Poemul aduce imagini aproape noi, dar unde e sensul, legătura între compostările în gol, scrijelirea calcarului și atenuarea până la dispariție a simțurilor. "Scorojitul taxator" e legat cu sârmă ghimpată cu fundă? Nu am spus că nu este un poem bun.
iată un text care deși nu prea a reușit prea mult poetic a reușit totuși să mă facă să mă hotărăsc să mă gîndesc de acum de două ori înainte să mai zîmbesc
În locul formei verbale "din iubit", pentru a evita rima (involuntară?), aș fi scris "din iubire", ulterior, aș renunța la "sau din scris / din greșit" (amănunte care nu ajută poemului - cineva îmi spunea, nu scrie în poezie despre poezie, despre scris), precum și la "mi-am zis". Ar fi interesant de aflat dacă a fost "involuntar" atribuită culoarea albastră.
am citit de mai multe ori textul si de fiecare data mi-a dat impresia ca face parte din mine. aproape ca si cum simturile mele l-au rescris de fiecare data cand l-am citit. finalul ma lasa mereu suspendata, nu pentru ca ar fi el grabit ci pentru ca se termina confesiunea si trebuie sa ma trezesc. probabil din cauza intimitatii profunde pe care ai reusit s-o creezi, am avut un sentiment de deja vu la un moment dat, in fine.
mi-a placut foarte mult partea asta "dacă auzi vreodată ceva
e doar un magnetofon pe care ascult uneori
pașii tăi și ploaia
nici ea nu mai vine de multă vreme
doar zilele intră în suflet
ca niște hulubi orbi"
toata aprecierea!
Găsesc aici două texte (ultima strofă e decupată ideatic din altceva) din care prefer primul (și mai ales prima strofă) pentru atmosfera interioară, spleen, stress etc. "să zaci în fața cafelei fierbinți în dimineața ploioasă de noiembrie ca și cum ai fi pe o plajă pustie" trist...
În text am găsit o singură metaforă deosebită: "în curând orașul se va ridica din asfalt agățându-și fruntea de păsări". Restul e neuniform ca valoare și mesaj, caduc. Strofa a III-a e slabă prin comparație cu prima, purtând unele clișee redundante, ca de ex."vei sorbi revărsarea luminii" sau cuvinte intrate forțat în limba română : "xerox"... Text de sertar. Deocamdată.
ci "ulciorul nu merge de multe ori la apa." cred ca ar fi pacat sa urmaresti o..."reteta", chiar daca ea s-a dovedit, la un moment dat, una apreciata. cam asta voiam sa spun. iar spontaneitatea are si ea rolul ei, asa cum si sita are unul. :) succes mai departe.
uite cat de plin de tine poti sa fii, fara sa vezi cat de mult gresesti.
dragostea - axis mundi - e o banalitate, un fact obisnuit, intrat in constiinta oricarui pampalau, stii asta. dragostea ca o chestie in jurul careia se invarte lumea mai e si atat de slaba, de feminina, ruinata de sensuri si corupta in traire incat aproape ca imi vine sa ma intreb daca nu e chiar gay.
ideea de mine/lipsa ta de umor - autoclamare de dragul egoismului, fara fior poetic, fara traire, fara nimic adanc. pur si simplu lauda de sine, exacerbare a eului, umflarea in pene sau cum vrei sa-i mai zic. nema filosofie.
in dragoste nu exista o filosofie aparte, totul se simte si nu se construieste. se ia ca atare, efectiv, fie ca-i o vorba dulce sau una grea, fie ca e complicata sau simpla, vulgara, ultravulgara sau doar sirop.
despre diabet poetic nu o sa tin teorii acum, dar spu doar ca responsabilitatea scrisului inseamna si a nega propria carne atunci cand miroase a parfum ieftin. una e sa mergi la curve si sa vii cu o poezie, alta e sa transfomi poezia in curva propriilor ambitii.
Un poem bine construit, care nu uita sa curga si intr-adevar sa te faca sa uiti de tine, dar in acelasi timp care iti da senzatia de infrigurare si izolare in doi si totusi in unul... Da, un poem in care intri, insa din care mi-am dorit sa ies cat mai repede, negasind acolo decat "dimineti-soparla", ce se tarasc goale si reci peste niste suflete care nu mai sunt.
dragul meu îți recomand să citești regulamentul și secțiunea de răspunsuri la întrebări frecvente și vei găsi acolo explicații la nedumeririle tale. faptul că insiști oarecum agresiv cu întrebările acestea trădeză faptul că nu ai binevoit să citești acele informații.
