Grea întrebare, eram gata să spun ”soma”, dar are tentă și de ”sarx”, că doar carnea asta te hrănește cu adevărat. Complicați grecii ăștia, nu te poți juca cu ei. ”O bucată din mine” îmi pare prea simplu, și prea sună ca vorba aia faină de comedie bună americană. Știi cu ce-mi sună ”o bucată de carne”? Cu povestea aia cu Făt Frumos care-i dă bucăți de carne zgripțuroaicei ca să-l ducă-n zbor, și când i se termină, ca să-l ducă totuși mai departe, își taie o bucată din pulpă și i-o dă. Eram copil și rămâneam totdeauna tablou la partea asta, nu pricepeam cum putea ăla să-și taie o bucată de carne din el. Și mai ales nu înțelegeam de ce.
nicodem, ai grijă cu limbajul. pentru că dacă la tine acasă ești obișnuit să vorbești mîrlănește, aici nu se poate. te rog să te consideri avertizat. mulțumesc.
p.s. în cazul textului la care faci referință am explicat acolo pe scurt motivul deciziei. mi se pare nepotrivit să discutăm despre alte texte sub alte texte sau să încercăm eventual să ne răzbunăm. puțină cumpătare inteligentă nu cred că ți-ar strica în acest moment. cel puțin ar suplini lipsa de talent.
vai, prea lung răspunsul, concluzia n-a mai încăput! În mare, și fără a le epuiza, acestea sunt motivele pentru care nu pot vedea New Age o doctrină, indiferent de cele ce își găsesc justificări în ea - fie ea și o evoluție a tehnologiei. O astfel de evoluție ar trebui să implice o cunoaștere clară a direcției spre care se îndreaptă, a forțelor pe care le poate declanșa, iar o asemenea cunoaștere nu cred că se poate găsi în New Age. Firește, există deja Transdisciplinaritatea, dar, în opinia mea, ea trebuie să-și găsească un alt fundament, și cred că o face. Dar nu vreau să o amestec în acest comentariu - el nu este decât (sper) un început al dialogului pe care mi l-ați propus. Să vedem până unde mă vor ține curelele, dar vă rog, fie-va milă, aveți de-a face cu un profan în ce privește fizica cuantică și matematicile superioare!
Da. Si eu mi-am fumat degetele in "Scrum", se poate vedea pe Hermeneia. Gandim concomitent. Nu suntem prea departe de adevar nici unul din noi, in fond. Ce e lumea asta altceva decat un fum? (vazuta din punct de vedere individual, desigur). Sa ai pace, Dancus
Well, problema este ca pe mine nu ma doare iar pe tine te doare. Iar daca te doare si ai si erectii (care va sa zica vinjoase) se zice ca e grav si trebuie sa telefonezi la doctor sau la SMURD, sau la ce aveti voi acolo. Deci ia-o mai incet cu sex pistols daca ai probleme cu tensiunea si te mai si doare. Eu grobian nu cred ca am cum sa devin fiindca m-am asigurat la compania de asigurari literare pentru chestia asta si sint acoperit. Cu ego-ul stau bine. Nu e inflamat inca si nici nu doare (ca pe altii sau altele). E bine si sanatos si ma slujeste ori de cite ori este nevoie. Continui sa cred ca textul are calitati si defecte. Daca merita sau nu o penita de aur depinde (asa cum spuneam mai anțărț) de cine o dă. A dat-o Bobadilu'. E penița lui Bobadilu. Cine mai vrea penițe de la Bobadilu' știe de acum cum trebuie să scrie, nu? Pentru că Bobadilu' „simte”, adică se zice că el le simte și dacă le simte asta e pe bune și noi tre' să îl credem. Și la urma urmei de ce să nu îl credem, că toți avem simțul ăla special și misterios pentru poezia de drăgăneală. Ok, enough! Sper să nu îmi zică din nou Bobadilu' că sînt grobian sau kă konfund autorul cu opera. Kă nu konfund. La urma urmei ce are queen margot cu laurențiu, pardon cu Lauryannus..?! Uite cum mi se încurcă plimba-n gură cînd e cu atîția de n și de y. Eu mă sperii cînd văd mulți de n și de y. De exemplu la ..annus. Sînt prea mulți de n. Anyway. Am dovedit also că nu mi-am pierdut simțul humorului. Sper să nu și-l fi pierdut nici autoarea și nici Bobadilu. Nu de alta, da' ar fi păcat.
