Surprinzi, domnule, întotdeauna, și textele tale plac. O dată acustic, că zicerea ta sună bine, dar se prelinge spre o ureche internă - aia de crește odată cu noi, cum zici - și nu te mai lasă. Cititorul poa' s-o așeze oriunde printre gânduri, că începe nicăieri și se termină taman când ai vrea mai departe. Dar e bine scurt. E bine scurt că apuci să zici tot.
umorul indicibil, profund, recomandă acest text ca fiind un model de realizare parodică. un umor de calitate, a cărui apariţie o salutăm cu un hohot înalt ca diapazonul acestor mirifice versuri după care se vor regla, de acum îaninte, tonalităţile parodice contemporane.
de evidenţiat, în special, fragmentul de mai jos care e râs în formă pură, halucinogen, un LSD al umorului modern.
în amurg cerul ar trebui să-mi pară pașnic
războiul să-mi pară bun
mă chinui să învăț pe de rost ritmul
să pot cânta maneaua
... dar nu mă pot abține fraților
Pur și simplu!
o manea de text, lipsit de valoare literară. Parodia presupune, într-adevăr, mult mai mult. Am încercat, pe cuvânt să râd, dar nu am reuşit, fraţilor.
sincer, regret.
Felicitari pentru interviu! Este un demers interesant care onoreaza atat autorul cat si site-ul. Sper ca si curiozitatea celorlalti sa fie deschisa spre filosofie si spre cartile lui Viorel Cernica.
Virgil, nu era o ironie, pentru inceput. si da, e vorba de diformitate nu deformare, deci diform, nu defromat de ceva anume (sarcina, in acest caz, sa zicem). si, cum bine remarci, cainele meu nu e catea:)) insusi faptul ca ai gasit o conotatie, aceea a fertilitatii, spune ceva, nu? mai ales ca aici nu vorbim de acel patruped gudurator din casele, curtile noastre, ci e folosit ca motiv/simbol, chiar laitmotiv, in acest caz. plus ca nu e vorba de uterul cainelui, chiar tu spui asta, in acelasi comentariu: "mi se pare interesant si faptul ca vorbesti despre timp (un alt timp) ca fiind in interiorul uterului diform al spatiului." si daca te uiti in poem... strofa a doua: materia mea preferata in liceu era fizica. asta nu inseamna ca tin cu tot dinadinsul sa fac fizica in poezie, nu e cazul, dar ideea s-a mulat pe ce voiam sa transmit. ma bucur ca iti place acea parte a poemului meu. Thanks.
depinde ce înțelegi prin „acasă”, Mariana... :)
uf! și jur că n-am vrut să semene a cuvinte încrucișate.
eu mă temeam că ideea sare prea repede-n ochi!
dom'le atitea stele ca am inceput sa vad stele verzi. text slab dupa parerea mea. cind folosesti diminutive precum cornite si casuta ma duci cu gindul la poezia pentru copii. asta ai vrut sa faci aici? ca daca ai vrut asa o alintare intre indragostiti eu zic sa te mai gindesti si sa i-o spui numai lui iar aici sa comiti poezie. ca asta nu e.
Sebi, nu ştiu exact la ce parte a finalului te referi şi la ce segment (ideea prea explicită, crima... ?).
Sorin, după cum probabil ai observat, naratorul e narator-personaj, naraţiunea devine astfel subiectivă, iar segmentele poetice îşi găsesc legitimitatea.
Andu, părerea mea e că acolo unde există creaţie, există orgoliu. De aia, a spune că autorul x e orgolios e "truistic".
" însă uneori merită să îi acorzi creditul vârstei în favoarea talentului și să îi dorești să ajungă la înțelepciune, cândva." -asta n-am înţeles-o, nu i-am înţeles rostul,. dar nici n-am făcut un efort prea mare.
ti-am adaugat eu link-ul la baza textului. cimpul subtitlului nu accepta HTML pe Hermeneia.
daca stii sa editezi in HTML mai poti edita ca numele poeziei mentionate sa se deschida ca link, etc
acum eu ce să mai spun? îmi închipui că sînt un actor (fie și de mîna a doua) care la sfîrșitul spectacolului se pleacă cu egală măsură în fața tuturor spectatorilor. deși unii au aplaudat alții au aruncat biletele de intrare în semn de protest actorul trebuie să zîmbească. dar să îi dăm voie să se întrebe în cabină – de ce domnul acela din rîndul patru (a! nu, banca de la geam e din alt spectacol) nu m-a huiduit doar pe mine ci și pe spectatorii care au aplaudat numindu-i aplaudaci, mama lor?
vă mulțumesc .
