multumesc si felicitari pentru realizare! în căşti muzica picură sublim, iar strazile pictate ne fură privirile! interesant pictor chiar si-n acest album monotematic!
Ai dreptate. Doar că dacă stau și compar icoanele bizanzine cu picturile de copii pe pereți, icoanele ies în câștig... E probabil vorba mai mult de stil aici, și îmi imaginez că eu, cu modul meu de gândire, nu sunt compatibil cu maniera asta de a duce la extrem metaforele. Dacă e bine sau rău, îi las pe alții să judece, care se pricep mai bine la critică. Și tot nu ma pot abține, totuși, să întreb pentru a treia oară, care e treaba cu "orașul de balustru" sau "orașul de stâlp" și cu "cristaline" sau "vioare" de mentă. Pentru că eu n-am reușit să înțeleg despre ce e vorba în poem absolut deloc. Frumos ar fi să mi se dea o mână de ajutor. Dacă genul acesta de artă cere o anume educație pe care eu nu o am, mi se pare nepoliticos să nu fiu ajutat de autor. Mulțumesc.
Cristina, de data asta nu prea au miză. Dar cred că ştii şi tu asta.
Fă unul bun din ambele şi dă-mi răgazul unei reflecţii la cezură. Ştiu că poţi mai mult. Eşti o foarte bună cunoscătoare a genului; am observat şi din comentariile de interpretare de la haiku-urile mele pentru care îţi mulţumesc din nou.
Actaeon, uite vezi asta nu îmi place la unele persoane...nu au răbdare. Observ că tu mi-ai făcut un comentariu pertinent și chiar 'drăguț' dacă pot să spun astfel despre un comentariu. Așa că mă hotărâsem să îți las și eu ție un comentariu la un text scris de tine. Așteptam momentul să am timp să fac lucrul ăsta, să îți descifrez un text. Cât despre Profet..nu mă refer la atitudinea de pe acest site..doamne ferește..nu am nimic de obiectat. Ci despre cum m-a tratat dumnealui în alte momente și despre faptul că am încercat să spun 'ok, da, ai dreptate, încerc să fac din ce în ce mai bine', nu am sărit în sus ca Lory sau nu mai știu cine, iar el m-a tratat cu sictirul cuvenit. În loc să continue să comenteze 'pertinent'..pt că pe agonia comentariile lui nu au fost tocmai pertinente la un moment dat. el a început să se comporte...avem noi o vorbă..ca la piața chiliei. Dar asta e de domeniul trecutului. Eu oricum admir textele lui, dar și site-ul de față. Altfel nu mai trimiteam texte. iar despre nivel..repet, nu mă interesează că sunt 'novice'. Dar m-a deranjat puțin că eram singura de pe acest site, cu asemenea nivel, iar apoi a mai apărut o tipă ale cărei texte....mă rog. Dacă textele mele se compară cu ale ei, râd și spun ok, pentru că oricum nu o s+o cred pe asta. Citește și tu. Mulțumesc pt comment. la momentul cuvenit îți voi comenta și eu textele, deocamdată mă abțin.
și hai, cu ceva efort, m-aș fi împăcat și cu imaginea asta, căci „necunoscute sunt căile Domnului” dacă l-ai fi ÎNTÂLNIT acolo...
dar să-l CAUȚI în garaj? de ce?? crezi că s-a rătăcit??:)
tot ce vad eu aici semana cu Ti-bick adica un te iubeck minor, care nu poate fi ascuns sau simulat in spatele unori beri Beck's fie ele reci in vara lui 2007. Un drum cu motocicleta poate fi o experienta interesanta, chiar o reclama pentru un naufragiu, cu conditia sa pui destula drama in fumul care ne ramane in ochi dupa ce ai trecut tu si cu baby ciz, tu si citronul, tu si sfera rostogolita a absentei totale...
