se simte mult dincolo de prozolirismul utilizat iar atmosfera ideii este foarte frumos ocrotita. un personaj previzibil, natural si iscusit retusat. mi-a facut placere sa citesc o proza buna, in aceasta seara de Inca weekend. felicitari Sorin! si semnul meu de apreciere fara rezerve!
ipocrizie domnule Titarenco in acest balast radioactiv al textului si ce text... stiti dumneavoastra, ati cunoscut de aproape persoane amputate in tinerete de picioare?? ati trait in preajma lor? ati aflat in loc de?? si mai mult de atit, ati aflat unde era Dumnezeul lor atunci cind? a te imbraca in cuvinte, fara alte accesorii, ce iluzie!
Cred că "pe muntele-acesta" ar suna cumva mai bine (umila mea părere). Poate la final de scos "aceea" la armură... În rest, textul sună ca o poveste dintr-un text sacru, e frumos. Vorbind de erudiție, văd că te descurci în limba arabă, dragă Katya. Mi-ar fi plăcut să văd o transcriere în alfabet latin a textului arab, nu doar traducerea, eram curios cum se pronunță.
Ia ghici cine scria, la poşta redacţiei, într-un «limbaj de lemn” (după părerea ta), în 2011, cele de mai jos şi cărui veleitar genial îi erau adresate?
«…scrieţi la fel ca sute de autori de versuri de azi. Poeme de-ale dv. ar putea fi introduse în cărţile altora, poeme de-ale altora ar putea fi introduse în cărţile pe care probabil le veţi publica, fără ca cineva să remarce vreo schimbare. Este vorba de un mod de a scrie practicat în prezent pe scară largă: construcţie liniară a poemului (de fapt, juxtapunerea unor enunţuri), folosirea frecventă a unor enunţuri prozaice, oralităţi, instantanee din viaţa de fiecare zi etc., un sarcasm obosit, un reproş difuz la adresa întregii lumi:
"De la un timp, cafeaua fierbe altfel,/ puştii nu mă mai înjură,/ nu mă mai latră câinii,/ ziua picură protocolar,/ ca o duminică în perfuziile de pe reanimare,/ între ventricule se conturează un călcâi,/ mama visează morţi din ce în ce mai des,/ iar eu îmi sunt din ce în ce mai de-ajuns,/ ori poate chiar prea mult.”»
mulțumesc pentru urările de mai bine.
eu zic să nu mă feliciți dacă nu ai de ce.
prezența mai numeroasă a nou veniților se explică prin faptul că în ultimele două luni ale anului trecut am înghețat practic procesul de înscriere
intreg e aici:
Ori cum e sunetul vorbirii de gândul care-l mână;
Tu nu cunoşti unde se află Oceanul întins al cugetării;
Şi totuşi, când întrezăreşti ale vorbirii valuri,
Tu ştii că Oceanul minunat se află la temelia lor.
Când valurile gândului se nasc din Marea Înţelepciunii,
Ele căpăta de-ndată forma sunetului vorbirii.
Şi aceste forme ale vorbirii se nasc şi mor din nou,
Apoi aceste valuri iarăşi se-ntorc în larg.