Bun venit, in primul rand. Las comentariu acesta pentru ca poezia m-a atras intr-un fel foarte interesant. Un vers minimalist care incearca si aproape reuseste sa poetizeze o stare aproape minimalista, o voce poate prea putin directa pentru ceea ce vrea sa spuna si un final pe care il gasesc tangential cu cliseicul, dar una peste alta, o poezie care pare a veni direct din autor, ea nefiind nemijlocita de nimic. Promit sa mai revin aici, pentru ca mi se pare interesant acest prim text. Sa ne citim cu bine!
Buna dimineata!:p
Va multumesc pentru ce ati spus mai sus despre aceasta postare.
Experimentul, inca in stare incipienta ca idee ce a incoltit in capul autoarei, a mizat pe mai multi factori:
D1.poemul in sine se bazeaza pe un subiect, cum bine ai punctat Virgil, de-o virsta cu Universul: Love. Ca e scris mai bine sau mai putin bine: is a debate!
D2 Statement one / statement two: vor sa adauge inca o latura filosofica prin elementul paradox care stimuleaza acel 'critical thinking' si devine chiar interactiv pentru cititor deoarece il obliga de a fi fie de o parte fie de alta a argumentului. Ca am reusit asta mai mult sau mai putin: is a debate!
D3. The audio clip: aduce poate latura la care vad ca am primit reactii mai multe, ca dovada ca a atasa un senzorial/ o voce in spatele poemului, is not such a bad thing. Ca putea fi citit altfel: is a debate!:p
To conclude: ma bucur ca un experiment literar ca 'tool' de exprimare poetic poate negocia pe mai multe planuri, decit acel 'vizual' daca vreti, in parte, cu fiecare cititor, este ceva ce cred ca voi incerca sa sustin de acum incolo, sperind ca acumul este acum si ca incoloul nu se va termina tuesday:p.
Daca Virgil ar crea o platforma unde ne-am putea uni vocile mai des ar fi foarte frumos (desi stiu ca aici sint o idealista!) cum insa stiu cit costa aceste platforme prefer sa multumesc ca ceea ce am facut a fost acceptat asa cum e, without a debate:p.
Cheers all! sa ne auzim/ citim/ interogam cu bine...
Nu am sa ii raspund aici lui queen margot. Am sa las moderatorii si editorii Hermeneia ca sa decida. Am citit si eu textul acesta si pot spune ca e slab. Adica am rezerve ca ar contine poezie. Nu am pretentia de a fi mare critic literar dar rezervele exista. Adica imi intareste convingerea ca Laurentiu deocamdata este bine incadrat la novice si ca de dragul de a proteja Hermeneia de asa maculatura este bine sa se respecte regulamentul cu privire la frecventa postarilor. Asta in cazul in care nu se doreste sa ajung sa introduc un regim special pentru Laurentiu de postare nu o data la 2 zile ci o data la 3 zile. Pentru ca putem face si asta. Stiu ca queen margot este o adepta a cantitatii fara calitate, a gramezii de moloz (sau alte gunoaie) unde scormonesc gainile. Bineinteles cautind calitatea. Evident e o chestiune de perspectiva. Well, eu nu le am cu crescutul gainilor (sau cocosilor). De fapt nu am timp pentru asta. Exista site-uri (unul a si fost mentionat aici) unde fiecare isi poate bascula molozul si maculatura. Noi nu ne ocupam de asa ceva. Dimpotriva, ne straduim sa promivam calitatea, elitismul textelor. Dar asta se cunoaste deja zic eu. Si sper ca intr-o anumita masura si reusim. Dorim insa numai intelegere din partea adeptilor gramezii de moloz.
