multumesc pentru sinceriate, insa margas eu sunt rockeryyytaaa si nu ma supun din principiu. mai comunicam. mai vedem. era o vorba, am uitat a cui: nu spune nu, spune mai vedem.
cum mi-ar sta cu nachtblut si gata sa traiti, asa, oricum, din orice, din nimicuri?
„genunchii neliniștiți ai futurilor” – și-a făcut efectul: mi-am amintit cum urmăream fluturii în copilărie :-) si acum îi urmăresc, dar sunt alții :-) Exterioritatea strofei a doua contrastează foarte mult cu interioritatea din prima strofă. N-aș fi înșirat atât de multe locuri care, pentru mine au efectul de a închide cupa receptoare de mesaje. Poate aș fi ales ca titlu pe unul dintre ele... Dar asta e o chestiune subiectivă. Sau poate vrei să spui că unele locuri ne „infectează” viața în loc să o hrănească? ... și dacă supraviețuiești unei infecții, ajungi să fii imun sau poate mai sensibil.
"răul invizibil" în toată splendoarea lui. un poem care se dezbracă de propriile mijloace; aparent greu accesibil, în realitate doar greu... digerabil. recitindu-l îl gasesc de fiecare dată la fel de plin de "speranță invizibilă".
foarte frumos poem, foarte frumoasă imaginea redată Virgil. am avut pentru câteva momente că sunt și eu pe acolo, cu voi. cu așa poeme sunt mândru că fac parte din H. îmi place mult cum descrii... doar personificarea cu umerii de tablă ai cinematografului cred că ar putea veni sub altă formă, dar ea nu mă împiedică să remarc acest poem la valoarea lui. excelent! (Vlad, foarte fain cadoul tău)
O construcție lexicală, exploatând un ludic al paradoxului, susținută admirabil de de cele patru versuri din final(cu un plus pentru ultimul vers) sau, poate, pregătind spațiul liric pentru acestea. Consider că ar trebui "rezolvate" acele patru versuri, în monorimă, care strică versificația. Cu amiciție,
nu, dar voi participa la unul similar aici, in Ro, cu spatele la guvern. sper sa se stranga niste mii de oameni dispusi sa faca asta. deja se primesc semne din diaspora, ceea ce e ok. intelectualii se misca incet. blazarea si cinismul ne vor manca de vii. te tin la curent.
Adriana, mulţumesc frumos, mă bucur mult că ţi-a plăcut. Da, s-ar putea să ai dreptate acolo, la "călare prin împărăţii". Cât despre tăierea ultimelor două versuri, deocamdată simt că e necesar să le las aşa. Mă mai gândesc, oricum
La mulţi ani şi fie ca 2011 să ne aducă tuturor lucrurile pe care le merităm :)
mie mi-au plăcut aceste a la salman rushdie satanic verses spiritual nonsens, măi oameni buni. de ce vă place să vă jucaţi miuţa cu somnambulismul falic al autorului în ziua lui perfectă?
Silvia, vad ca indemnul meu il ignori...:) desi am incercat sa nu sune catusi de putin ofensator. pot sa intreb de ce?
" este libertatea mea ca individ, dacă vrei, să spun atât: îmi place cum scrie Vlad Turbure, îmi place filosofia lui Cioran, îmi place Lucian Blaga, îmi place că Nichita Stănescu nu este glorios precum Dante, îmi place Pleşu, etc."
nu iti ingradeste nimeni libertatea, eu va rog doar, si pe tine si pe Cristina, sa justificati penitele, pentru ca asa trebuie. atat.
poemul tau e super dar nu e terminat. pune-i o pereche de aripi sau macar o elice, ca sa nu ramana o proza poetica. inalta-l, sugereaza-mi o intrebare sau da-mi un raspuns!
Mulţumesc, Raluca, pentru atenţionare! Eu credeam că e un vers ,,inspirat" :), nu ,,expirat" :). Am glumit, desigur.
Deoarece în haiku nu se folosesc metafore, contează foarte mult imaginea de ansamblu încadrată de cele 17 silabe şi acel ,,gol" pe care îl creează kireji, moment în care are loc începutul meditaţiei, al iluminării. E drept că dacă o sintagmă e prea des întâlnită de cititor, aceasta poate fi un obstacol pentru a vedea lumina...e ,,umbra" care se aşază peste poem.