"Ea
e femeia de miercuri
ce face, din ziua în care-şi scoate pantofii pe covorul din camera de gardă, Miercurea Mare.
Ea duce pe umeri pletele tristeţii celorlalte femei de miercuri,
Care îţi tac la apus neiubirea."
Ceea ce îi atribui personajului tău liric aici nu prea ar fi în acord cu condiţia de Lolită pe care i-o alipeşti în finalul textului.
Chiar ştii ce e o Lolită?
Poemul mi-a plăcut şi cred că totuşi el are ceva de spus, mai ales prin "a trebuit să ating/pământul unui zeu amerindian/ca să înţeleg frigul" ce eu cred că se referă la faptul că doamna Luminiţa locuieşte în Canada.
Cu respect, Cezar
intreg e aici:
Ori cum e sunetul vorbirii de gândul care-l mână;
Tu nu cunoşti unde se află Oceanul întins al cugetării;
Şi totuşi, când întrezăreşti ale vorbirii valuri,
Tu ştii că Oceanul minunat se află la temelia lor.
Când valurile gândului se nasc din Marea Înţelepciunii,
Ele căpăta de-ndată forma sunetului vorbirii.
Şi aceste forme ale vorbirii se nasc şi mor din nou,
Apoi aceste valuri iarăşi se-ntorc în larg.
Forma se naşte din Ceea ce este fără formă,
Şi totul se repetă: „Noi ne întoarcem cu adevărat la El.”>>
Pentru un așa final, cred că textul de până acolo ar trebui să câștige în profunzime și sobrietate. Nivelul de abordare necesită o înălțare cu câteva trepte bune. Rimele, unele facile, nu ajută la asta și scad valoarea textului.
1. ok, am însă o precizare: este doar a 7-a zi, poate să fie a 7-a zi de când s-a întâmplat ceva important pentru mine, poate să fie duminică sau poate fi joi, sau orice altă zi, doar că este a 7-a. so, n-am căutat metafore, nu-mi place să am un text chinuit și fără ritm, iar că nu se înțelege cine a insistat să mă cunoască, iarta-mă dar nu cred. Sunt poezii pe acest site mult mai puțin explicite decât asta. 2. viața este plină de clișee, nu comentez asta, ce vreau să spun este că într-adevăr există o linie de marcaj invizibilă între NOI și EU, e important să fie invizibilă (de aici și inexistența unui spațiu) pentru ca să puna mințile noastre, ale tuturor, la contribuție. Așa am gândit eu atunci și poate NU am dreptate. vă mulțumesc pentru critică, aș fi preferat să vă și placă ceva:)
Mă bucur că acest poem a atras privirile specialiștilor din site( sunt destui specialiști pe aici, dar încă nu au fost atrași de versurile mele! mai mult ca sigur, sunt aici și le aștept curioasă și ascultătoare, părerile). Mă simt ca între prieteni cînd mi se spune sincer ce deranjează și ce este plăcut în poezia mea. Aranca, Oriana, Ioana Dana Nicolae, vă mulțumesc pentru sinceritatea voastră, sunt deschisă la critică întotdeauna, oricât ai șlefui o piatră, tot mai este loc de șlefuit! (sper ca mereu să-mi mențin această opinie). Primăvara asta și voi, sper să mă ajute să mă dezmorțesc și să ajung să scriu așa cum visez eu! Voi ține cont de recomandările făcute, le voi aplica în stilul meu, de câte ori nu voi fi cu "garda jos!", adică atunci când le voi observa la momentul oportun! Mulțumesc pentru peniță! chiar e o surpriză foarte frumoasă pentru mine, Ioana Dana Nicolae mi-ai făcut un foarte frumos dar! mulțumesc. Vă aștept cu drag în "casa mea"!
E un text bun. E drept, titlul, câteva motive şi unele expresii sunt atacabile, dar întregul ideatic şi discursiv e bine articulat şi închegat.
Bun venit!
Petre, ce numeşti tu "dulcea limbă îmblânzită" nu-i decât sarcasm.
