cum prezentul astăzi a uitat că tâmpla-mi moare
şi că sunt Euridice, că mi-e gura însetată,
cum tu eşti astăzi oceanul pe care-l încerc cu mâna
cu tot corpul meu de viţe, cu sărutul tăinuit,
aşadar cum toate-acestea se întamplă pe sub soare,
o să îmi prea-plâng durerea ce zăpada mi-o arată
ca pe un mieluţ ce ştie c-o să-i taie mâine vâna
of, cum se aprinde pacea colo sus, în infinit...
şi-apoi o să ies din noaptea cu miresmele de rai
samovarul când se unge din petalele de ceai.
şi chiar şi după ce ne săvârşim întru domnul ne desparte o alee
chipurile în două feluri de îngeri şi sfinţi
unii cu fruntea spre răsărit alţii spre asfinţit
tensiune superficială
cândva ghețarii ca niște piese albe de șah
de-asupra autostrăzilor separate de pământ
dar voi cereți mai mult
mai mult formol și glucono-lactat de calciu
mai multe cuve
pentru prezervarea cadavrelor de toate felurile
ca oasele lor să reziste
în timp ce se lustruiesc cărnurile
apoi contrabalansul vine seara
cablurile chitărilor electrice sunt împânzite peste clădiri
și reclamele luminoase se aprind
"your best choice is Epiphone
your best choice is rosso puro"
ca într-o gară cu o singură tabelă
am aşteptat zvâcniri
oameni
am netezit pielea –
liniştea dinlăuntru ne-a măsurat braţele şi
tot ce-am deschis către lume
cu fiecare sosire
în singurătatea noastră e mai puţină moarte
şi chiar mai puţină nefericire
despre plecare
îmi vei scrie tu
poate
din nisipul scurs între noi
vei construi un castel
pe țărmul unei mări albe
Comentarii aleatorii