Poezia e interesantă, dar nu am înțeles câteva dintre versuri prea bine. De exemplu "orașul de balustru". Cautând în DEX, am găsit: BALÚ//STRU ~ștri m. 1) Stâlp de forma unei coloane de dimensiuni mici, rotunjit în partea sa medie, care susține partea superioară a unei balustrade. 2) Compas special, folosit la trasarea cercurilor foarte mici. [Sil. -lus-tru] /<fr. balustre Deci metafora de mai sus s-ar tracuce ca "orașul de stâlp". Nu prea reușesc să-mi imaginez așa ceva, poate mă ajută cineva să înțeleg. Mai încolo am întâlnit "Vioare din izmă creață și parfum de lirism". Căutând din nou în DEX găsim: VIOÁRĂ1, vioare, adj. (Pop.; despre ape curgătoare) Limpede, cristalin, clar. ♢ (Substantivat) Limpede (sau curat) vioară sau ca (sau cum e) vioara = foarte limpede, ca lacrima. [Pr.: -vi-oa-] – Probabil lat. *vivula (< vivus). Sau: VIOÁRĂ2, vioare, s.f. (Bot.; reg.) 1. Toporaș. 2. Compus: vioară-roșie = micsandră. [Pr.: vi-oa-] – Lat. viola. Nu am luat în calcul instrumentul muzical, deoarece acolo pluralul este "viori". Așadar, textul de mai sus se traduce fie ca "Cristaline din izmă creață și parfum de lirism". Adică o frază fără substantiv, fie "toporași din izmă creață și parfum de lirism". Izma fiind de fapt mentă, ajungem la "toporași de mentă", altă expresie pe care nu mi-o pot imagina nici în ruptul capului. E ca și cum aș spune, de exemplu, "brazi de mesteacăn". Mulțumesc anticipat pentru orice ajutor la înțelegerea sensului în limba română a acestor texte.
ma intreb daca chiar e nevoie de divagatia aceea despre parinti, parerea mea este ca linia de forta a textului e ceva mai la vale, in ineditul negru al intamplarii. partea aceea o valorifici cum trebuie, la nivel de idee
insa
si aici sunt ceva nebuloase la nivel de exprimare, ma refer la
"şi asta mie îmi dădea până mai ieri o stare de linişte
până când azi au venit ăştia de la cablu"
(pana ieri sau pana azi?
as zice
"si asta mi-a dat o stare de liniste
pana azi cand au venit cei de la cablu")
si la fragmentul asta:
"au îngropat adânc firele să nu le găsească nimeni poate doar morţii
nu au lansat ştirea pe yahoo încă
dar eu i-am văzut
cu ochii mei"
care poate si el lipsi...
Sunt pasaje superbe, dureroase, dar ai si cateva parti fara de care poemul ar fi mult mai bun. Imi place cum incepe, imi place mult tema si ca e asa, ca un film, dar in anumite locuri, personal cred ca ar trebui sa fi fost putin mai sugestiva, ca spre ex. aici "Și totul să fie de o curățenie exemplară."(exemplara mi se pare ca nu aduce nici o valoare poetica) sau aici "deși era încă noapte/ Și ea nu vedea bine acul mijlociu al ceasului/ Lăsat pe perete."- personal m-as fi lipsit de explicativul acesta fara mustrare de constiinta; si ar mai fi, dar nu vreau sa para ca e un comentariu mascat.
"Și de la balcon după ce se tăiase curentul
Se uita la păsările negre ce dădeau târcoale
Buncărelor pline de gunoaie, îngrămădite câte două – trei
La marginea drumului,"- poate am eu ceva cu ciorile, dar strofa asta, tare mi-a mai placut:)
textul are destul lugubru, dar, așa cum zicea și Adrian, io l-aș fi literalizat puțin, admițând că pornește de la o întâmplare reală. are însă destul farmec și așa. faptul că te face să te simți prizonier în spațiul respectiv și să-mi fi dorit să știu personajul mutat cât mai repdede :), spune destule.
dar, zi-ne, te rog, într-un episod viitor că după ce ai spălat cenușa unei doamne bătrâne ai aflat un mare, mare secret legat de scrinul negru.
promiți?