Când am scris, am ales cuvintele ,,umbră" pentru a sugera şi tristeţea cauzată de secetă, şi ,,nor" pentru a sugera apropierea ploii. Am mizat şi pe faptul că unii cititori se vor gândi la lacrimă, potenţând astfel tristeţea de pe obrazul tatălui. Le-am legat în versul de mai sus. Aveam şi varianta ,,umbra norului" dar nu îmi plăcea . Nu ştiam că e un vers expirat ( m-a convins şi google) , deci mulţumiri frumoase. Te mai aştept...am încredere în opiniile tale şi ale colegilor.
Mai taie din el, ca te repeti prin unele locuri. Finalul e ratat. Poti renunta la ultimele doua randuri. Pe alocuri, stangacii, cred ca ti-e teama sa tai din text, dupa ce il scrii. Ca asa, Diogene :) - vezi mai jos si nu te supara, frate: în lumea asta fiecare cu dumnezeul lui oamenii își aruncă undița în cer balta cu îngeri a nimănui își potrivesc timpul între ei o viață, spunem noi, e întotdeauna prea mult așteaptă ca bătrânul să înghită momeala. ne-am născut flămânzi. firul se întinde deasupra aceasta este prada cea mai mare îl vom împărți atât cât ajunge. acesta e piciorul, acesta e mâna, aceștia ii sunt ochii nici tu diogene n-ai fost pescar nici eu. din praștia noastră au zburat întotdeauna spre cer cele mai grele pietre. fericiți cei flămânzi toate s-au întors peste noi străine și mute. Desi am scris numai de rau, textul e chiar bun. Acum sa dau si penita, ti-a trebui la taiat balastul.
Gorune, inutil să ne apucăm acum amândoi de sentimentalisme de genul că știu eu ce îți poate ție pielea de om renăscut și pana de cronicar al evangheliilor, câte or fi ele. Deci ne vom rezuma la partea critică însă se cere o dezbatere mai amplă și nu cred că am avea cum să o desfășurăm aici... așa că un raincheck onest (și așa plouă afară ca la balamuc) este ceea ce îți ofer, mai ales acum că fata mea dă bacul și la facultate.
Apart of this, textul e excelent. Păcat că e așa de vechi și nu e coniac. Am fi avut mai multe de vorbit pe marginea lui.
Andu
Sapphire... buna asta cu Bonnie & Clide :))... pariez ca uneori ai vrea sa mai fentezi si tu legile la fel cum fac eu cu timpul. Profetul... expresia cu pricina este utilizata in medii de șuți (hoti de buzunare... de aici "a șuti", din tiganescul "șuto")... a face la buzunare inseamna a fura... ma rog, e metafora :) Yester... sa stii ca de obicei eu pun la sfarsit titlul si am destule dificultati in a gasi ceva care sa se potriveasca... ma bucur ca ai prins ideea cu muscatura... despartirea sufletului de trup :)
- o lume privita din virful agudului cum creste ca un inel...odata cu noi cu gindurile noastre - o poezie deosebit de reusita - o compozitie prezentata treptat de o sensibilitate aparte: "în nebunia gustului acrișor îmi aluneca deodată piciorul vechiul gard mă pândise în taină de când vroiam să-ți las pe piept un semn între agudele alea de țâțe" Aritmosa, hotii sint de trei feluri: hotii, lotrii si "hotii la dude"! - spunea cineva cindva...:)
Virgil, multumesc pentru ca m-ai citit si comentat, apreciez!
urlete burgeze a vrut sa fie o metafora pentru certurile si isteriile din senin pe care unul sau altul are tendinta de a le starni doar pentru ca nu-i place una sau alta.
„doar celor care mai au sufletul necesar in vana de a trece(...)” era o ironie pentru filantropii, starurile etc care-si fac imagine pe spatele celor cu o situatie de plans.
Cred ca niciuna dintre imagini nu a fost prea bine construita din moment ce nu-s percepute ca atare. In celelalte parti am modificat. Sper sa fie mai bine.
Incerc sa devin mai exigenta, de asta am ajuns sa stau pe un text cateva zile dupa ce l-am scris. Trebuie sa-mi instruiesc si ochiul dar pana acolo mai am muuuuullttt si pe bune ca uneori sunt foarte sigura ca n-o sa-mi iasa.:))
Un text interesant, aproape ritualic. As fi renuntat la partea cu "taranul" si la "mi se clatina un premolar". Mi-a placut asocierea spatio-temporala din "câmpia într-un final. / mai lungă decât orice iarnă."
dacă începi poezia cu o inversiune....parcă nici nu-mi vine să citesc mai departe („Pe-al nostru steag e scrie unire....” dar asta asta era demult). Cam multe „pentru că”,o invazie de „și-uri”. într-adevăr mai trebuie lucrat.