Forma se naşte din Ceea ce este fără formă,
Şi totul se repetă: „Noi ne întoarcem cu adevărat la El.”>>
Cristina și Helena, am verificat și nu văd nici un fel de probleme sau suprapuneri în acest moment. De asemenea nu am mai văzut această problemă pînă acum. Înclin să cred că a fost vorba de o confuzie creată de cache sau vreun alt fel de situație neobișnuită. În orice caz, chiar dacă aparent a existat ceva, acel lucru se pare că s-a corectat de la sine. Dacă mai observați astfel de situații va rog sa scrieti la webmaster AT hermeneia.com
Călin, mă bucur pentru faptul că, ai observat un stil nou în scrieriile mele. aceasta este și intenția mea, să adopt încet, încet un alt stil, un stil mai direct, mai simplu. este adevărat, iubirea, este o călătorie cu ochii închiși. poezia este altceva. fericirea, orice fericire are un "dar", și, cu toate astea "dragostea e oarbă". vorba ta, "ce bine!". mulțumesc pentru apreciere. Madim
Marina, știu că poeziile mele nu se ridică în totalitate la anumite pretenții. Dar, mai știu și că alegoriile nu se înțeleg întotdeauna cum ar trebui. O fi explicită, dar eu am vrut să se- nțeleagă altceva, dincolo de rânduri, ca și în alte poezii. Pentru mine este importantă orice părere. E un feedback și prefer să- l primesc. De- asta postez, doar, aici...nu? Mulțumesc, te mai aștept cu orice părere. Când nu lași niciun semn, e și mai trist pentru mine... Cu respect, Camelia Silea
Ar fi multe, intai textul nu are nimic de-a face cu un psalm, fie el si non-conformist, apoi are greseli de exprimare, de la primul vers "si totusi" sa incepi un psalm cu "si totusi"??, apoi "neingerii" - fortata exprimare, de treizeci de ani incoace poetii incearca "necuvintele" lui Nichita si nu le ies decat prostii fara substanta. Apoi tot logosul din ultima parte este sec si lipsit de maduva poetica. Cum poti scrie in poezie "mai ales INSA"?? Pestii goi si singuri pe acest uscat?? Naluca ascunsa las intre coaste? Hilar. Nici Nicodem nu scria asa de tampit decat cand era in culmea inspiratiei.
Inserate fin şi, aş spune, susţinut, incursiunile, să le spunem, empirico-adoristice: "un grup de copii cu porumbei în mâini nu mai înseamnă nimic / nimic nu omoară mai sigur / m-am obişnuit cu cearta cum cu o buza ruptă de peşte pe care-l arunci înapoi în apă". Poate că, pe alocuri, n-as fi formulat atât de, să-i zic, exact - exp: "un grup de copii", ci "copii cu porumbei în mâini".
"apoi câteva morminte de pânză fluturând în bătaia vocilor" - fain.
in genere sar de la una la alta, nu pot ramane intr/un loc mereu, nici nu mananc de doua ori din aceeasi mancare, am inteles ce vrei sa spui, e un text prost , nu iti place, am luat nota de asta, e ok, mi/am imaginat o mare pietrificata, nu totul e zglobiu, buratec si straveziu, cati ani ai tu matei?poti sa/ mi spui? la varsta ta viata trebe sa fie asa cum o vezi tu... dans acvatic, eu nu am varsta ta , am de multe ori mai mult iata de ce vorbesc altfel... nu ma citi acum, citeste/ma mai tarziu, cand celuilalt i se va coagula galbenusull de pasare in tine si cand vei pasi pe ulita ziditorilor de pasari/lyra, atunci iti vei dori acel ubi tu gaius, ego gaia, femeia revelatie sa/ti fie si sa te urmeze pretutindeni...
Ce nostim suna "ca un Copou" :)). Scuza-ma ca rad si ca sunt din Iasi si s-ar putea sa ne intalnim vreodata, sper sa nu ma urasti prea tare. Ia textul asta si arunca-l la cos. Ia-le apoi si pe celelalte - incadrate la "poezie" , ca proza nu am timp sa citesc - si arunca-le la cos. Apoi scrie cu adevarat "ceva nou".