Adriana, Imaginea este redusă pîna la rezoluția maximă permisă de site, astfel că unele detalii au un gradient estompat; originalul este mult mai mare. În globul patru (de sus în jos) este un fragment din poezia lui Andu „două mâini” (bănuiesc că ține la ea) iar în rest, lista poeziilor și comentariilor din pagina lui.
Va urma ! Si nu-s chestii scrise in doi ci un chat improvizat pe mail . Cit despre rabdare ai dreptate, nu o am din doua motive : viata e scurta, viata e foarte scurta. Believe me.
multumesc pentru comparatia cu Pan si inca unul blagian!... demult nu mi s/a mai spus ceea ce mi/ai scris tu aici. cred ca ai dreptate in ceea ce priveste felul in care scriu. nu pot fi modern si nici contemporan. sufar de idei bune prost exprimate. iti multumesc de incurajatoarea si concreta trecere! te astept la fel de constructiv.
Merci, Paul. Cred că ştii la fel de bine ca mine cât este de grea detaşarea în astfel de cazuri. Dacă-n textele de idei, cerebrale, ea poate fi mimată relativ uşor, aici nu-ţi poţi permite riscul superficialului. În cazuri de astea, între superficial si patetism, a doua e varianta dulce. Mă bucur că am reuşit să rămân. totuşi, într-un echilibru.
initial mi-am zis ca lumini si umbre sunt doua substantive tocite, dar in contextul ideii sunt ideale.
e foarte frumos conceptul de maternitate condus spre vegetal si viceversa.
cu nuantele sugerate de lumini , apoi de umbre ... mi-a placut de am ramas un pic pierdut in monitor :)
jos pălăria! Da, Ioana. Așa mai zic și eu demonstrație europeană. Văd că lumea e mai bine îmbrăcată decît acum douăzeci de ani, mai veselă, mai relaxată, culori mai vii, haine mai groase, lume mai bine hrănită, mișcări mai lente, bună dispoziție, zîmbete. Ce mai! La mai mare! Au trecut vremurile cînd amărîtul ăla de Marian Munteanu arăta slăbănog ca un Christ. Au trecut vremurile cînd fețele erau supte chiar în plină vară și mai tot ce se filma era alb-negru. Așa mai zic și eu. Aveți grijă că o să zică nenea Băsescu că lui îi datorați burtica rotunjoară, fălcuțele, zîmbetele cîmpenești și atmosfera colorată. Că dacă era Ceaușescu sau Iliescu ați fi fost ceva mai înfrigurați și mai supli. Aveți grijă. Evident, și vîrsta e de vină. Au trecut niște ani, ați mai petrecut cîteva veri pe la Santorini, Malorca. O iarnă în Alpi. Oricum mîncărica, deși nu chiar ca în Los Angeles, tot e ceva mai multișoară. Un sushi, ceva, o tonetă cu junk food. Asta e, au trecut anișorii. Dar arătați bine și asta contează. Revoluție, demonstrație, poliție, casație, universitate, metrou, china-town, patriarhie, guvern sau birou. Toate trec și vin altele, să trăiacă nenea Iancu. Bănuiesc că statuia îi e tot pe acolo. Cînd vin la vară am să trec să-i spun bon-jour. Pînă atunci sărut mînușițele și aveți grijă să nu răciți. Demonstrație, demonstrație da' sănătatea e mai presus ca toate. Nu așa spunea și bunica? Te-am pupat.