Ialin, în penultima strofă am alterat, voit evident, un limbaj aproape manelist ("fostei mele iubiri/iubirii mele delicate" - vezi şi primul vers/prima strofă), urmat de o exprimare intrinsesc lirică ("acelui sentiment din beteală topită"), terminând în jargon ("i-am împins două şuturi în cap"), apoi, intercontextual, m-am îndreptat iar spre zona lirică, într-un limbaj mutant - o combinaţie din toate de pâna atunci. Bun. Am urmărit prin asta mai multe chestii, cum ar fi: ieşire din poezie, intrarea in real, şi invers, hotărârea, voinţa... Şi am mizat pe acest contrat. Da, se poate să fie forţat, dar aşa l-am vrut.
Structură poetică bună, al treilea vers cred că ar merge modificat. La fel, mărimea fontului și a fotografiei (mai mici). Un colaj reușit în mare parte.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Poemul aduce imagini aproape noi, dar unde e sensul, legătura între compostările în gol, scrijelirea calcarului și atenuarea până la dispariție a simțurilor. "Scorojitul taxator" e legat cu sârmă ghimpată cu fundă? Nu am spus că nu este un poem bun.
pentru textul : coase-mi buzele pleoapele nările devladimir, sunt onorata de trecere si analiza. multumesc mult. despre poemul asta n-ai nimic de zis> http://www.hermeneia.com/poezie/5765/
pentru textul : dragostea deerată:
pentru textul : Între Orfeu şi Euridice de"acestui enunţ"
iată un text care deși nu prea a reușit prea mult poetic a reușit totuși să mă facă să mă hotărăsc să mă gîndesc de acum de două ori înainte să mai zîmbesc
pentru textul : Ziua giocondului deÎn locul formei verbale "din iubit", pentru a evita rima (involuntară?), aș fi scris "din iubire", ulterior, aș renunța la "sau din scris / din greșit" (amănunte care nu ajută poemului - cineva îmi spunea, nu scrie în poezie despre poezie, despre scris), precum și la "mi-am zis". Ar fi interesant de aflat dacă a fost "involuntar" atribuită culoarea albastră.
pentru textul : cu sens interzis deam citit de mai multe ori textul si de fiecare data mi-a dat impresia ca face parte din mine. aproape ca si cum simturile mele l-au rescris de fiecare data cand l-am citit. finalul ma lasa mereu suspendata, nu pentru ca ar fi el grabit ci pentru ca se termina confesiunea si trebuie sa ma trezesc. probabil din cauza intimitatii profunde pe care ai reusit s-o creezi, am avut un sentiment de deja vu la un moment dat, in fine.
pentru textul : sînt un oraș prin care nu mai trece nimeni demi-a placut foarte mult partea asta "dacă auzi vreodată ceva
e doar un magnetofon pe care ascult uneori
pașii tăi și ploaia
nici ea nu mai vine de multă vreme
doar zilele intră în suflet
ca niște hulubi orbi"
toata aprecierea!
Găsesc aici două texte (ultima strofă e decupată ideatic din altceva) din care prefer primul (și mai ales prima strofă) pentru atmosfera interioară, spleen, stress etc. "să zaci în fața cafelei fierbinți în dimineața ploioasă de noiembrie ca și cum ai fi pe o plajă pustie" trist...
pentru textul : Sanitarium deÎn text am găsit o singură metaforă deosebită: "în curând orașul se va ridica din asfalt agățându-și fruntea de păsări". Restul e neuniform ca valoare și mesaj, caduc. Strofa a III-a e slabă prin comparație cu prima, purtând unele clișee redundante, ca de ex."vei sorbi revărsarea luminii" sau cuvinte intrate forțat în limba română : "xerox"... Text de sertar. Deocamdată.
pentru textul : Röntgen deci "ulciorul nu merge de multe ori la apa." cred ca ar fi pacat sa urmaresti o..."reteta", chiar daca ea s-a dovedit, la un moment dat, una apreciata. cam asta voiam sa spun. iar spontaneitatea are si ea rolul ei, asa cum si sita are unul. :) succes mai departe.
pentru textul : Mercenar prin timp deTextul de fata mi se pare destul de slab. Daca prima strofa imi pare acceptabila, continuarea mi se pare destul de amuzanta.
"Mancam jar impreuna " ?
"Îmi umple golul meu de aer
cu aburul din nări" ?
"şi fuge sub mine depărtarea" ?
"inima
o bulină roşie sub piele," ??