... cum bine zici, anna, să le așeze Dumnezeu sufletele la loc de cinste. Sărbători împlinite și unice în felul lor, adicătelea, memorabile:)! ... că uitai a menționa... și Marinei și lui Vasile așijderea!
şi durerea asta prelisă şi ciobul de neputinţă în a face pasul îmbrăţişării. şi bunica? şi bunicu?
noi le luăm în mod firesc locul, şi apoi ne ducem după ei... frumoasă poveste de Crăciun, care atinge şi te lasă fără cuvinte.
puteam sa pun pariu ca va veni si bobadil sa isi dea cu parerea. si bineinteles ostil si ofensator. sau probabil ca o face asa pentru ca fara ofensa sau ostilitate parerea lui chiar ca nu merita nici macar pixelii cu are e scrisa.
imaginea dedubleaza poemul, care alterneaza intre versuri picturale, creatoare de atmosfera si versuri ce formeaza, duc pana la capat si apoi afara, inspre cititor, senzatiile. mi-a placut mai ales coborarea orasului sub pamant, prin miile de tuneluri ce mai mult indeparteaza decat apropie. cu prietenie, kranich
ciorile călăresc ceața
războinici pe timp de pace copacii
se ascund de picurii mari ai ploii
iar tu nu vrei să îți strivească fața
îți place doar să îi auzi cum se frâng
de acoperișuri
fiarele lumii zboară
din creangă în creangă
ca un infinit în jurul unui băț
cu care mâni oile la păscut iarna
în jur kilometri întregi
de nimic
adică cum, sunt pe moarte? te rog frumos, nu-mi face preziceri de-astea că îmi pierd tot curajul rămas. asta vrei? da, confirm, acum și de cîte ori va fi nevoie, 17 am împlinit în 10 iunie 2008, m-am născut în 1991, noaptea, și învăț acu la colegiu, am trecut în anul doi. e vreo problema cu asta?
Acum ce sa zic si eu, ceva de genul "si... si". Adica si autoarea parca prea s-a "labartat" in text dar Virgil parca prea s-a imbatosat in teorie cand de fapt chestiunea e ca el nu a simtit fiorul poetic (marturisesc ca nici eu) si nimeni nu e vinovat aici. Revenind la text, am retinut cateva imagini ok: - faza cu manole care, desi ultra-uzitata, parca e spusa pe bune. as renunta oricum pe viitor la asemenea simboluri spuse asa, pe sleau "cruzimea lui manole" "uratenia lui quasimodo" "vitejia lui papa-lapte" :-) - "ma prinde o fericire de mana cam strans" - cred ca, pe departe, cea mai reusita sintagma a acestui poem. - umbrela jerpelita... mi-a placut (vezi ca ai un typo la suiefcient sau sufiescent sau asa ceva, nu stiu, ca e al naibii de greu de citit :-) Insa si cateva ratari magistrale: - incipitul: seara deobicei se face liniste sau daca nu, desigur, se face galagie. In functie de mai multi factori - praful care "se labarta"... come on! - finalul declamativ, nepoetic... nu mai pot sa-ti ucid cuvinte... God ! Te mai citesc, Andu
Omul care nu cunoaște și caută, omul care cunoaște și se ferește. Ce și cum cunoaște, e un subiect difuz și confuz despre care se tot scrie. Nota amuzantă și cinică m-a binedispus. Mi-ar face plăcere să citesc o continuare, dragostea și filozofia ei nu trebuie să fie mereu discuții pe viață și pe moarte.
Otilia, am dezbătut problema şi am găsit că e bună sugestia ta. pasăre albă sa fie. mulţumesc pentru citire, apreciere şi acest com cu peniţă. am visat că scosesem o carte şi prima copie ţi-o dădusem ţie.
Textul pare, cel puţin la citire, subdivizat în două părţi. Primul se termină la distihul
"dar cum timiditatea face parte din marea operă
mă învîrteam în jurul tatuajului"
Cel puţin aşa l-am simţit eu. Partea a doua a textului mi-a plăcut mai mult. Poate constitui un poem în sine, un frumos poem de dragoste, având ca pretext tatuajele.
uite cami ce mi-a plăcut mie mai mult. spune- mi ce culoare are un gând de- al tău noaptea târziu și cum se conturează mai bine fața mea care e sensul metaforic al câte unui răspuns uneori dat alteori nu poate te ajută ,poate nu, dar am ținut să-mi spun părerea:)! să simți și tu că exist:)!