Bobadil, nu pot decât să- ți spun și ție, ca și altora, că eu mă bucur că ai trecut pe aici și că am un cititor "nou" și că mă bucur de orice părere în limitele bunului simț. Poate că trăind preintre "domnișoare" nu de pension, ci le liceu, mă mai molipsesc și eu uneori... Dar, nu vreau să mă îndepărtez prea mult... de poezie... Între timp fii mai atent la substantivele în genitiv- dativ. Bineînțeles că nu e decât o scăpare... Cami.
textul se vrea a fi, prin patosul ce autoarea il manifesta, insa epateaza usor numai prin "visez deschisă către răsărit", deși pare, oarecum, carnal acest vis... de remarcat sunt stradaniile spre originalitate lipsite, însa, de puterea exprimarii: "poate voi găsi un nimic/cu pene de păun/înfipte în lună." sau "în aplauzele unei mulțimi/golite de sevă". imi pare ca asocierile dintre idei nu se susțin. ce au a face păunii cu nimicul și penele înfipte în... lună sau mulțimile - nu matematice - golite de sevă?!?... ar mai fi de abordat expresiile licențioase, dar a marcat - spre a fi și eu tipic - Profetul. lucian.
Adriane, probabil că ai dreptate, de fapt ai dreptate.
Îmi cer scuze dacă am reacționat exagerat, așa e, noi femeile suntem uneori cam impulsive.
Iar despre nick-ul tău nu am vrut niciodată să zic ceva 'la mișto', mereu mi s-a părut prea dificil să scriu ApunctApunctApunct decât 'trei de A' și nu am crezut niciodată că asta ar putea să te ofenseze... tu te-ai gândit vreodată așa?
Și mă mai găndesc că toată această cavalcadă de înțepături msi mult sau mai puțin literare a pornit de la o prostie, anume tu nu ai tăcut când trebuia (like a real man should) iar eu am vorbit aiurea (like a woman does when she's under pressure).
Acum dacă ceea ce mi-ai scris sunt presiune sau nu... eu nu mai comentez, pentru că evident suntem aici pe poziții diferite pe care sper să le reconciliem în viitor, la urma urmei contează ceea ce ne va oferi fiecăruia (fiecăreia) inspirația.
Însă te rog mult nu mai veni în subsolul vreunui text de-al meu cu afirmații de genul 'snobism' doar pentru că afișez titlul în limba engleză (tu o citești pe Luminița Suse?) sau să-mi cauți nod în papură prin comentarii (care sunt în general scrise mai la repezeală) pentru că nu am acordat nu știu ce la nu știu ce. Dacă poți să faci atâta lucru pentru mine îți voi râmâne recunoscătoare și ne vom putea concentra pe ceea ce este cu adevărat important.
Și chiar dacă unii ar putea să fie de altă părere, mie mi-a plăcut acest dialog 'cu scântei' cu tine... și... te mai aștept.
Margas
P.S. Iar un mic misogin tu ești, dacă negi va trebui să ne vedem la o cafea maaare ca să ne țină o noapte întreagă argumentația. Eu sunt antrenată, rezist la stress, pun dinți și câte 10 ore pe zi :-)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Grea întrebare, eram gata să spun ”soma”, dar are tentă și de ”sarx”, că doar carnea asta te hrănește cu adevărat. Complicați grecii ăștia, nu te poți juca cu ei. ”O bucată din mine” îmi pare prea simplu, și prea sună ca vorba aia faină de comedie bună americană. Știi cu ce-mi sună ”o bucată de carne”? Cu povestea aia cu Făt Frumos care-i dă bucăți de carne zgripțuroaicei ca să-l ducă-n zbor, și când i se termină, ca să-l ducă totuși mai departe, își taie o bucată din pulpă și i-o dă. Eram copil și rămâneam totdeauna tablou la partea asta, nu pricepeam cum putea ăla să-și taie o bucată de carne din el. Și mai ales nu înțelegeam de ce.
pentru textul : Cântecul unei chemări nerăspunse denicodem, ai grijă cu limbajul. pentru că dacă la tine acasă ești obișnuit să vorbești mîrlănește, aici nu se poate. te rog să te consideri avertizat. mulțumesc.
pentru textul : dezvățatul de a fi I dep.s. în cazul textului la care faci referință am explicat acolo pe scurt motivul deciziei. mi se pare nepotrivit să discutăm despre alte texte sub alte texte sau să încercăm eventual să ne răzbunăm. puțină cumpătare inteligentă nu cred că ți-ar strica în acest moment. cel puțin ar suplini lipsa de talent.
observ sentimentul. de frustrare. dar nu cred ca a devenit neaparat poezie aici.