Alma, căutarea este cea care definește altă vârstă. Iar căutarea aceasta întoarce tot timpul, încolăcit cuminte și supus, la picioarele copilăriei. Și uite așa, toate se fac noi. Da, știu că poate ar merge... poate voi reveni asupra lui. Nici eu sunt prea mulțumită. Mă gândeam de fapt la un fel de glob... dar nu detaliez, dacă reușesc să cristalizez imaginea, voi reveni. Vladimir, aici este și poezie, desigur, cred că știi că mi-e greu, foarte greu, să mă desprind și să mă delimitez singură. Uneori însă mă cenzurez... inițial fuseseră mult mai evidente "versurile". Aș mai adăuga ceva la poezia "săpată" de tine... ceva ce nu este cu italice, dar ochiul ascuns al cititorului sper să "ghicească". Linea... cu atât de mult timp în urmă... la începutul unei noi lumi. Ce alt să știm despre noi. Iată oglindirea poveștii în apa limpede a ochiului. Mă bucură.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
multumesc pentru sinceriate, insa margas eu sunt rockeryyytaaa si nu ma supun din principiu. mai comunicam. mai vedem. era o vorba, am uitat a cui: nu spune nu, spune mai vedem.
pentru textul : Universul meu decum mi-ar sta cu nachtblut si gata sa traiti, asa, oricum, din orice, din nimicuri?
da, suntem de acord, insa daca e "porcarie de text" sa stim si noi. adica, regulamentul cere argumente, care exista va rog
pentru textul : Ruines de Rome deGorune, adevar graiesti. Poti sa scoti naibii ghilimelele alea ca in rest eu tai facturi. Sa ne citim sanatosi si in 2009. Multzam, Andu
pentru textul : pești de„genunchii neliniștiți ai futurilor” – și-a făcut efectul: mi-am amintit cum urmăream fluturii în copilărie :-) si acum îi urmăresc, dar sunt alții :-) Exterioritatea strofei a doua contrastează foarte mult cu interioritatea din prima strofă. N-aș fi înșirat atât de multe locuri care, pentru mine au efectul de a închide cupa receptoare de mesaje. Poate aș fi ales ca titlu pe unul dintre ele... Dar asta e o chestiune subiectivă. Sau poate vrei să spui că unele locuri ne „infectează” viața în loc să o hrănească? ... și dacă supraviețuiești unei infecții, ajungi să fii imun sau poate mai sensibil.
pentru textul : septicemia memoriei de"răul invizibil" în toată splendoarea lui. un poem care se dezbracă de propriile mijloace; aparent greu accesibil, în realitate doar greu... digerabil. recitindu-l îl gasesc de fiecare dată la fel de plin de "speranță invizibilă".
pentru textul : Minunata Digestie a Balenei Ucigașe demultumesc Ani, dar nu ma mai domni atita ca am sa ma simt ca un pterodactyl. Un an bun si tie.
pentru textul : simetrie defoarte frumos poem, foarte frumoasă imaginea redată Virgil. am avut pentru câteva momente că sunt și eu pe acolo, cu voi. cu așa poeme sunt mândru că fac parte din H. îmi place mult cum descrii... doar personificarea cu umerii de tablă ai cinematografului cred că ar putea veni sub altă formă, dar ea nu mă împiedică să remarc acest poem la valoarea lui. excelent! (Vlad, foarte fain cadoul tău)
pentru textul : introfanie de toamnă I deO construcție lexicală, exploatând un ludic al paradoxului, susținută admirabil de de cele patru versuri din final(cu un plus pentru ultimul vers) sau, poate, pregătind spațiul liric pentru acestea. Consider că ar trebui "rezolvate" acele patru versuri, în monorimă, care strică versificația. Cu amiciție,
pentru textul : Noapte-zi de cer cu lună denu, dar voi participa la unul similar aici, in Ro, cu spatele la guvern. sper sa se stranga niste mii de oameni dispusi sa faca asta. deja se primesc semne din diaspora, ceea ce e ok. intelectualii se misca incet. blazarea si cinismul ne vor manca de vii. te tin la curent.
pentru textul : orizont de aşteptare 0 deAdriana, mulţumesc frumos, mă bucur mult că ţi-a plăcut. Da, s-ar putea să ai dreptate acolo, la "călare prin împărăţii". Cât despre tăierea ultimelor două versuri, deocamdată simt că e necesar să le las aşa. Mă mai gândesc, oricum
pentru textul : Ca să fii cal deLa mulţi ani şi fie ca 2011 să ne aducă tuturor lucrurile pe care le merităm :)
mie mi-au plăcut aceste a la salman rushdie satanic verses spiritual nonsens, măi oameni buni. de ce vă place să vă jucaţi miuţa cu somnambulismul falic al autorului în ziua lui perfectă?
pentru textul : încă o zi perfectă deSilvia, vad ca indemnul meu il ignori...:) desi am incercat sa nu sune catusi de putin ofensator. pot sa intreb de ce?