Vă mulțumesc pentru răbdare și încurarajare. Cat despre "persoana care nu este bărbată" aici recunosc deschis ca încă nu pot să arunc toate cele douăzeci de cuțite încadrând trupul partenerei. (încă îmi e frică de o eroare fatală).
tot aruncându-mi privirile prin toate "cotloanele" site-ului, am descoperit o disfuncționalitate... văd că o poezie are zero citiri(nu contează care anume, bineînțeles...) și este in topul celor mai citite texte... pe ultimul loc e-adevărat. :) totuși... cred că e greșeală. :) dacă are zero citiri nu cred că are ce căuta acolo.
mi-a plăcut faza cu "de pe acel pat voi ridica două degete
ca la școală
să zic ceva genial cum se face
însă atât
pentru că lui dumnezeu
nu îi plac
băgăcioșii în seamă." e un poem aşa relaxat, de efect.
fain :)
Nu pot să nu spun că nu apreciez în mod special autenticitatea răspunsului lui Sixtus. Este fantastic prin subiectivismul său. Și parcă e menit să îmbine „absolutismul” lui Cailean cu „actualismul” Flabrei. Dar poate că tocmai de aceea reușește să spună atît de mult în atît de puțin. Asta mă face să cred că „nebunia” sau „tîmpenia” de care sînt acuzați poeții își are originea nu doar în aprecierea îndeletnicirii de a scrie poezie și poate mai întîi de toate în neînțelegerea stării de a fi poet. Iar asta mă duce cu gîndul la faptul că nimeni nu devine poet pentru că scrie poezie ci scrie poezie pentru că eventual descoperă că este poet. La fel cum decoperi că ești bărbat sau femeie. Dar despre controversa vis a vis de „tîmpeniile” poeților poate în altă polemică. **** Cînd am întrebat care este rostul poeziei nu m-am gîndit neaparat la utilitarism ci pur și simplu la rost. Prin rost înțelegîndu-se „locus și funcție”. Se poate spune că societatea nu a descoperit încă rostul poeziei după cum nu a descoperit încă rostul multor alte lucruri în decursul istoriei? Și de aceea o tratează ca pe un lux sau ca pe un mod de petrecere a timpului liber?
Și din cocon te-ai ridicat frumoasă, Katiusha. Lirica ta, ca o tinctură amară procesată din sîmburi de răzvrătire, îmi amintește de ceva, cred că am întîlnit undeva chipul acesta de după mască :) ? Ce vreau să spun este că răul tot noi îl creștem, cu slăbiciunile noastre, cu sensibilitatățile noastre. Apoi el ne mușcă de călcîi și noi îi strivim capul și tot așa pînă cînd omida devine fluture, uneori chiar și după 30 de ani.
mulțumesc Viorel, așa cum spuneam în comentariul precedent (care a fost editat înainte că să văd comentariul tău), este un text ceva mai vechi dar care nu a fost postat niciodată pe acest site. din cînd în cînd îmi mai aduc textele să le am și aici. textul are o anumită semnificație pentru mine. mă bucur că, în ciuda faptului că nu te entuziasmezi ușor, povestea borangicului înflorit a reușit să o facă.
Aoleu, săracii mitologi, numai una bucată zeu ameţit le lipsea din coaste! Scuzaţi gafa, insert-ul e de vina, bineînţeles, doar nu eu, ce dacă-s nemâncat de ieri şi mi-o fo' foame! Corectat... şi mulţumiri pentru trasul de mânecă.
să lăsăm deoparte disputa "boierism"/"nazism", neesenţială în context. ceea ce este însă paradigmatic în acest text subliniează modul cum o comunitate literară( nu lipsită de valoare) debutează sub stindardul ideii de a oferi o alternativă la scriitura îngrădită în şabloane, instituţionalizată, ierarhizată până la osificare, şi ajunge la rândul ei în aceeaşi situaţie, după un parcurs interesant, validat atât de calitate cât, mai ales, de numărul mare (enorm, şi poate că aici e întrebarea), de membri.
ceea ce autorul autorul a exprimat mai sus prin tendinţa atavică de reîntoarcere în lanţ, Sfântul Erfrem Sirul, în "Cânturile" sale, referitor la patimi. " De-a pururea ca şi câinele mă întorc în vărsătura mea"
ne place ierarhizarea pentru că ne conferă legitimitate, forţă, renume, dar fugim în schimb de un minim de disciplină. radicalii sfârşesc prin a deveni convervatori, sau ultra-conservatori, dar au senzaţia că "revoluţia" lor continuă. iar ea e moartă de mult, iar fii ei, probabil, de mult decapitaţi.
Un poem care te reține prin muzicalitatea intrinsecă, curățat de balastul unor procedee stilistice prea încărcate, o metaforă în sine. Apreciez harul și migala finisajului.
