o pană de curent
un aprod neglijent
un verdict dat la-ntâmplare
iar nimic
un om răcit
ca o friptură într-o farfurie
nimic
el vrea să fie totul ca-nainte
așa și este
altă pană de curent
un trăznet murat la sare
cineva se tot chinuie
să o repare
mă cheamă locul în care visez
despre lume pun întrebări
softul din memoria unei piramide
ţine tunelul închis
timpul
fizic nu este la fel
inima cu vizibilitate redusă
îmi dă fiori după o listă citită rotund
vântul grădinar cocoşat
mută pădurea trei nopţi la rând
crepuscular
păsări deschid pieptul unui copac
miroase a lapte dintr-o altă viaţă
ştiu
cum se văd apele peste care
zbor la egalitate cu cerul
norii înghit păpădiile aduse acasă
întregi
călătoriile sunt binefăcătoare
e smoală cu crini şi pericol iubite
castroane cu stele se sparg sus de cer
şi palmele noastre alintă cuţite
şi lumea se plimbă cu paşi de-ofiţer
duminica ţipă la vrăbii şi-nghite
plăcinte cu măr, praf de puşcă şi gin
şi lanţuri ne trag înapoi zornăite
şi-n parcuri cresc tei cu miros de pelin
la şoapte ne luăm şi murim din cuvinte
ce nimeni nu ştie cînd/ cum/ cît le-am spus
şi gloanţe de frică ne-aleargă prin minte
şi plîngem cotoare de soare apus
sunt o grădină japoneză fără niciun cireș când umbli prin mine cu
mâna întinsă draga mea și e iarnă și mi se usucă gura de dor
în căldura camerei parcă ai veni la mine de sub roțile tramvaielor
cu trei picături de căpșună pe frunte cu fusta murdară de mâl cu ochii
ca pietrele din râuri în timp ce mie mi-e dor de nașterea mea de acele
urlete animalice sau de cum îmi atingea mama obrazul în copilărie
când lucrurile creșteau mari și mă sufocau ea lua puțină apă și mă
stropea în joacă inima mea avea alt sânge de împins spre cer îmi aduc
hora-nteţită-n sforile-i grave destinul
resturi din arse demersuri la monumentul înalt
beneficiarul de sentimente
la care trudise atâta lumină suavă
cât soarele tropical, vreau să spun gândul,
ţine ostatecă-n templul de jar al memoriei
clipa dintâi,
cât sânge de bal traversează câmpul imaginaţiei
dacă eu nu mai ard
în acest pestriţ carnaval asumat
unde saturaţi ori striviţi de banal
bântuiţi de taine şi stridenţi în culori papagal
implorăm te miri ce în genunchi
în numele dragostei şi-al sfântului Ideal-
Comentarii aleatorii