.. spune Nicholas, fără să intre în detalii unde...
Primul gând pe care acest text mi l-a trezit este dacă el (textul) este sau nu scris de un evreu.
Din câte știu Virgil nu e evreu și chiar dacă ar fi eu respect evreii.
Dar știu că evreii nu-l acceptă pe Hristos.
Și din câte știu eu dinspre partea creștină, și nu-s un mare religios defel (las privilegiul acesta altora de pe aici) , Ideea este că Hristos dacă îl accepți trebuie acceptat în inimă și nu în minte sau în alte părți ale trupului sau în fundul curții.
De aceea mă gândesc că textul acesta trebuie că este scris de un evreu și apoi publicat de Virgil.
Uite că a strâns aprecierea cvasi-unanimă, dar eu nu pot să mă raliez.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Surprinzi, domnule, întotdeauna, și textele tale plac. O dată acustic, că zicerea ta sună bine, dar se prelinge spre o ureche internă - aia de crește odată cu noi, cum zici - și nu te mai lasă. Cititorul poa' s-o așeze oriunde printre gânduri, că începe nicăieri și se termină taman când ai vrea mai departe. Dar e bine scurt. E bine scurt că apuci să zici tot.
pentru textul : vorbește cu peretele meu. și fă ca el deumorul indicibil, profund, recomandă acest text ca fiind un model de realizare parodică. un umor de calitate, a cărui apariţie o salutăm cu un hohot înalt ca diapazonul acestor mirifice versuri după care se vor regla, de acum îaninte, tonalităţile parodice contemporane.
de evidenţiat, în special, fragmentul de mai jos care e râs în formă pură, halucinogen, un LSD al umorului modern.
în amurg cerul ar trebui să-mi pară pașnic
războiul să-mi pară bun
mă chinui să învăț pe de rost ritmul
să pot cânta maneaua
... dar nu mă pot abține fraților
Pur și simplu!
o manea de text, lipsit de valoare literară. Parodia presupune, într-adevăr, mult mai mult. Am încercat, pe cuvânt să râd, dar nu am reuşit, fraţilor.
pentru textul : sunt trei crime într-un cocalar desincer, regret.
Felicitari pentru interviu! Este un demers interesant care onoreaza atat autorul cat si site-ul. Sper ca si curiozitatea celorlalti sa fie deschisa spre filosofie si spre cartile lui Viorel Cernica.
pentru textul : Despre căile filosofării deVirgil, nu era o ironie, pentru inceput. si da, e vorba de diformitate nu deformare, deci diform, nu defromat de ceva anume (sarcina, in acest caz, sa zicem). si, cum bine remarci, cainele meu nu e catea:)) insusi faptul ca ai gasit o conotatie, aceea a fertilitatii, spune ceva, nu? mai ales ca aici nu vorbim de acel patruped gudurator din casele, curtile noastre, ci e folosit ca motiv/simbol, chiar laitmotiv, in acest caz. plus ca nu e vorba de uterul cainelui, chiar tu spui asta, in acelasi comentariu: "mi se pare interesant si faptul ca vorbesti despre timp (un alt timp) ca fiind in interiorul uterului diform al spatiului." si daca te uiti in poem... strofa a doua: materia mea preferata in liceu era fizica. asta nu inseamna ca tin cu tot dinadinsul sa fac fizica in poezie, nu e cazul, dar ideea s-a mulat pe ce voiam sa transmit. ma bucur ca iti place acea parte a poemului meu. Thanks.
pentru textul : Facă-se dedepinde ce înțelegi prin „acasă”, Mariana... :)
pentru textul : de ce nu mai scriu poeme lungi deuf! și jur că n-am vrut să semene a cuvinte încrucișate.
eu mă temeam că ideea sare prea repede-n ochi!
dom'le atitea stele ca am inceput sa vad stele verzi. text slab dupa parerea mea. cind folosesti diminutive precum cornite si casuta ma duci cu gindul la poezia pentru copii. asta ai vrut sa faci aici? ca daca ai vrut asa o alintare intre indragostiti eu zic sa te mai gindesti si sa i-o spui numai lui iar aici sa comiti poezie. ca asta nu e.
pentru textul : Printre dune fără nume deSebi, nu ştiu exact la ce parte a finalului te referi şi la ce segment (ideea prea explicită, crima... ?).