" este libertatea mea ca individ, dacă vrei, să spun atât: îmi place cum scrie Vlad Turbure, îmi place filosofia lui Cioran, îmi place Lucian Blaga, îmi place că Nichita Stănescu nu este glorios precum Dante, îmi place Pleşu, etc."
nu iti ingradeste nimeni libertatea, eu va rog doar, si pe tine si pe Cristina, sa justificati penitele, pentru ca asa trebuie. atat.
pentru textul : timidă umbra ta de fată depoemul tau e super dar nu e terminat. pune-i o pereche de aripi sau macar o elice, ca sa nu ramana o proza poetica. inalta-l, sugereaza-mi o intrebare sau da-mi un raspuns!
pentru textul : doar urme de cauciuc pe asfalt detare sensibila. imbina foarte bine simplitatea cu metafora.
aproape ca era nedrept ca nimeni sa nu treaca pe aici.
scrii bine.
pentru textul : i-am pus numele mamă deMulţumesc, Raluca, pentru atenţionare! Eu credeam că e un vers ,,inspirat" :), nu ,,expirat" :). Am glumit, desigur.
pentru textul : Haiku deDeoarece în haiku nu se folosesc metafore, contează foarte mult imaginea de ansamblu încadrată de cele 17 silabe şi acel ,,gol" pe care îl creează kireji, moment în care are loc începutul meditaţiei, al iluminării. E drept că dacă o sintagmă e prea des întâlnită de cititor, aceasta poate fi un obstacol pentru a vedea lumina...e ,,umbra" care se aşază peste poem.
Când am scris, am ales cuvintele ,,umbră" pentru a sugera şi tristeţea cauzată de secetă, şi ,,nor" pentru a sugera apropierea ploii. Am mizat şi pe faptul că unii cititori se vor gândi la lacrimă, potenţând astfel tristeţea de pe obrazul tatălui. Le-am legat în versul de mai sus. Aveam şi varianta ,,umbra norului" dar nu îmi plăcea . Nu ştiam că e un vers expirat ( m-a convins şi google) , deci mulţumiri frumoase. Te mai aştept...am încredere în opiniile tale şi ale colegilor.
fermoarul pânzelor/ suspinul unui mit/ scrumul unei clipe/dulceaţa raiului - metafore in genitiv - toxice (prin abundentă/superficialitate/lejeritate)
ne-dându-ţi - nu prea înţeleg rostul primei cratime
pentru textul : soartă 2 deÎn ultima vreme mă mișc eliptic. Eu credeam că...
Mulțam, Dănuț.
pentru textul : Onyx deMai taie din el, ca te repeti prin unele locuri. Finalul e ratat. Poti renunta la ultimele doua randuri. Pe alocuri, stangacii, cred ca ti-e teama sa tai din text, dupa ce il scrii. Ca asa, Diogene :) - vezi mai jos si nu te supara, frate: în lumea asta fiecare cu dumnezeul lui oamenii își aruncă undița în cer balta cu îngeri a nimănui își potrivesc timpul între ei o viață, spunem noi, e întotdeauna prea mult așteaptă ca bătrânul să înghită momeala. ne-am născut flămânzi. firul se întinde deasupra aceasta este prada cea mai mare îl vom împărți atât cât ajunge. acesta e piciorul, acesta e mâna, aceștia ii sunt ochii nici tu diogene n-ai fost pescar nici eu. din praștia noastră au zburat întotdeauna spre cer cele mai grele pietre. fericiți cei flămânzi toate s-au întors peste noi străine și mute. Desi am scris numai de rau, textul e chiar bun. Acum sa dau si penita, ti-a trebui la taiat balastul.
pentru textul : Scrisori către Diogene (V) deGorune, inutil să ne apucăm acum amândoi de sentimentalisme de genul că știu eu ce îți poate ție pielea de om renăscut și pana de cronicar al evangheliilor, câte or fi ele. Deci ne vom rezuma la partea critică însă se cere o dezbatere mai amplă și nu cred că am avea cum să o desfășurăm aici... așa că un raincheck onest (și așa plouă afară ca la balamuc) este ceea ce îți ofer, mai ales acum că fata mea dă bacul și la facultate.
pentru textul : Descântec deApart of this, textul e excelent. Păcat că e așa de vechi și nu e coniac. Am fi avut mai multe de vorbit pe marginea lui.