pentru textul : să respir devai, prea lung răspunsul, concluzia n-a mai încăput! În mare, și fără a le epuiza, acestea sunt motivele pentru care nu pot vedea New Age o doctrină, indiferent de cele ce își găsesc justificări în ea - fie ea și o evoluție a tehnologiei. O astfel de evoluție ar trebui să implice o cunoaștere clară a direcției spre care se îndreaptă, a forțelor pe care le poate declanșa, iar o asemenea cunoaștere nu cred că se poate găsi în New Age. Firește, există deja Transdisciplinaritatea, dar, în opinia mea, ea trebuie să-și găsească un alt fundament, și cred că o face. Dar nu vreau să o amestec în acest comentariu - el nu este decât (sper) un început al dialogului pe care mi l-ați propus. Să vedem până unde mă vor ține curelele, dar vă rog, fie-va milă, aveți de-a face cu un profan în ce privește fizica cuantică și matematicile superioare!
pentru textul : (2)Cȃte ceva despre Cantor, Aristotel și Dan Puric. Azi, Aristotel (doar ca pre-text) deCantarea Cantarilor? Parca ai mai incercat-o. Nu-i bai. La tine orice "merge" (eventual, ca varianta)
pentru textul : arca lui do deimi place cum ai construit poezia. e ca o pictura facuta din tuse sigure.
imi pare o poezie de stare. de aceea as zice ca e conceputa exact asa cum trebuie. ermetic.
pentru textul : o rană limpede mă acoperă ca o prelată deDa. Si eu mi-am fumat degetele in "Scrum", se poate vedea pe Hermeneia. Gandim concomitent. Nu suntem prea departe de adevar nici unul din noi, in fond. Ce e lumea asta altceva decat un fum? (vazuta din punct de vedere individual, desigur). Sa ai pace, Dancus
pentru textul : Degete fără filtru deWell, problema este ca pe mine nu ma doare iar pe tine te doare. Iar daca te doare si ai si erectii (care va sa zica vinjoase) se zice ca e grav si trebuie sa telefonezi la doctor sau la SMURD, sau la ce aveti voi acolo. Deci ia-o mai incet cu sex pistols daca ai probleme cu tensiunea si te mai si doare. Eu grobian nu cred ca am cum sa devin fiindca m-am asigurat la compania de asigurari literare pentru chestia asta si sint acoperit. Cu ego-ul stau bine. Nu e inflamat inca si nici nu doare (ca pe altii sau altele). E bine si sanatos si ma slujeste ori de cite ori este nevoie. Continui sa cred ca textul are calitati si defecte. Daca merita sau nu o penita de aur depinde (asa cum spuneam mai anțărț) de cine o dă. A dat-o Bobadilu'. E penița lui Bobadilu. Cine mai vrea penițe de la Bobadilu' știe de acum cum trebuie să scrie, nu? Pentru că Bobadilu' „simte”, adică se zice că el le simte și dacă le simte asta e pe bune și noi tre' să îl credem. Și la urma urmei de ce să nu îl credem, că toți avem simțul ăla special și misterios pentru poezia de drăgăneală. Ok, enough! Sper să nu îmi zică din nou Bobadilu' că sînt grobian sau kă konfund autorul cu opera. Kă nu konfund. La urma urmei ce are queen margot cu laurențiu, pardon cu Lauryannus..?! Uite cum mi se încurcă plimba-n gură cînd e cu atîția de n și de y. Eu mă sperii cînd văd mulți de n și de y. De exemplu la ..annus. Sînt prea mulți de n. Anyway. Am dovedit also că nu mi-am pierdut simțul humorului. Sper să nu și-l fi pierdut nici autoarea și nici Bobadilu. Nu de alta, da' ar fi păcat.