Cred ca strofa a doua este mult mai bine realizata decat prima cu o mentiune pozitiva pentru final si inceput. Se simte prospetime, un lucru bun intre atatea antichitati :)
Ioana, finalul este inventat, de fapt nu avea nici un fel de, eu rar dau sugestii mai mult decât trebuie cititorilor mei, sunt cam pretențioasă și vreau cam multe de la ei. Văd că m-ai cam prins aici, mă întreb ce-ai fi spus dacă se termina chiar înainte de. Dar n-am putut rezista tentației cu cea de-a doua variantă... chiar eu m-am întrebat asta, recitind textul. Bicicleta este cheia poveștii, clar, și nu degeaba sunt două trei orașe în toată povestirea asta. Dar de-ajuns, de-ajuns. Să înțeleg că nu ai trișat. Că încă mai visezi. Mda, sugestia ta cu cireșii înfloriți nu-i rea, dar face parte din lenea mea de a da mai mult decât vreau cititorului. Dar mă gândesc, promit.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
un poem lipsit de mesaj liric, dar perfect in alcatuirea tehnica. pareile despre perfectiune sau lirism se dezbat inca.
pentru textul : Poemul e zidit în insonor deOricum, vă mulțumesc pentru observație și citire.
pentru textul : Prima noapte stropită cu raze deiar pentru următoarele versuri ai aprecierea mea:
zăpezile s-au retras
pentru textul : armistițiu de sfîrșit de februarie deîntr-un tîrziu în ceruri
multumesc si felicitari pentru realizare! în căşti muzica picură sublim, iar strazile pictate ne fură privirile! interesant pictor chiar si-n acest album monotematic!
pentru textul : Mihai Takács : pictură --- muzica : Eldad Talmu deSilv ma bucur ca ti-a placut... si multumiri pentru feed-back.
pentru textul : illusio deAi dreptate. Doar că dacă stau și compar icoanele bizanzine cu picturile de copii pe pereți, icoanele ies în câștig... E probabil vorba mai mult de stil aici, și îmi imaginez că eu, cu modul meu de gândire, nu sunt compatibil cu maniera asta de a duce la extrem metaforele. Dacă e bine sau rău, îi las pe alții să judece, care se pricep mai bine la critică. Și tot nu ma pot abține, totuși, să întreb pentru a treia oară, care e treaba cu "orașul de balustru" sau "orașul de stâlp" și cu "cristaline" sau "vioare" de mentă. Pentru că eu n-am reușit să înțeleg despre ce e vorba în poem absolut deloc. Frumos ar fi să mi se dea o mână de ajutor. Dacă genul acesta de artă cere o anume educație pe care eu nu o am, mi se pare nepoliticos să nu fiu ajutat de autor. Mulțumesc.
pentru textul : Utopie lirică cu tarif normal deCristina, de data asta nu prea au miză. Dar cred că ştii şi tu asta.
pentru textul : Haiku deFă unul bun din ambele şi dă-mi răgazul unei reflecţii la cezură. Ştiu că poţi mai mult. Eşti o foarte bună cunoscătoare a genului; am observat şi din comentariile de interpretare de la haiku-urile mele pentru care îţi mulţumesc din nou.
Actaeon, uite vezi asta nu îmi place la unele persoane...nu au răbdare. Observ că tu mi-ai făcut un comentariu pertinent și chiar 'drăguț' dacă pot să spun astfel despre un comentariu. Așa că mă hotărâsem să îți las și eu ție un comentariu la un text scris de tine. Așteptam momentul să am timp să fac lucrul ăsta, să îți descifrez un text. Cât despre Profet..nu mă refer la atitudinea de pe acest site..doamne ferește..nu am nimic de obiectat. Ci despre cum m-a tratat dumnealui în alte momente și despre faptul că am încercat să spun 'ok, da, ai dreptate, încerc să fac din ce în ce mai bine', nu am sărit în sus ca Lory sau nu mai știu cine, iar el m-a tratat cu sictirul cuvenit. În loc să continue să comenteze 'pertinent'..pt că pe agonia comentariile lui nu au fost tocmai pertinente la un moment dat. el a început să se comporte...avem noi o vorbă..ca la piața chiliei. Dar asta e de domeniul trecutului. Eu oricum admir textele lui, dar și site-ul de față. Altfel nu mai trimiteam texte. iar despre nivel..repet, nu mă interesează că sunt 'novice'. Dar m-a deranjat puțin că eram singura de pe acest site, cu asemenea nivel, iar apoi a mai apărut o tipă ale cărei texte....mă rog. Dacă textele mele se compară cu ale ei, râd și spun ok, pentru că oricum nu o s+o cred pe asta. Citește și tu. Mulțumesc pt comment. la momentul cuvenit îți voi comenta și eu textele, deocamdată mă abțin.
pentru textul : Crepuscul defelicitari, poete!