Andu
Sapphire... buna asta cu Bonnie & Clide :))... pariez ca uneori ai vrea sa mai fentezi si tu legile la fel cum fac eu cu timpul. Profetul... expresia cu pricina este utilizata in medii de șuți (hoti de buzunare... de aici "a șuti", din tiganescul "șuto")... a face la buzunare inseamna a fura... ma rog, e metafora :) Yester... sa stii ca de obicei eu pun la sfarsit titlul si am destule dificultati in a gasi ceva care sa se potriveasca... ma bucur ca ai prins ideea cu muscatura... despartirea sufletului de trup :)
pentru textul : Drumul mătăsii denevermind.
pentru textul : The State of Hermeneia de- o lume privita din virful agudului cum creste ca un inel...odata cu noi cu gindurile noastre - o poezie deosebit de reusita - o compozitie prezentata treptat de o sensibilitate aparte: "în nebunia gustului acrișor îmi aluneca deodată piciorul vechiul gard mă pândise în taină de când vroiam să-ți las pe piept un semn între agudele alea de țâțe" Aritmosa, hotii sint de trei feluri: hotii, lotrii si "hotii la dude"! - spunea cineva cindva...:)
pentru textul : agudul deVirgil, multumesc pentru ca m-ai citit si comentat, apreciez!
pentru textul : Și cu zâna ce facem? deurlete burgeze a vrut sa fie o metafora pentru certurile si isteriile din senin pe care unul sau altul are tendinta de a le starni doar pentru ca nu-i place una sau alta.
„doar celor care mai au sufletul necesar in vana de a trece(...)” era o ironie pentru filantropii, starurile etc care-si fac imagine pe spatele celor cu o situatie de plans.
Cred ca niciuna dintre imagini nu a fost prea bine construita din moment ce nu-s percepute ca atare. In celelalte parti am modificat. Sper sa fie mai bine.
Incerc sa devin mai exigenta, de asta am ajuns sa stau pe un text cateva zile dupa ce l-am scris. Trebuie sa-mi instruiesc si ochiul dar pana acolo mai am muuuuullttt si pe bune ca uneori sunt foarte sigura ca n-o sa-mi iasa.:))
Un text interesant, aproape ritualic. As fi renuntat la partea cu "taranul" si la "mi se clatina un premolar". Mi-a placut asocierea spatio-temporala din "câmpia într-un final. / mai lungă decât orice iarnă."
ialin
pentru textul : poem sticlos dedacă începi poezia cu o inversiune....parcă nici nu-mi vine să citesc mai departe („Pe-al nostru steag e scrie unire....” dar asta asta era demult). Cam multe „pentru că”,o invazie de „și-uri”. într-adevăr mai trebuie lucrat.
pentru textul : Roșu deRaluca mulţumesc. Ioana mi-ai spus, îţi sînt recunoscător. Doina eşti tu generoasă. Virgil, Andu, voi şi mai şi. Sebi graţie să fie.
pentru textul : poezie multilateral dezvoltată deÎngeraşule, mulţumesc de trecere şi cuvinte. Îmi face deosebită plăcere.
pentru textul : oraşul cu miros de iarbă deașa suntem în viață, Virgil. exact așa. pentru că mi-aș dori să ne întâlnim și dincolo... acasă. de aia!
pentru textul : stare de emigrant decred ca am mai citit textul acesta undeva, dar oride cite ori il citesc imi place. are ceva anume care il face sa ramina...
pentru textul : V deAlma, căutarea este cea care definește altă vârstă. Iar căutarea aceasta întoarce tot timpul, încolăcit cuminte și supus, la picioarele copilăriei. Și uite așa, toate se fac noi. Da, știu că poate ar merge... poate voi reveni asupra lui. Nici eu sunt prea mulțumită. Mă gândeam de fapt la un fel de glob... dar nu detaliez, dacă reușesc să cristalizez imaginea, voi reveni. Vladimir, aici este și poezie, desigur, cred că știi că mi-e greu, foarte greu, să mă desprind și să mă delimitez singură. Uneori însă mă cenzurez... inițial fuseseră mult mai evidente "versurile". Aș mai adăuga ceva la poezia "săpată" de tine... ceva ce nu este cu italice, dar ochiul ascuns al cititorului sper să "ghicească". Linea... cu atât de mult timp în urmă... la începutul unei noi lumi. Ce alt să știm despre noi. Iată oglindirea poveștii în apa limpede a ochiului. Mă bucură.
pentru textul : Pânză nețesută dePagini