Este o mare placere (scuze ca nu folosesc nici eu diacriticile din acelasi motiv ca si tine) sa dialogam, Esti unul dintre preopinenti, de pe internet, cu care se poate discuta, respectandu-ne unul pe altul, cu argumente bine cumpanite, de multe ori contrazicandu-ne. Cer scuze ca, deocamdata, nu o sa raspund direct intampinarilor tale. Las aceasta placere pentru maine cand, sper, ca dialogul nostru va continua. Vreau, in continuare, cat voi putea de scurt, sa relev pozitia mea fata de Deleuze. Si aceasta pentru eventualii cititori ce vor mai parcurge textul. 1. Fata de PoMo, in general si de Deleuze, in special, am avut si am o ciudata senzatie de love and hate. Scriind textele ce fac parte din volumul anuntat "Impredictibilitatea Postpredictibilitatii" am urmarit, in primul rand, sa imi lamuresc mie aceasta sezatie. 2. In aceasta situatie am incercat, inca de cand am inceput sa scriu si sa postez pe internet texte (cu ceva mult timp in urma) pe aceasta topica, sa adopt urmatoarea strategie: (a) sa ma postez pe pozitia lor, a postmodernistilor; (b) sa decelez pozitia mea; (c) sa ma detasez de ambele si sa incerc sa le privesc de la distanta pentru a putea judeca lucrurile la rece. 3. Cred ca in acest text, pe care l-am scris si rescris de nu stiu cate ori, punctu (c) sa fi prevalat. 4. Textul prezentat acum este un hop care ma impiedica sa-mi termin volumul. Pentru acest lucru voi prezenta, in continuare, cuprinsu acestuia ca sa se poata observa pozitia exacta a textului in desfasurarea discursului meu. CUPRINS Partea I. Care e oroblema Criticului PoMo ? (Trei discuții virtuale) 1. Prima discuție virtuală. Criticul PoMo se prezintă și își prezintă nemulțumirile 2. A doua discuție virtuală. Despre PoMo, fizica particulelor subatomice și logicile paraconsistente. Interlocutori : Criticul PoMo, Fizicianul și Logicianul 3. A treia discuție virtuală. Despre PoMo, astrofizică și logica intuiționistă. Parteneri : Criticul PoMo, Fizicianul și Logicianul ANEXĂ. De la Cantor la logicile paraconsistente (a) Cantor. (b) Aristotel (c) Dialehteismul Paertea II. Câteva repere (Trei eseuri ale Criticului PoMo în lipsa altor interlocutori) 4. Epistemologia fără subiect cunoscător 5.Wittgenstein, Jocurile de limbaj și teoremele de incompletitudine ale lui Gödel. 6. Jocul ideal al lui Deleuze Partea III. Despre Ironia și Ironismul PoMo (Cinci discuții virtuale) 7. Prima discuție virtuală despre ”Adevărul redemptiv ” cu Criticul PoMo și Richard Rorty. 8. A doua discuție virtuală cu Criticul PoMo, Rorty și personajele sale: Ironistul și Metafizicianul. 9. A treia discuție virtual cu Criticul PoMo, Rorty, personajele sale și…Nietzsche 10. A patra discuție virtual cu Criticul PoMo, Kierkegaard și Fizicianul mathematician 11. A cincea discuție virtuală (aproape imposibilă) cu Baudrillard Partea IV. După PoMo 12. Un fel de „Moșii” ai lui Caragiale 13. Postmodernism, New Age și Sacralitate 14. Pornind de la Catafatic și Apofatic 5. Abia in ultima parte (a IV-a) revin pe pozitia mea (b) si afirm ceea ce cred eu. De data asta, zic, lecuit de boala PoMo. Si aici, asa cum am mai discutat cu Adriana si alta data, venind din alta directie decat ea, ma reintalnesc, printre altii si cu Guenon. Si, implicit, cu dansa. Din acest motiv nici nu l-am citit inca cu suficienta atentie pe Guenon, ca sa nu fiu influentat. Dupa ce l-am frunzarit, acum am reluat, cu aplicare, lectura textelor sale. (Inca o data, trebuie sa-i multumesc Adrianei pentru ca, in urma cu un an si ceva, daca nu ma insel, mi-a atras atentia asupra lui). 6. De acum incolo munca bruta si chiuitoare la inchegarea volumului s-a terminat. Ma asteapta rescrierea sa, cred ca la fel de chinuitoare, de la un cap la altu. Aproape ca nici nu ma mai intereseaza daca el va apare sau nu. Dar trebuie sa-l termin. 7. (SAPTE - Imi place extraordinar acesta cifra magica, benefica). Vreau sa multumesc atat Hermeneiei cat si altor sit-uri, precum si revistei EgoPhobia care au gazduit textele mele si m-au ajutat sa le imbunatatesc interactiv, De acum incolo probabil ca voi mai posta foarte putine texte pe internet. Cel putin o perioada pana voi termina volumul. Dar asta nu ma va impiedica sa urmaresc si sa le comentez pe ale altora. Si, mai ales, pe cele de pe Hermenia unde, am mai spus si alta data, ma simt "ca acasa" datorita climatului asigurat de cei care il administreaza precum si a valorii (cat ma pricep) a unor autori care publica aici.