Sorin, după cum probabil ai observat, naratorul e narator-personaj, naraţiunea devine astfel subiectivă, iar segmentele poetice îşi găsesc legitimitatea.
Andu, părerea mea e că acolo unde există creaţie, există orgoliu. De aia, a spune că autorul x e orgolios e "truistic".
" însă uneori merită să îi acorzi creditul vârstei în favoarea talentului și să îi dorești să ajungă la înțelepciune, cândva." -asta n-am înţeles-o, nu i-am înţeles rostul,. dar nici n-am făcut un efort prea mare.
Vă mulţumesc pentru timp şi semne!
pentru textul : Cucuveaua albă deti-am adaugat eu link-ul la baza textului. cimpul subtitlului nu accepta HTML pe Hermeneia.
pentru textul : din poezie scapă cine poate dedaca stii sa editezi in HTML mai poti edita ca numele poeziei mentionate sa se deschida ca link, etc
acum eu ce să mai spun? îmi închipui că sînt un actor (fie și de mîna a doua) care la sfîrșitul spectacolului se pleacă cu egală măsură în fața tuturor spectatorilor. deși unii au aplaudat alții au aruncat biletele de intrare în semn de protest actorul trebuie să zîmbească. dar să îi dăm voie să se întrebe în cabină – de ce domnul acela din rîndul patru (a! nu, banca de la geam e din alt spectacol) nu m-a huiduit doar pe mine ci și pe spectatorii care au aplaudat numindu-i aplaudaci, mama lor?
pentru textul : timidă umbra ta de fată devă mulțumesc .
p/s finalul:
în ceruri
pentru textul : inge fjord deunde țipătul cocorului
se strivea de călcîiul lui dumnezeu
ca un scîncet de prunc
nou născut e covârșitor de frumos
Bun venit, in primul rand. Las comentariu acesta pentru ca poezia m-a atras intr-un fel foarte interesant. Un vers minimalist care incearca si aproape reuseste sa poetizeze o stare aproape minimalista, o voce poate prea putin directa pentru ceea ce vrea sa spuna si un final pe care il gasesc tangential cu cliseicul, dar una peste alta, o poezie care pare a veni direct din autor, ea nefiind nemijlocita de nimic. Promit sa mai revin aici, pentru ca mi se pare interesant acest prim text. Sa ne citim cu bine!
pentru textul : loveşte numai atunci când sunt la pământ deBuna dimineata!:p
Va multumesc pentru ce ati spus mai sus despre aceasta postare.
Experimentul, inca in stare incipienta ca idee ce a incoltit in capul autoarei, a mizat pe mai multi factori:
D1.poemul in sine se bazeaza pe un subiect, cum bine ai punctat Virgil, de-o virsta cu Universul: Love. Ca e scris mai bine sau mai putin bine: is a debate!
D2 Statement one / statement two: vor sa adauge inca o latura filosofica prin elementul paradox care stimuleaza acel 'critical thinking' si devine chiar interactiv pentru cititor deoarece il obliga de a fi fie de o parte fie de alta a argumentului. Ca am reusit asta mai mult sau mai putin: is a debate!
D3. The audio clip: aduce poate latura la care vad ca am primit reactii mai multe, ca dovada ca a atasa un senzorial/ o voce in spatele poemului, is not such a bad thing. Ca putea fi citit altfel: is a debate!:p
To conclude: ma bucur ca un experiment literar ca 'tool' de exprimare poetic poate negocia pe mai multe planuri, decit acel 'vizual' daca vreti, in parte, cu fiecare cititor, este ceva ce cred ca voi incerca sa sustin de acum incolo, sperind ca acumul este acum si ca incoloul nu se va termina tuesday:p.
Daca Virgil ar crea o platforma unde ne-am putea uni vocile mai des ar fi foarte frumos (desi stiu ca aici sint o idealista!) cum insa stiu cit costa aceste platforme prefer sa multumesc ca ceea ce am facut a fost acceptat asa cum e, without a debate:p.