Pana la intrarea in alt taram, nu exista o mistica sau o filosofie a textului. Sesizez intentia, dar formularea si comparatiile sunt foarte fortate.
emil
pentru textul : Caii nopţii demi se pare deosebit. poate pentru ca materializeaza iluzia de a te necunoaste, intr-un experiment inedit.
pentru textul : Dacă te-aș Necunoaște... demulţumesc, Mariana.
pentru textul : Adrian Munteanu- un trubadur tomnatic cu privighetori în suflet dedar cred că vinovată pentru nedumeririle mele e faptul că am citit asta azi, marți 13.
scuzați offtopic-ul, dar am rămas într-un hal de contemplație, de nerostit...
pentru textul : Cub rubick dete felicit din toată inima! După părerea mea, deşi de-a lungul anilor am avut ceva contre, eşti unul dintre cei mai buni poeţi din generaţia ta.
pentru textul : Lansare de carte și concert în Club A: 69 de poeme de dragoste, de Leonard Ancuța, alături de Negru Latent deuite cat de plin de tine poti sa fii, fara sa vezi cat de mult gresesti.
dragostea - axis mundi - e o banalitate, un fact obisnuit, intrat in constiinta oricarui pampalau, stii asta. dragostea ca o chestie in jurul careia se invarte lumea mai e si atat de slaba, de feminina, ruinata de sensuri si corupta in traire incat aproape ca imi vine sa ma intreb daca nu e chiar gay.
ideea de mine/lipsa ta de umor - autoclamare de dragul egoismului, fara fior poetic, fara traire, fara nimic adanc. pur si simplu lauda de sine, exacerbare a eului, umflarea in pene sau cum vrei sa-i mai zic. nema filosofie.
in dragoste nu exista o filosofie aparte, totul se simte si nu se construieste. se ia ca atare, efectiv, fie ca-i o vorba dulce sau una grea, fie ca e complicata sau simpla, vulgara, ultravulgara sau doar sirop.
despre diabet poetic nu o sa tin teorii acum, dar spu doar ca responsabilitatea scrisului inseamna si a nega propria carne atunci cand miroase a parfum ieftin. una e sa mergi la curve si sa vii cu o poezie, alta e sa transfomi poezia in curva propriilor ambitii.
pentru textul : dezvățatul de a fi I deUn poem bine construit, care nu uita sa curga si intr-adevar sa te faca sa uiti de tine, dar in acelasi timp care iti da senzatia de infrigurare si izolare in doi si totusi in unul... Da, un poem in care intri, insa din care mi-am dorit sa ies cat mai repede, negasind acolo decat "dimineti-soparla", ce se tarasc goale si reci peste niste suflete care nu mai sunt.
pentru textul : Reverie dedragul meu îți recomand să citești regulamentul și secțiunea de răspunsuri la întrebări frecvente și vei găsi acolo explicații la nedumeririle tale. faptul că insiști oarecum agresiv cu întrebările acestea trădeză faptul că nu ai binevoit să citești acele informații.
pentru textul : la albia râului meu de lacrimi acolo am şezut şi-am plâns deAlma, am corectat. Multumesc. :)
pentru textul : Bruion deşi eu care mă dădeam de ceasul morţii ptr o măgulire. just kiddin'.
pentru textul : i really don't think that i care de"Ea
e femeia de miercuri
ce face, din ziua în care-şi scoate pantofii pe covorul din camera de gardă, Miercurea Mare.
Ea duce pe umeri pletele tristeţii celorlalte femei de miercuri,
Care îţi tac la apus neiubirea."
Ceea ce îi atribui personajului tău liric aici nu prea ar fi în acord cu condiţia de Lolită pe care i-o alipeşti în finalul textului.
pentru textul : Femeia de miercuri deChiar ştii ce e o Lolită?
Poemul mi-a plăcut şi cred că totuşi el are ceva de spus, mai ales prin "a trebuit să ating/pământul unui zeu amerindian/ca să înţeleg frigul" ce eu cred că se referă la faptul că doamna Luminiţa locuieşte în Canada.
pentru textul : Inima dintotdeauna. Priveşte înapoi deCu respect, Cezar
intreg e aici:
pentru textul : Scurte considerații lingvistice pe drumul spre limbajul absolut deOri cum e sunetul vorbirii de gândul care-l mână;
Tu nu cunoşti unde se află Oceanul întins al cugetării;
Şi totuşi, când întrezăreşti ale vorbirii valuri,
Tu ştii că Oceanul minunat se află la temelia lor.
Când valurile gândului se nasc din Marea Înţelepciunii,
Ele căpăta de-ndată forma sunetului vorbirii.