pentru textul : „Fetița cu crocodil” - de Silviu Dachin deși hai, cu ceva efort, m-aș fi împăcat și cu imaginea asta, căci „necunoscute sunt căile Domnului” dacă l-ai fi ÎNTÂLNIT acolo...
pentru textul : nu mai deosebesc vocile dedar să-l CAUȚI în garaj? de ce?? crezi că s-a rătăcit??:)
tot ce vad eu aici semana cu Ti-bick adica un te iubeck minor, care nu poate fi ascuns sau simulat in spatele unori beri Beck's fie ele reci in vara lui 2007. Un drum cu motocicleta poate fi o experienta interesanta, chiar o reclama pentru un naufragiu, cu conditia sa pui destula drama in fumul care ne ramane in ochi dupa ce ai trecut tu si cu baby ciz, tu si citronul, tu si sfera rostogolita a absentei totale...
pentru textul : te iu-BECK'S demultumesc vladimir, ti-am urmat sfatul si am incercat sa rescriu, intr-adevar prima strofa nu era scrisa in tonul celorlalte... ma bucura semnul tau!
pentru textul : în umbra părului tău deVă mulțumesc pentru răbdare și încurarajare. Cat despre "persoana care nu este bărbată" aici recunosc deschis ca încă nu pot să arunc toate cele douăzeci de cuțite încadrând trupul partenerei. (încă îmi e frică de o eroare fatală).
pentru textul : Nu plânge Moira detot aruncându-mi privirile prin toate "cotloanele" site-ului, am descoperit o disfuncționalitate... văd că o poezie are zero citiri(nu contează care anume, bineînțeles...) și este in topul celor mai citite texte... pe ultimul loc e-adevărat. :) totuși... cred că e greșeală. :) dacă are zero citiri nu cred că are ce căuta acolo.
pentru textul : ultimele modificări pe site demi-a plăcut faza cu "de pe acel pat voi ridica două degete
pentru textul : în ziua când se vor decolora negrii deca la școală
să zic ceva genial cum se face
însă atât
pentru că lui dumnezeu
nu îi plac
băgăcioșii în seamă." e un poem aşa relaxat, de efect.
fain :)
text foarte slab. "aceasta este o poezie pentru tine" "cuvinte niciodată rostite" "aceasta este chiar viața" "aceștia suntem noi" mai ai banalitati?
pentru textul : tango deNu pot să nu spun că nu apreciez în mod special autenticitatea răspunsului lui Sixtus. Este fantastic prin subiectivismul său. Și parcă e menit să îmbine „absolutismul” lui Cailean cu „actualismul” Flabrei. Dar poate că tocmai de aceea reușește să spună atît de mult în atît de puțin. Asta mă face să cred că „nebunia” sau „tîmpenia” de care sînt acuzați poeții își are originea nu doar în aprecierea îndeletnicirii de a scrie poezie și poate mai întîi de toate în neînțelegerea stării de a fi poet. Iar asta mă duce cu gîndul la faptul că nimeni nu devine poet pentru că scrie poezie ci scrie poezie pentru că eventual descoperă că este poet. La fel cum decoperi că ești bărbat sau femeie. Dar despre controversa vis a vis de „tîmpeniile” poeților poate în altă polemică. **** Cînd am întrebat care este rostul poeziei nu m-am gîndit neaparat la utilitarism ci pur și simplu la rost. Prin rost înțelegîndu-se „locus și funcție”. Se poate spune că societatea nu a descoperit încă rostul poeziei după cum nu a descoperit încă rostul multor alte lucruri în decursul istoriei? Și de aceea o tratează ca pe un lux sau ca pe un mod de petrecere a timpului liber?
pentru textul : Ce rost are poezia? deȘi din cocon te-ai ridicat frumoasă, Katiusha. Lirica ta, ca o tinctură amară procesată din sîmburi de răzvrătire, îmi amintește de ceva, cred că am întîlnit undeva chipul acesta de după mască :) ? Ce vreau să spun este că răul tot noi îl creștem, cu slăbiciunile noastre, cu sensibilitatățile noastre. Apoi el ne mușcă de călcîi și noi îi strivim capul și tot așa pînă cînd omida devine fluture, uneori chiar și după 30 de ani.
pentru textul : revelation defără pardesiu mă simt ca o pată de culoarea kaki - tare-mi place cum a iesit asta!
vezi de 'holbeste', ca sa holbeaza lumea la tine:)
pentru textul : ieşirea din iarnă dein orasul lipsit de viata dar plin de miscare mereu de Craciun nascandu-se si ucis inevitabil la Paste...