Cheers all! sa ne auzim/ citim/ interogam cu bine...
pentru textul : Control Panel.Test 01 deNu am sa ii raspund aici lui queen margot. Am sa las moderatorii si editorii Hermeneia ca sa decida. Am citit si eu textul acesta si pot spune ca e slab. Adica am rezerve ca ar contine poezie. Nu am pretentia de a fi mare critic literar dar rezervele exista. Adica imi intareste convingerea ca Laurentiu deocamdata este bine incadrat la novice si ca de dragul de a proteja Hermeneia de asa maculatura este bine sa se respecte regulamentul cu privire la frecventa postarilor. Asta in cazul in care nu se doreste sa ajung sa introduc un regim special pentru Laurentiu de postare nu o data la 2 zile ci o data la 3 zile. Pentru ca putem face si asta. Stiu ca queen margot este o adepta a cantitatii fara calitate, a gramezii de moloz (sau alte gunoaie) unde scormonesc gainile. Bineinteles cautind calitatea. Evident e o chestiune de perspectiva. Well, eu nu le am cu crescutul gainilor (sau cocosilor). De fapt nu am timp pentru asta. Exista site-uri (unul a si fost mentionat aici) unde fiecare isi poate bascula molozul si maculatura. Noi nu ne ocupam de asa ceva. Dimpotriva, ne straduim sa promivam calitatea, elitismul textelor. Dar asta se cunoaste deja zic eu. Si sper ca intr-o anumita masura si reusim. Dorim insa numai intelegere din partea adeptilor gramezii de moloz.
pentru textul : Descoperirea de... cum bine zici, anna, să le așeze Dumnezeu sufletele la loc de cinste. Sărbători împlinite și unice în felul lor, adicătelea, memorabile:)! ... că uitai a menționa... și Marinei și lui Vasile așijderea!
pentru textul : cu Nimănui deşi durerea asta prelisă şi ciobul de neputinţă în a face pasul îmbrăţişării. şi bunica? şi bunicu?
pentru textul : Curtea miracolelor denoi le luăm în mod firesc locul, şi apoi ne ducem după ei... frumoasă poveste de Crăciun, care atinge şi te lasă fără cuvinte.
puteam sa pun pariu ca va veni si bobadil sa isi dea cu parerea. si bineinteles ostil si ofensator. sau probabil ca o face asa pentru ca fara ofensa sau ostilitate parerea lui chiar ca nu merita nici macar pixelii cu are e scrisa.
pentru textul : intersection deimaginea dedubleaza poemul, care alterneaza intre versuri picturale, creatoare de atmosfera si versuri ce formeaza, duc pana la capat si apoi afara, inspre cititor, senzatiile. mi-a placut mai ales coborarea orasului sub pamant, prin miile de tuneluri ce mai mult indeparteaza decat apropie. cu prietenie, kranich
pentru textul : smog devarianta mea,
ciorile călăresc ceața
războinici pe timp de pace copacii
se ascund de picurii mari ai ploii
iar tu nu vrei să îți strivească fața
îți place doar să îi auzi cum se frâng
de acoperișuri
fiarele lumii zboară
pentru textul : vals pentru masha dedin creangă în creangă
ca un infinit în jurul unui băț
cu care mâni oile la păscut iarna
în jur kilometri întregi
de nimic
La mulți ani, Mariana și numai bine în noul an!
La mulți ani Ottilia și să ți se împlinească dorința cu privire la 2014!
La mulți ani Cristina și (mai) mult optimism în noul an!
pentru textul : La mulți ani! deadică cum, sunt pe moarte? te rog frumos, nu-mi face preziceri de-astea că îmi pierd tot curajul rămas. asta vrei? da, confirm, acum și de cîte ori va fi nevoie, 17 am împlinit în 10 iunie 2008, m-am născut în 1991, noaptea, și învăț acu la colegiu, am trecut în anul doi. e vreo problema cu asta?
pentru textul : bandajul meu alb deProză frazată, proză slabă, de blog, prin care ne spui (oare a câta oară?!) că fumezi şi că suferi de îndepărtare.