lucian, ar fi nepoliticos din partea mea sa nu observ trecerea ta pe pagina mea.multumesc, esti prea amabil, mereu vezi jumatatile pline ale paharelor din text... de multe ori ma vezi mai bine decat scriu pentru ca simt o anumita simpatie a ta spre autor si o ingaduinta in ceea ce priveste scaparile textului. multumesc frate mai mare ...
ma intreb daca chiar e nevoie de divagatia aceea despre parinti, parerea mea este ca linia de forta a textului e ceva mai la vale, in ineditul negru al intamplarii. partea aceea o valorifici cum trebuie, la nivel de idee
insa
si aici sunt ceva nebuloase la nivel de exprimare, ma refer la
"şi asta mie îmi dădea până mai ieri o stare de linişte
până când azi au venit ăştia de la cablu"
(pana ieri sau pana azi?
as zice
"si asta mi-a dat o stare de liniste
pana azi cand au venit cei de la cablu")
si la fragmentul asta:
"au îngropat adânc firele să nu le găsească nimeni poate doar morţii
nu au lansat ştirea pe yahoo încă
dar eu i-am văzut
cu ochii mei"
care poate si el lipsi...
Subscriu la părerea cu strofele de mijloc. Nu știu dacă poate rămâne simplu. Cercurile interioare ale unui copac vorbesc despre vârsta lui, după cum știi. Eu încerc să sugerez altceva, de aici și explicația mai greoaie. Mă bucur că-ți plac finalurile.
adica niciodata. aici gasesc o citadela, un fel de Templar fortification bine maiestrita. totusi, de ce n-am putea numara cazutii eroi din transeele ...goarnei?
este să avem consideraţie reciprocă, fiincă fiecare vieţuitoare tot din "pana" Creatorului iese!
mi-au plăcut aceste comparaţii în context:
"noi sîntem ceva ca o ploaie măruntă de toamnă
o fântână în care vocile melcilor nu se sparg niciodată" - îmi duc gândul la perenitate, unicitate...
Of, mult zgomot pentru nimic. Vă mulțumesc celor care mi-ați răspuns dar trebuie să fac o precizare! Nu am aruncat nici o piatră. Mi-am spus o părere sinceră, pe care nu ați acceptat-o. Avea legătură doar cu primul vers. Atât! Că e bună poezia, că nu , treaba ei. Dar eu nu ironizez gratuit pe nimeni, până nu mi se răspunde în doi peri chiar de către editorii hermeneia. Profetul; " eu zic să te duci să te cauți" Aranca " fără a ști să mergi cu bicicleta" și alții... nu are rost să enumăr comentariile. Acestea fiind zise, la o părere sinceră în subsolul unui text, editorii ar trebui să nu se mai creadă Dumnezei și să accepte și părerile muritorilor de rând. Altfel, tot efortul pt acest site literar este în zadar. Dacă după fiecare propoziție vor exista km de comentarii aberante, ca să i se scoată ochii celui care a deschis gura, mai bine să tăcem toți și să scriem ceea ce putem fiecare. Mulțumesc încă o dată și succes tuturor!
foarte faina poezia. ca o epistola trimisa din suflet.
dar vocea tipei... vocea tipei... mi sa parut ca suna asa... ca scartaitul cretei pe tabla. am rezistat cu greu pana la final. :) mi-a amintit de uriah heep - asa trebuie ca-i era vocea in varianta feminina.
reactia e una sincera. si nu. nu asa se citeste o poezie.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Adevărat a înviat! Câteva cuvinte potrivite cu această eternă taină a Învierii Domnului, aici o încercare destul de reușită. Sarbatori Fericite! Andu
pentru textul : Hristos a înviat! deExcelenta strofa a doua.
pentru textul : futility I dese simte mult dincolo de prozolirismul utilizat iar atmosfera ideii este foarte frumos ocrotita. un personaj previzibil, natural si iscusit retusat. mi-a facut placere sa citesc o proza buna, in aceasta seara de Inca weekend. felicitari Sorin! si semnul meu de apreciere fara rezerve!
pentru textul : Portret cu bătrân în prag deipocrizie domnule Titarenco in acest balast radioactiv al textului si ce text... stiti dumneavoastra, ati cunoscut de aproape persoane amputate in tinerete de picioare?? ati trait in preajma lor? ati aflat in loc de?? si mai mult de atit, ati aflat unde era Dumnezeul lor atunci cind? a te imbraca in cuvinte, fara alte accesorii, ce iluzie!