pentru textul : perpetuum mobile deam găsit, nu vă mai deranjaţi să răspundeţi.
pentru textul : Alb şi roşu demulțumesc Viorel, așa cum spuneam în comentariul precedent (care a fost editat înainte că să văd comentariul tău), este un text ceva mai vechi dar care nu a fost postat niciodată pe acest site. din cînd în cînd îmi mai aduc textele să le am și aici. textul are o anumită semnificație pentru mine. mă bucur că, în ciuda faptului că nu te entuziasmezi ușor, povestea borangicului înflorit a reușit să o facă.
pentru textul : povestea borangicului înflorit ▒ deAoleu, săracii mitologi, numai una bucată zeu ameţit le lipsea din coaste! Scuzaţi gafa, insert-ul e de vina, bineînţeles, doar nu eu, ce dacă-s nemâncat de ieri şi mi-o fo' foame! Corectat... şi mulţumiri pentru trasul de mânecă.
pentru textul : Cavalerul Trac de"cu starea scârţâită la ieşirea din mine" ?!
"nesupunerea nu poate fi deschisă nici de cununia făcută la popă" ?
"trăiesc din ce moartea nu mă apasă pe suflet" ?!
Cred că ţi-am mai spus - încercarea de-a fi neînţeles nu este una dintre mizele poeziei şi nici nu oferă valenţe lirice, aşa cum s-ar putea crede.
pentru textul : Fericirea nu vine de la femeia dată bărbatului dela textul "astenie de primavara" inregistrat la concurs, finalul e asa:
"dacă n-aş ştii că e primăvară
aş crede că Dumnezeu m-a lepădat
ca pe-o greutate în plus"
daca n-as STII ????
pentru textul : Concursul de Poezie ”Astenie de primăvară - Hermeneia 2010” de... ei!
pentru textul : Cu o saptamana, in urma desă lăsăm deoparte disputa "boierism"/"nazism", neesenţială în context. ceea ce este însă paradigmatic în acest text subliniează modul cum o comunitate literară( nu lipsită de valoare) debutează sub stindardul ideii de a oferi o alternativă la scriitura îngrădită în şabloane, instituţionalizată, ierarhizată până la osificare, şi ajunge la rândul ei în aceeaşi situaţie, după un parcurs interesant, validat atât de calitate cât, mai ales, de numărul mare (enorm, şi poate că aici e întrebarea), de membri.
ceea ce autorul autorul a exprimat mai sus prin tendinţa atavică de reîntoarcere în lanţ, Sfântul Erfrem Sirul, în "Cânturile" sale, referitor la patimi. " De-a pururea ca şi câinele mă întorc în vărsătura mea"
ne place ierarhizarea pentru că ne conferă legitimitate, forţă, renume, dar fugim în schimb de un minim de disciplină. radicalii sfârşesc prin a deveni convervatori, sau ultra-conservatori, dar au senzaţia că "revoluţia" lor continuă. iar ea e moartă de mult, iar fii ei, probabil, de mult decapitaţi.
pentru textul : boierismul sau nazismul literar deUn poem care te reține prin muzicalitatea intrinsecă, curățat de balastul unor procedee stilistice prea încărcate, o metaforă în sine. Apreciez harul și migala finisajului.
pentru textul : nu lăsa depărtarea deschisă deCred ca strofa a doua este mult mai bine realizata decat prima cu o mentiune pozitiva pentru final si inceput. Se simte prospetime, un lucru bun intre atatea antichitati :)
pentru textul : provoc aer deIoana, finalul este inventat, de fapt nu avea nici un fel de, eu rar dau sugestii mai mult decât trebuie cititorilor mei, sunt cam pretențioasă și vreau cam multe de la ei. Văd că m-ai cam prins aici, mă întreb ce-ai fi spus dacă se termina chiar înainte de. Dar n-am putut rezista tentației cu cea de-a doua variantă... chiar eu m-am întrebat asta, recitind textul. Bicicleta este cheia poveștii, clar, și nu degeaba sunt două trei orașe în toată povestirea asta. Dar de-ajuns, de-ajuns. Să înțeleg că nu ai trișat. Că încă mai visezi. Mda, sugestia ta cu cireșii înfloriți nu-i rea, dar face parte din lenea mea de a da mai mult decât vreau cititorului. Dar mă gândesc, promit.
pentru textul : Lalele olandeze și biciclete dePagini