pentru textul : Lauryannus's Land dePoezia e interesantă, dar nu am înțeles câteva dintre versuri prea bine. De exemplu "orașul de balustru". Cautând în DEX, am găsit: BALÚ//STRU ~ștri m. 1) Stâlp de forma unei coloane de dimensiuni mici, rotunjit în partea sa medie, care susține partea superioară a unei balustrade. 2) Compas special, folosit la trasarea cercurilor foarte mici. [Sil. -lus-tru] /<fr. balustre Deci metafora de mai sus s-ar tracuce ca "orașul de stâlp". Nu prea reușesc să-mi imaginez așa ceva, poate mă ajută cineva să înțeleg. Mai încolo am întâlnit "Vioare din izmă creață și parfum de lirism". Căutând din nou în DEX găsim: VIOÁRĂ1, vioare, adj. (Pop.; despre ape curgătoare) Limpede, cristalin, clar. ♢ (Substantivat) Limpede (sau curat) vioară sau ca (sau cum e) vioara = foarte limpede, ca lacrima. [Pr.: -vi-oa-] – Probabil lat. *vivula (< vivus). Sau: VIOÁRĂ2, vioare, s.f. (Bot.; reg.) 1. Toporaș. 2. Compus: vioară-roșie = micsandră. [Pr.: vi-oa-] – Lat. viola. Nu am luat în calcul instrumentul muzical, deoarece acolo pluralul este "viori". Așadar, textul de mai sus se traduce fie ca "Cristaline din izmă creață și parfum de lirism". Adică o frază fără substantiv, fie "toporași din izmă creață și parfum de lirism". Izma fiind de fapt mentă, ajungem la "toporași de mentă", altă expresie pe care nu mi-o pot imagina nici în ruptul capului. E ca și cum aș spune, de exemplu, "brazi de mesteacăn". Mulțumesc anticipat pentru orice ajutor la înțelegerea sensului în limba română a acestor texte.
pentru textul : Utopie lirică cu tarif normal dema intreb daca chiar e nevoie de divagatia aceea despre parinti, parerea mea este ca linia de forta a textului e ceva mai la vale, in ineditul negru al intamplarii. partea aceea o valorifici cum trebuie, la nivel de idee
insa
si aici sunt ceva nebuloase la nivel de exprimare, ma refer la
"şi asta mie îmi dădea până mai ieri o stare de linişte
până când azi au venit ăştia de la cablu"
(pana ieri sau pana azi?
as zice
"si asta mi-a dat o stare de liniste
pana azi cand au venit cei de la cablu")
si la fragmentul asta:
"au îngropat adânc firele să nu le găsească nimeni poate doar morţii
nu au lansat ştirea pe yahoo încă
dar eu i-am văzut
cu ochii mei"
care poate si el lipsi...
dar autorul decide, evident :)
pentru textul : Chat deSunt pasaje superbe, dureroase, dar ai si cateva parti fara de care poemul ar fi mult mai bun. Imi place cum incepe, imi place mult tema si ca e asa, ca un film, dar in anumite locuri, personal cred ca ar trebui sa fi fost putin mai sugestiva, ca spre ex. aici "Și totul să fie de o curățenie exemplară."(exemplara mi se pare ca nu aduce nici o valoare poetica) sau aici "deși era încă noapte/ Și ea nu vedea bine acul mijlociu al ceasului/ Lăsat pe perete."- personal m-as fi lipsit de explicativul acesta fara mustrare de constiinta; si ar mai fi, dar nu vreau sa para ca e un comentariu mascat.
pentru textul : auto - market de"Și de la balcon după ce se tăiase curentul
Se uita la păsările negre ce dădeau târcoale
Buncărelor pline de gunoaie, îngrămădite câte două – trei
La marginea drumului,"- poate am eu ceva cu ciorile, dar strofa asta, tare mi-a mai placut:)
textul are destul lugubru, dar, așa cum zicea și Adrian, io l-aș fi literalizat puțin, admițând că pornește de la o întâmplare reală. are însă destul farmec și așa. faptul că te face să te simți prizonier în spațiul respectiv și să-mi fi dorit să știu personajul mutat cât mai repdede :), spune destule.
pentru textul : Scrinul negru dedar, zi-ne, te rog, într-un episod viitor că după ce ai spălat cenușa unei doamne bătrâne ai aflat un mare, mare secret legat de scrinul negru.
promiți?