Şi aceste forme ale vorbirii se nasc şi mor din nou,
Apoi aceste valuri iarăşi se-ntorc în larg.
Forma se naşte din Ceea ce este fără formă,
Şi totul se repetă: „Noi ne întoarcem cu adevărat la El.”>>
cu privire la împovărător. cu privire la restul nu sînt neaparat de acord.
pentru textul : sînt un nesuferit dePentru un așa final, cred că textul de până acolo ar trebui să câștige în profunzime și sobrietate. Nivelul de abordare necesită o înălțare cu câteva trepte bune. Rimele, unele facile, nu ajută la asta și scad valoarea textului.
Îmi pare rău c-o spun, dar nu prea merge.
pentru textul : despre iubire de1. ok, am însă o precizare: este doar a 7-a zi, poate să fie a 7-a zi de când s-a întâmplat ceva important pentru mine, poate să fie duminică sau poate fi joi, sau orice altă zi, doar că este a 7-a. so, n-am căutat metafore, nu-mi place să am un text chinuit și fără ritm, iar că nu se înțelege cine a insistat să mă cunoască, iarta-mă dar nu cred. Sunt poezii pe acest site mult mai puțin explicite decât asta. 2. viața este plină de clișee, nu comentez asta, ce vreau să spun este că într-adevăr există o linie de marcaj invizibilă între NOI și EU, e important să fie invizibilă (de aici și inexistența unui spațiu) pentru ca să puna mințile noastre, ale tuturor, la contribuție. Așa am gândit eu atunci și poate NU am dreptate. vă mulțumesc pentru critică, aș fi preferat să vă și placă ceva:)
pentru textul : A 7-a zi deMă bucur că acest poem a atras privirile specialiștilor din site( sunt destui specialiști pe aici, dar încă nu au fost atrași de versurile mele! mai mult ca sigur, sunt aici și le aștept curioasă și ascultătoare, părerile). Mă simt ca între prieteni cînd mi se spune sincer ce deranjează și ce este plăcut în poezia mea. Aranca, Oriana, Ioana Dana Nicolae, vă mulțumesc pentru sinceritatea voastră, sunt deschisă la critică întotdeauna, oricât ai șlefui o piatră, tot mai este loc de șlefuit! (sper ca mereu să-mi mențin această opinie). Primăvara asta și voi, sper să mă ajute să mă dezmorțesc și să ajung să scriu așa cum visez eu! Voi ține cont de recomandările făcute, le voi aplica în stilul meu, de câte ori nu voi fi cu "garda jos!", adică atunci când le voi observa la momentul oportun! Mulțumesc pentru peniță! chiar e o surpriză foarte frumoasă pentru mine, Ioana Dana Nicolae mi-ai făcut un foarte frumos dar! mulțumesc. Vă aștept cu drag în "casa mea"!
pentru textul : Redundanță deNelu, intr-adevar poemul exprima propriile-mi temeri - unele onirice, altele metafore ale spaimelor reale. Multumesc pt. semn.
pentru textul : toate se întâmplă în noaptea de duminică spre luni deE un text bun. E drept, titlul, câteva motive şi unele expresii sunt atacabile, dar întregul ideatic şi discursiv e bine articulat şi închegat.
pentru textul : trembling deBun venit!
Petre, ce numeşti tu "dulcea limbă îmblânzită" nu-i decât sarcasm.
Ialin, în penultima strofă am alterat, voit evident, un limbaj aproape manelist ("fostei mele iubiri/iubirii mele delicate" - vezi şi primul vers/prima strofă), urmat de o exprimare intrinsesc lirică ("acelui sentiment din beteală topită"), terminând în jargon ("i-am împins două şuturi în cap"), apoi, intercontextual, m-am îndreptat iar spre zona lirică, într-un limbaj mutant - o combinaţie din toate de pâna atunci. Bun. Am urmărit prin asta mai multe chestii, cum ar fi: ieşire din poezie, intrarea in real, şi invers, hotărârea, voinţa... Şi am mizat pe acest contrat. Da, se poate să fie forţat, dar aşa l-am vrut.
Merci de trecere şi comentariu!
pentru textul : Text cu reşou şi plastilină deStructură poetică bună, al treilea vers cred că ar merge modificat. La fel, mărimea fontului și a fotografiei (mai mici). Un colaj reușit în mare parte.
pentru textul : Ploaie pe sticlă dePagini