pentru textul : cuvintele sînt deCred că "pe muntele-acesta" ar suna cumva mai bine (umila mea părere). Poate la final de scos "aceea" la armură... În rest, textul sună ca o poveste dintr-un text sacru, e frumos. Vorbind de erudiție, văd că te descurci în limba arabă, dragă Katya. Mi-ar fi plăcut să văd o transcriere în alfabet latin a textului arab, nu doar traducerea, eram curios cum se pronunță.
pentru textul : المرأه في الحب deIa ghici cine scria, la poşta redacţiei, într-un «limbaj de lemn” (după părerea ta), în 2011, cele de mai jos şi cărui veleitar genial îi erau adresate?
«…scrieţi la fel ca sute de autori de versuri de azi. Poeme de-ale dv. ar putea fi introduse în cărţile altora, poeme de-ale altora ar putea fi introduse în cărţile pe care probabil le veţi publica, fără ca cineva să remarce vreo schimbare. Este vorba de un mod de a scrie practicat în prezent pe scară largă: construcţie liniară a poemului (de fapt, juxtapunerea unor enunţuri), folosirea frecventă a unor enunţuri prozaice, oralităţi, instantanee din viaţa de fiecare zi etc., un sarcasm obosit, un reproş difuz la adresa întregii lumi:
pentru textul : Asta este... de"De la un timp, cafeaua fierbe altfel,/ puştii nu mă mai înjură,/ nu mă mai latră câinii,/ ziua picură protocolar,/ ca o duminică în perfuziile de pe reanimare,/ între ventricule se conturează un călcâi,/ mama visează morţi din ce în ce mai des,/ iar eu îmi sunt din ce în ce mai de-ajuns,/ ori poate chiar prea mult.”»
mulțumesc pentru urările de mai bine.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - I - deeu zic să nu mă feliciți dacă nu ai de ce.
prezența mai numeroasă a nou veniților se explică prin faptul că în ultimele două luni ale anului trecut am înghețat practic procesul de înscriere
intreg e aici:
pentru textul : Scurte considerații lingvistice pe drumul spre limbajul absolut deOri cum e sunetul vorbirii de gândul care-l mână;
Tu nu cunoşti unde se află Oceanul întins al cugetării;
Şi totuşi, când întrezăreşti ale vorbirii valuri,
Tu ştii că Oceanul minunat se află la temelia lor.
Când valurile gândului se nasc din Marea Înţelepciunii,
Ele căpăta de-ndată forma sunetului vorbirii.
Şi aceste forme ale vorbirii se nasc şi mor din nou,
Apoi aceste valuri iarăşi se-ntorc în larg.
Forma se naşte din Ceea ce este fără formă,
Şi totul se repetă: „Noi ne întoarcem cu adevărat la El.”>>
nu am înțeles argumentul lui Bobadil, daca există...
pentru textul : evanghelii inoportune II deCristina și Helena, am verificat și nu văd nici un fel de probleme sau suprapuneri în acest moment. De asemenea nu am mai văzut această problemă pînă acum. Înclin să cred că a fost vorba de o confuzie creată de cache sau vreun alt fel de situație neobișnuită. În orice caz, chiar dacă aparent a existat ceva, acel lucru se pare că s-a corectat de la sine. Dacă mai observați astfel de situații va rog sa scrieti la webmaster AT hermeneia.com
pentru textul : Bătrâna clovn de"moartea ar intra în pământ de ruşine"
pentru textul : tourniquet denu cred emilian că tu vei putea rămâne fără poveşti cât timp tot ce atingi se transformă într+o poveste
Călin, mă bucur pentru faptul că, ai observat un stil nou în scrieriile mele. aceasta este și intenția mea, să adopt încet, încet un alt stil, un stil mai direct, mai simplu. este adevărat, iubirea, este o călătorie cu ochii închiși. poezia este altceva. fericirea, orice fericire are un "dar", și, cu toate astea "dragostea e oarbă". vorba ta, "ce bine!". mulțumesc pentru apreciere. Madim
pentru textul : Un poem imposibil deMarina, știu că poeziile mele nu se ridică în totalitate la anumite pretenții. Dar, mai știu și că alegoriile nu se înțeleg întotdeauna cum ar trebui. O fi explicită, dar eu am vrut să se- nțeleagă altceva, dincolo de rânduri, ca și în alte poezii. Pentru mine este importantă orice părere. E un feedback și prefer să- l primesc. De- asta postez, doar, aici...nu? Mulțumesc, te mai aștept cu orice părere. Când nu lași niciun semn, e și mai trist pentru mine... Cu respect, Camelia Silea
pentru textul : unei cărți deAr fi multe, intai textul nu are nimic de-a face cu un psalm, fie el si non-conformist, apoi are greseli de exprimare, de la primul vers "si totusi" sa incepi un psalm cu "si totusi"??, apoi "neingerii" - fortata exprimare, de treizeci de ani incoace poetii incearca "necuvintele" lui Nichita si nu le ies decat prostii fara substanta. Apoi tot logosul din ultima parte este sec si lipsit de maduva poetica. Cum poti scrie in poezie "mai ales INSA"?? Pestii goi si singuri pe acest uscat?? Naluca ascunsa las intre coaste? Hilar. Nici Nicodem nu scria asa de tampit decat cand era in culmea inspiratiei.