Îmi pare a fi genul de poezie cu ușor iz clasic, armonios revărsat în modern, care te face să rămâi.
pentru textul : Cineva dehm, il las sa respire vreo 2 luni, il recitesc si-o sa vad ce-i fac, sa-l imbrac. :) thanks de critica
pentru textul : in the pursuit of happiness (V, final) demultumesc Miha, Raluca si doamna Maria pentru citirea textului meu! Am sa țin cont de parerile dv.
pentru textul : nevoia de surâs deAdriana, Imaginea este redusă pîna la rezoluția maximă permisă de site, astfel că unele detalii au un gradient estompat; originalul este mult mai mare. În globul patru (de sus în jos) este un fragment din poezia lui Andu „două mâini” (bănuiesc că ține la ea) iar în rest, lista poeziilor și comentariilor din pagina lui.
pentru textul : login deVa urma ! Si nu-s chestii scrise in doi ci un chat improvizat pe mail . Cit despre rabdare ai dreptate, nu o am din doua motive : viata e scurta, viata e foarte scurta. Believe me.
pentru textul : Ramona & Rameau demultumesc pentru comparatia cu Pan si inca unul blagian!... demult nu mi s/a mai spus ceea ce mi/ai scris tu aici. cred ca ai dreptate in ceea ce priveste felul in care scriu. nu pot fi modern si nici contemporan. sufar de idei bune prost exprimate. iti multumesc de incurajatoarea si concreta trecere! te astept la fel de constructiv.
pentru textul : Altfel de utopie cu tarif normal deMerci, Paul. Cred că ştii la fel de bine ca mine cât este de grea detaşarea în astfel de cazuri. Dacă-n textele de idei, cerebrale, ea poate fi mimată relativ uşor, aici nu-ţi poţi permite riscul superficialului. În cazuri de astea, între superficial si patetism, a doua e varianta dulce. Mă bucur că am reuşit să rămân. totuşi, într-un echilibru.
În rest, salutări din Iaşi!
pentru textul : De vorbă cu tata deinitial mi-am zis ca lumini si umbre sunt doua substantive tocite, dar in contextul ideii sunt ideale.
pentru textul : Haiku dee foarte frumos conceptul de maternitate condus spre vegetal si viceversa.
cu nuantele sugerate de lumini , apoi de umbre ... mi-a placut de am ramas un pic pierdut in monitor :)
jos pălăria! Da, Ioana. Așa mai zic și eu demonstrație europeană. Văd că lumea e mai bine îmbrăcată decît acum douăzeci de ani, mai veselă, mai relaxată, culori mai vii, haine mai groase, lume mai bine hrănită, mișcări mai lente, bună dispoziție, zîmbete. Ce mai! La mai mare! Au trecut vremurile cînd amărîtul ăla de Marian Munteanu arăta slăbănog ca un Christ. Au trecut vremurile cînd fețele erau supte chiar în plină vară și mai tot ce se filma era alb-negru. Așa mai zic și eu. Aveți grijă că o să zică nenea Băsescu că lui îi datorați burtica rotunjoară, fălcuțele, zîmbetele cîmpenești și atmosfera colorată. Că dacă era Ceaușescu sau Iliescu ați fi fost ceva mai înfrigurați și mai supli. Aveți grijă. Evident, și vîrsta e de vină. Au trecut niște ani, ați mai petrecut cîteva veri pe la Santorini, Malorca. O iarnă în Alpi. Oricum mîncărica, deși nu chiar ca în Los Angeles, tot e ceva mai multișoară. Un sushi, ceva, o tonetă cu junk food. Asta e, au trecut anișorii. Dar arătați bine și asta contează. Revoluție, demonstrație, poliție, casație, universitate, metrou, china-town, patriarhie, guvern sau birou. Toate trec și vin altele, să trăiacă nenea Iancu. Bănuiesc că statuia îi e tot pe acolo. Cînd vin la vară am să trec să-i spun bon-jour. Pînă atunci sărut mînușițele și aveți grijă să nu răciți. Demonstrație, demonstrație da' sănătatea e mai presus ca toate. Nu așa spunea și bunica? Te-am pupat.
pentru textul : ieși afară javră ordinară demomeala adevarata si vie - e mult spus. momeala vie ar fi suficient
pentru textul : go fishing demotan castrat inutile? asta e din bancul cu baba si pestisorul de aur? hmmm!
