vreau
la fel cum simt
umbrele schimonosite
ale lucrurilor
trecînd pe sub uși
vreau
să îți citesc pe buzele nemișcate
cuvintele
cu ochi adumbriți
ca niște salcîmi în haremul auriu
al apusului
vreau
să îți vad tresărirea
de pasăre îngrijorată
în prag nefiresc de toamnă
peste spinările încordate
ale dealurilor
vreau
să îți simt măcar o dată
trecerea rîurilor
prin văile adînci
ale gîndurilor
vreau
era o vreme când scriam cu dinții iar cucuveaua se îmbăia în gange
deceniu-câine zile resturi
litere se dau pomană
era o vreme de zdrobit timpane
direct în ora de istorii
era o vreme-vierme
oarbă aproape nenăscută
cu ace vagi de gelatină
tic-tac nervos de spaimă
era o vreme când visam întruna
că plouă cu asfalt cât vezi cu ochii
și cresc șosele precum feți frumoșii
iar prin spitale moartea joacă table
era o vreme beată
cu urme sacre bănuite-n vomă
și-n cârje aurite
cum să te împac suflete zbârlit de viaţă maşteră
hai să-ţi trec pieptănul otrăvit în răspăr
vezi firele tale albe-negre/ te-ai covăsit surioară
începe să-ţi miroasă transpiraţia acru înghiţi cu noduri
câte un bulgăraş de soare/ dejavu din zdreanţa tinereţii
cu zăpezile bărbatului care te trăgea pe sanie şi spunea
că ninge dacă el vrea
amară viaţa ca o dulceaţă de nucă verde
Comentarii aleatorii