pentru textul : psalm deInserate fin şi, aş spune, susţinut, incursiunile, să le spunem, empirico-adoristice: "un grup de copii cu porumbei în mâini nu mai înseamnă nimic / nimic nu omoară mai sigur / m-am obişnuit cu cearta cum cu o buza ruptă de peşte pe care-l arunci înapoi în apă". Poate că, pe alocuri, n-as fi formulat atât de, să-i zic, exact - exp: "un grup de copii", ci "copii cu porumbei în mâini".
"apoi câteva morminte de pânză fluturând în bătaia vocilor" - fain.
pentru textul : Cruzimi dein genere sar de la una la alta, nu pot ramane intr/un loc mereu, nici nu mananc de doua ori din aceeasi mancare, am inteles ce vrei sa spui, e un text prost , nu iti place, am luat nota de asta, e ok, mi/am imaginat o mare pietrificata, nu totul e zglobiu, buratec si straveziu, cati ani ai tu matei?poti sa/ mi spui? la varsta ta viata trebe sa fie asa cum o vezi tu... dans acvatic, eu nu am varsta ta , am de multe ori mai mult iata de ce vorbesc altfel... nu ma citi acum, citeste/ma mai tarziu, cand celuilalt i se va coagula galbenusull de pasare in tine si cand vei pasi pe ulita ziditorilor de pasari/lyra, atunci iti vei dori acel ubi tu gaius, ego gaia, femeia revelatie sa/ti fie si sa te urmeze pretutindeni...
pentru textul : Höre Israel deCe nostim suna "ca un Copou" :)). Scuza-ma ca rad si ca sunt din Iasi si s-ar putea sa ne intalnim vreodata, sper sa nu ma urasti prea tare. Ia textul asta si arunca-l la cos. Ia-le apoi si pe celelalte - incadrate la "poezie" , ca proza nu am timp sa citesc - si arunca-le la cos. Apoi scrie cu adevarat "ceva nou".
pentru textul : Ceva nou deŞi, uf, mai am una: orice fapt... nu este demn - că orice fapt este demn.
pentru textul : Mai singură... deașa este, am improvizat și textul mizează exclusiv pe schimbarea de macaz din final.