Bobadil, nu pot decât să- ți spun și ție, ca și altora, că eu mă bucur că ai trecut pe aici și că am un cititor "nou" și că mă bucur de orice părere în limitele bunului simț. Poate că trăind preintre "domnișoare" nu de pension, ci le liceu, mă mai molipsesc și eu uneori... Dar, nu vreau să mă îndepărtez prea mult... de poezie... Între timp fii mai atent la substantivele în genitiv- dativ. Bineînțeles că nu e decât o scăpare... Cami.
pentru textul : raiul de la marginea potirului detotul este ok pînă la ultimul vers care pică prea gomos. nu știu ce mi-a venit să îl înlocuiesc cu „eram amîndoi un mecanism greu din aramă”
pentru textul : cu ochii mă strângeai detextul se vrea a fi, prin patosul ce autoarea il manifesta, insa epateaza usor numai prin "visez deschisă către răsărit", deși pare, oarecum, carnal acest vis... de remarcat sunt stradaniile spre originalitate lipsite, însa, de puterea exprimarii: "poate voi găsi un nimic/cu pene de păun/înfipte în lună." sau "în aplauzele unei mulțimi/golite de sevă". imi pare ca asocierile dintre idei nu se susțin. ce au a face păunii cu nimicul și penele înfipte în... lună sau mulțimile - nu matematice - golite de sevă?!?... ar mai fi de abordat expresiile licențioase, dar a marcat - spre a fi și eu tipic - Profetul. lucian.
pentru textul : iz de madona deAbsolut de acord, Virgil! Observaţii pătrunzătoare şi subtile!
pentru textul : Eminescu faţă cu prostia deAdriane, probabil că ai dreptate, de fapt ai dreptate.
pentru textul : in the sunshine of your love deÎmi cer scuze dacă am reacționat exagerat, așa e, noi femeile suntem uneori cam impulsive.
Iar despre nick-ul tău nu am vrut niciodată să zic ceva 'la mișto', mereu mi s-a părut prea dificil să scriu ApunctApunctApunct decât 'trei de A' și nu am crezut niciodată că asta ar putea să te ofenseze... tu te-ai gândit vreodată așa?
Și mă mai găndesc că toată această cavalcadă de înțepături msi mult sau mai puțin literare a pornit de la o prostie, anume tu nu ai tăcut când trebuia (like a real man should) iar eu am vorbit aiurea (like a woman does when she's under pressure).
Acum dacă ceea ce mi-ai scris sunt presiune sau nu... eu nu mai comentez, pentru că evident suntem aici pe poziții diferite pe care sper să le reconciliem în viitor, la urma urmei contează ceea ce ne va oferi fiecăruia (fiecăreia) inspirația.
Însă te rog mult nu mai veni în subsolul vreunui text de-al meu cu afirmații de genul 'snobism' doar pentru că afișez titlul în limba engleză (tu o citești pe Luminița Suse?) sau să-mi cauți nod în papură prin comentarii (care sunt în general scrise mai la repezeală) pentru că nu am acordat nu știu ce la nu știu ce. Dacă poți să faci atâta lucru pentru mine îți voi râmâne recunoscătoare și ne vom putea concentra pe ceea ce este cu adevărat important.
Și chiar dacă unii ar putea să fie de altă părere, mie mi-a plăcut acest dialog 'cu scântei' cu tine... și... te mai aștept.
Margas
P.S. Iar un mic misogin tu ești, dacă negi va trebui să ne vedem la o cafea maaare ca să ne țină o noapte întreagă argumentația. Eu sunt antrenată, rezist la stress, pun dinți și câte 10 ore pe zi :-)
Eu zic să mai scrii, noi citim și vedem apoi cum stau lucrurile.
pentru textul : Poezie verde deCum văd textul:
Din păcate frunzele cad,
trupul mi-e umbră de arbore
cu crengile, noduri.
iubito,
după așteptări,
ești floare.
Petalele, pradă singurătății.
În ultimul ceas, mai lasă-mă o clipă
pentru textul : Te iubesc desă-ți scânteiez inima
ca și când aș lovi repetat două cuvinte.
un pas mic pentru om, un pas urias pentru omenire. tacere placuta. iti doresc toate cele bune.
pentru textul : Transplant de inimă dePagini