetinitorul,
tot mai încet,
tot înapoi."
Un poem în care liniştea predomină, tronează, iar acel ,,Ceva metalic" ,,sună cu-ncetinitorul". Mi-a plăcut mult.
schita optzecista cu poanta. nimic senzational. exercitiu literar. l-ai citit pe Cristian Tudor Popescu la inceputurile carierei sale literare de automatist?
pentru textul : Regele pescar desuperb. Mi-a adus aminte de Oradea. Oradea are o tristete aparte. mai ales cind ploua. mai ales in februarie, cind e mult noroi si peretii aceia grosi ai caselor se string, se aduna in jurul propriei nefericiri reci, medieval-muncitoresti. nu putem fi decit atit de nefericiti decit cit am fost invatati sa fim. nimic mai mult.
pentru textul : story of a city dePărere: o fi starea atutentică, dar ce ajunge la mine e fără personalitate. Dpdv expresiv, autorul s-a mulţumit cu ce a găsit, cu ce şi-a amintit că ar fi liric, cu ce i-a ieşit în cale. Până la "şi văd", doar imagini reluate. Contextul nu ajută deloc.
Singura parte care are ceva consistenţă e: "şi văd
porumbei înfometaţi de zbor
târându-şi lanţurile
primite în cuib"
şi finalul... fără final, adică fără "spre liniştea crucii".
Dar înclin să cred că există potenţial.
pentru textul : Vechi revelaţii deoho, as mai adauga vreo 21 de emoticoane daca ar fi virgil in concediu in marele canion. graunfels, tu esti bun, omule. acum observ, abia, la vederea numelui meu la subtitlu. inca nu este scenariu, sau este unul dar de un suprarealism de animatie pentru maturi. ma gandesc cum as realiza eu scurt-metrajul asta. un dialog-portret de toata isprava. "ne ploua in gura"?? cred ca glumesti... mai sunt niste scapari pe ici pe colo, dar e haios, inteligent, expresiv. stiu cum faci si de ce ai nevoie mereu de replica. nu suporti sa fii singur. ai un fel de exhibitionism de reintregire, de reconditionare. este cinstit acest mod al tau de etalare si rasfat. eu il consider generozitate. multi scriu doar in negura peretilor lor, foarte multi nu pot colabora. maniac al replicii ce esti! zambesc complice.
pentru textul : în așteptarea lui Rameau deCâteva imagini proaspete am citit aici, puține.
pentru textul : să nu spui după aia că nu ți-am spus(celor care au trecut prin viețile mele) deAm mai spus-o, acest autor este un epigon al unei mult mai talentate povestitoare.
Aprecierile le merită ea, desigur
Se poate face ceva cu textul asta, nu stiu de unde ti-a venit ideea cu wild, dar nu suna a stilul tau deloc. Imi place cum ai inceput si finalul.
pentru textul : wild deminunat, minunat: primul vers îmi sugerează un nebun scăpat de la ospiciu. oau. fioros iar sinele...oau...e un costum de înmormîntare. în strofa a doua devenim și mai patetico- explicativi: "ca niște răni nevindecate neduse pîna la capăt"...tu te asculți recitînd așa ceva don' Virgil? "apele privirilor"- o metaphoră rarissimă...:) spui că nu e bolnav...hmm...în sfîrșit...o fi sănătos săracu'...:) un fel de ditamai "inefabilă reducere"...că doar n-o fi supradimensionare nu ? un text slăbuț, cred. declarat minimalist, fără să treacă de minimum de poezie, cu mesaj și performanță minime. ar fi bine să avem și autopretenții nu doar altro...față de ce punem pe foaie. e totuși un sait literar am inpresia.
pentru textul : poetul I deFotografie nostalgica, simultan de muzeu. Pastreaz-o cu sfintenie. Pozele de acest fel vorbesc despre trecutul nostru ca neam. Ai un album intreg ? esti un detinator de comori.
pentru textul : aristocrația normativă prospiciată din geneze și exoduri defoarte fain finalul.
mi-a placut, desi nu-s genul de fata care se da in vant dupa rime. probabil e si felinarul ala din port care pe mine ma arunca sirect in the rime of the ancient mariner... nu stiu sigur de ce anume, dar mi-a placut foarte.
pentru textul : remember me autumn (bacoviană) deDa, si ? Nu gasesc nimic poetic in acest text. Mi se pare foarte facil si foarte inutil. Povestesti o intamplare fara nici o finalitate, fara nici o idee. De ce ar vrea cineva sa citeasca asa ceva ? Ialin
pentru textul : arie de acoperire de"Nicoleta, daca tot zici ca este o trilogie si mai esti si novice de trebuie sa astepti doua zile pana sa postezi un text (asta e cea mai tare gaselnita a Hermeneiei, pe bune) de ce oare n-ai comasat textele intr-unul singur poate intelegeam si noi ceva?" hm, cata dreptate ai Andu! ce sa fac daca nu mi-a picat fisa! chestia cu urma de umbra ramasa si dupa citirea ansamblului de scrieri e voita; adica, in general, a incripta mesajul e o chestie fireasca pentru mine. eu zic ca totusi gradul de incifrare permite cititorului sa intrevada ceva, asa ca dupa un paravan in spatele caruia e aprinsa o lumina.
pentru textul : trei cinci opt deYounger Sister, Ioana, ambele comentarii sunt jignitoare la adresa autorului, chiar mai mult decât atât. Voi propune consiliului editorial ca de acum înainte orice referire la naționalitate, locație, meserie etc a celui care scrie, făcută cu ironie și răutate, să fie sancționată drastic pe hermeneia. Poate nici uneia dintre voi nu vă pasă, atâta vreme cât puteți cu lejeritate să vă exprimați orice gând necenzurat aici, dar aceasta nu înseamnă că aici este sat fără câini. Considerați-vă amândouă avertizate. Și nu vă mai obosiți să pozați în victime: aici nu este vorba despre ce a scris Virgil, nici despre faptul că el e Virgil și nu altcineva, ci despre faptul că voi nu ațti făcut un comentariu decent, oricât de usturător, dar decent. Când veți face așa ceva, Virgil va trebui să suporte, pentru că de aceea postează. Dar nu va trebui să suporte nici el, nici altcineva, ce ați făcut voi aici. Virgil, cred că ai supralicitat un efect și este ușor să fie greșit înțeles. Mie de fapt mi se pare chiar prea lesne de înțeles unde ai bătut tu, dar tot nu-mi place. Poate că am și eu reminescențe de românism fără cauză, de fapt pledez vinovată la capitolul ăsta. Ai mizat pe efectul invers, ok, ok, se folosește des, dar stârnești furtuni iar nouă ne place să exagerăm.
pentru textul : e bună tipa dePagini