pentru textul : în joacă deEste o mare placere (scuze ca nu folosesc nici eu diacriticile din acelasi motiv ca si tine) sa dialogam, Esti unul dintre preopinenti, de pe internet, cu care se poate discuta, respectandu-ne unul pe altul, cu argumente bine cumpanite, de multe ori contrazicandu-ne. Cer scuze ca, deocamdata, nu o sa raspund direct intampinarilor tale. Las aceasta placere pentru maine cand, sper, ca dialogul nostru va continua. Vreau, in continuare, cat voi putea de scurt, sa relev pozitia mea fata de Deleuze. Si aceasta pentru eventualii cititori ce vor mai parcurge textul. 1. Fata de PoMo, in general si de Deleuze, in special, am avut si am o ciudata senzatie de love and hate. Scriind textele ce fac parte din volumul anuntat "Impredictibilitatea Postpredictibilitatii" am urmarit, in primul rand, sa imi lamuresc mie aceasta sezatie. 2. In aceasta situatie am incercat, inca de cand am inceput sa scriu si sa postez pe internet texte (cu ceva mult timp in urma) pe aceasta topica, sa adopt urmatoarea strategie: (a) sa ma postez pe pozitia lor, a postmodernistilor; (b) sa decelez pozitia mea; (c) sa ma detasez de ambele si sa incerc sa le privesc de la distanta pentru a putea judeca lucrurile la rece. 3. Cred ca in acest text, pe care l-am scris si rescris de nu stiu cate ori, punctu (c) sa fi prevalat. 4. Textul prezentat acum este un hop care ma impiedica sa-mi termin volumul. Pentru acest lucru voi prezenta, in continuare, cuprinsu acestuia ca sa se poata observa pozitia exacta a textului in desfasurarea discursului meu. CUPRINS Partea I. Care e oroblema Criticului PoMo ? (Trei discuții virtuale) 1. Prima discuție virtuală. Criticul PoMo se prezintă și își prezintă nemulțumirile 2. A doua discuție virtuală. Despre PoMo, fizica particulelor subatomice și logicile paraconsistente. Interlocutori : Criticul PoMo, Fizicianul și Logicianul 3. A treia discuție virtuală. Despre PoMo, astrofizică și logica intuiționistă. Parteneri : Criticul PoMo, Fizicianul și Logicianul ANEXĂ. De la Cantor la logicile paraconsistente (a) Cantor. (b) Aristotel (c) Dialehteismul Paertea II. Câteva repere (Trei eseuri ale Criticului PoMo în lipsa altor interlocutori) 4. Epistemologia fără subiect cunoscător 5.Wittgenstein, Jocurile de limbaj și teoremele de incompletitudine ale lui Gödel. 6. Jocul ideal al lui Deleuze Partea III. Despre Ironia și Ironismul PoMo (Cinci discuții virtuale) 7. Prima discuție virtuală despre ”Adevărul redemptiv ” cu Criticul PoMo și Richard Rorty. 8. A doua discuție virtuală cu Criticul PoMo, Rorty și personajele sale: Ironistul și Metafizicianul. 9. A treia discuție virtual cu Criticul PoMo, Rorty, personajele sale și…Nietzsche 10. A patra discuție virtual cu Criticul PoMo, Kierkegaard și Fizicianul mathematician 11. A cincea discuție virtuală (aproape imposibilă) cu Baudrillard Partea IV. După PoMo 12. Un fel de „Moșii” ai lui Caragiale 13. Postmodernism, New Age și Sacralitate 14. Pornind de la Catafatic și Apofatic 5. Abia in ultima parte (a IV-a) revin pe pozitia mea (b) si afirm ceea ce cred eu. De data asta, zic, lecuit de boala PoMo. Si aici, asa cum am mai discutat cu Adriana si alta data, venind din alta directie decat ea, ma reintalnesc, printre altii si cu Guenon. Si, implicit, cu dansa. Din acest motiv nici nu l-am citit inca cu suficienta atentie pe Guenon, ca sa nu fiu influentat. Dupa ce l-am frunzarit, acum am reluat, cu aplicare, lectura textelor sale. (Inca o data, trebuie sa-i multumesc Adrianei pentru ca, in urma cu un an si ceva, daca nu ma insel, mi-a atras atentia asupra lui). 6. De acum incolo munca bruta si chiuitoare la inchegarea volumului s-a terminat. Ma asteapta rescrierea sa, cred ca la fel de chinuitoare, de la un cap la altu. Aproape ca nici nu ma mai intereseaza daca el va apare sau nu. Dar trebuie sa-l termin. 7. (SAPTE - Imi place extraordinar acesta cifra magica, benefica). Vreau sa multumesc atat Hermeneiei cat si altor sit-uri, precum si revistei EgoPhobia care au gazduit textele mele si m-au ajutat sa le imbunatatesc interactiv, De acum incolo probabil ca voi mai posta foarte putine texte pe internet. Cel putin o perioada pana voi termina volumul. Dar asta nu ma va impiedica sa urmaresc si sa le comentez pe ale altora. Si, mai ales, pe cele de pe Hermenia unde, am mai spus si alta data, ma simt "ca acasa" datorita climatului asigurat de cei care il administreaza precum si a valorii (cat ma pricep) a unor autori care publica aici.