pentru textul : Dragostea ca un om invizibil (II) deAcum ce sa zic si eu, ceva de genul "si... si". Adica si autoarea parca prea s-a "labartat" in text dar Virgil parca prea s-a imbatosat in teorie cand de fapt chestiunea e ca el nu a simtit fiorul poetic (marturisesc ca nici eu) si nimeni nu e vinovat aici. Revenind la text, am retinut cateva imagini ok: - faza cu manole care, desi ultra-uzitata, parca e spusa pe bune. as renunta oricum pe viitor la asemenea simboluri spuse asa, pe sleau "cruzimea lui manole" "uratenia lui quasimodo" "vitejia lui papa-lapte" :-) - "ma prinde o fericire de mana cam strans" - cred ca, pe departe, cea mai reusita sintagma a acestui poem. - umbrela jerpelita... mi-a placut (vezi ca ai un typo la suiefcient sau sufiescent sau asa ceva, nu stiu, ca e al naibii de greu de citit :-) Insa si cateva ratari magistrale: - incipitul: seara deobicei se face liniste sau daca nu, desigur, se face galagie. In functie de mai multi factori - praful care "se labarta"... come on! - finalul declamativ, nepoetic... nu mai pot sa-ti ucid cuvinte... God ! Te mai citesc, Andu
pentru textul : invazia deOmul care nu cunoaște și caută, omul care cunoaște și se ferește. Ce și cum cunoaște, e un subiect difuz și confuz despre care se tot scrie. Nota amuzantă și cinică m-a binedispus. Mi-ar face plăcere să citesc o continuare, dragostea și filozofia ei nu trebuie să fie mereu discuții pe viață și pe moarte.
pentru textul : din dialogurile misogine ale lui Fane și Costi - partea întîi deOtilia, am dezbătut problema şi am găsit că e bună sugestia ta. pasăre albă sa fie. mulţumesc pentru citire, apreciere şi acest com cu peniţă. am visat că scosesem o carte şi prima copie ţi-o dădusem ţie.
titlul încă nu e
pentru textul : pasăre albă debătut în cuie.
un poem inspirat. mai trebuie revăzut ca formă. ca esență este strălucitor.
pentru textul : Punctul sălbatic deTextul pare, cel puţin la citire, subdivizat în două părţi. Primul se termină la distihul
"dar cum timiditatea face parte din marea operă
mă învîrteam în jurul tatuajului"
Cel puţin aşa l-am simţit eu. Partea a doua a textului mi-a plăcut mai mult. Poate constitui un poem în sine, un frumos poem de dragoste, având ca pretext tatuajele.
Citit cu plăcere,
pentru textul : piercing deEugen
uite cami ce mi-a plăcut mie mai mult. spune- mi ce culoare are un gând de- al tău noaptea târziu și cum se conturează mai bine fața mea care e sensul metaforic al câte unui răspuns uneori dat alteori nu poate te ajută ,poate nu, dar am ținut să-mi spun părerea:)! să simți și tu că exist:)!
pentru textul : portretul meu din privirea ta (2) demulțumesc Andu pentru recomandare,o să încerc să fiu mai atent cu poemele minimaliste,o zi frumoasă .
pentru textul : Om din cel mai simplu trup deAcest text trebuie șters fiindcă este un duplicat.
pentru textul : Anotimpul nașterii mele de.. spune Nicholas, fără să intre în detalii unde...
pentru textul : dificultatea de a fi creștin dePrimul gând pe care acest text mi l-a trezit este dacă el (textul) este sau nu scris de un evreu.
Din câte știu Virgil nu e evreu și chiar dacă ar fi eu respect evreii.
Dar știu că evreii nu-l acceptă pe Hristos.
Și din câte știu eu dinspre partea creștină, și nu-s un mare religios defel (las privilegiul acesta altora de pe aici) , Ideea este că Hristos dacă îl accepți trebuie acceptat în inimă și nu în minte sau în alte părți ale trupului sau în fundul curții.
De aceea mă gândesc că textul acesta trebuie că este scris de un evreu și apoi publicat de Virgil.
Uite că a strâns aprecierea cvasi-unanimă, dar eu nu pot să mă raliez.
Pagini