pentru textul : Deleuze: Jocul Ideal delucian, ar fi nepoliticos din partea mea sa nu observ trecerea ta pe pagina mea.multumesc, esti prea amabil, mereu vezi jumatatile pline ale paharelor din text... de multe ori ma vezi mai bine decat scriu pentru ca simt o anumita simpatie a ta spre autor si o ingaduinta in ceea ce priveste scaparile textului. multumesc frate mai mare ...
pentru textul : hurricane plane dema intreb daca chiar e nevoie de divagatia aceea despre parinti, parerea mea este ca linia de forta a textului e ceva mai la vale, in ineditul negru al intamplarii. partea aceea o valorifici cum trebuie, la nivel de idee
insa
si aici sunt ceva nebuloase la nivel de exprimare, ma refer la
"şi asta mie îmi dădea până mai ieri o stare de linişte
până când azi au venit ăştia de la cablu"
(pana ieri sau pana azi?
as zice
"si asta mi-a dat o stare de liniste
pana azi cand au venit cei de la cablu")
si la fragmentul asta:
"au îngropat adânc firele să nu le găsească nimeni poate doar morţii
nu au lansat ştirea pe yahoo încă
dar eu i-am văzut
cu ochii mei"
care poate si el lipsi...
dar autorul decide, evident :)
pentru textul : Chat deparcă numeri oile...
pentru textul : pentru că uiţi ce ai mâncat aseară deTe rog să nu foloseşti numai majuscule în titlu. Una ar fi de ajuns...
pentru textul : Yurika Masumo deSubscriu la părerea cu strofele de mijloc. Nu știu dacă poate rămâne simplu. Cercurile interioare ale unui copac vorbesc despre vârsta lui, după cum știi. Eu încerc să sugerez altceva, de aici și explicația mai greoaie. Mă bucur că-ți plac finalurile.
pentru textul : ani nu zile deadica niciodata. aici gasesc o citadela, un fel de Templar fortification bine maiestrita. totusi, de ce n-am putea numara cazutii eroi din transeele ...goarnei?
pentru textul : Citadela deeste să avem consideraţie reciprocă, fiincă fiecare vieţuitoare tot din "pana" Creatorului iese!
pentru textul : dacă lui Dumnezeu i-ar face plăcere demi-au plăcut aceste comparaţii în context:
"noi sîntem ceva ca o ploaie măruntă de toamnă
o fântână în care vocile melcilor nu se sparg niciodată" - îmi duc gândul la perenitate, unicitate...
e o "stridenţă" asumată, Raluca! mulţam de lectură şi meditaţie:)!
pentru textul : come as you are deOf, mult zgomot pentru nimic. Vă mulțumesc celor care mi-ați răspuns dar trebuie să fac o precizare! Nu am aruncat nici o piatră. Mi-am spus o părere sinceră, pe care nu ați acceptat-o. Avea legătură doar cu primul vers. Atât! Că e bună poezia, că nu , treaba ei. Dar eu nu ironizez gratuit pe nimeni, până nu mi se răspunde în doi peri chiar de către editorii hermeneia. Profetul; " eu zic să te duci să te cauți" Aranca " fără a ști să mergi cu bicicleta" și alții... nu are rost să enumăr comentariile. Acestea fiind zise, la o părere sinceră în subsolul unui text, editorii ar trebui să nu se mai creadă Dumnezei și să accepte și părerile muritorilor de rând. Altfel, tot efortul pt acest site literar este în zadar. Dacă după fiecare propoziție vor exista km de comentarii aberante, ca să i se scoată ochii celui care a deschis gura, mai bine să tăcem toți și să scriem ceea ce putem fiecare. Mulțumesc încă o dată și succes tuturor!
pentru textul : Tetley defoarte faina poezia. ca o epistola trimisa din suflet.
dar vocea tipei... vocea tipei... mi sa parut ca suna asa... ca scartaitul cretei pe tabla. am rezistat cu greu pana la final. :) mi-a amintit de uriah heep - asa trebuie ca-i era vocea in varianta feminina.
reactia e una sincera. si nu. nu asa se citeste o poezie.
pentru textul : vintage collection -audio dePagini