ea are nopțile mele de beție
în sânge
ipostazele în care mă frecam de alte femei
să-i obțin mirosul
pentru cîteva ore
sunetele albatroșilor pe care nu i-am regăsit
de atunci
orgasmul ei repetat
repetat
îmi aduce marea sub nas
cuprind spuma cu toate organele de simț
o înghit
și femeia asta a mea e facută pentru tot întunericul
din mine
îngerul păzitor nu a vorbit despre ea
nu a prevestit
a ucis
o dată
de două ori
de trei ori
până când l-am crezut
se anunţă cod galben de ninsori zic să ies aiurea pe străzi un câine
de o culoare incertă merge în cerc nu ajunge nicăieri cum şi timpul
îndesat între patru pereţi ai fi în stare să-l arunci la tomberon
pun haina uşoară ca o nea neatinsă dimineaţa în lumina felinarelor fâşâie
mă asigur că am încuiat şi plec să colind oraşul fără oameni
fumurile curg înspre mare fac nod la podul midiei unde câţiva pesăruşi îl duc între aripi ca pe un deţinut până-ntr-un val cu gură de rechin
o iau spre răsărit îmi aud inima ca într-o iesle
femeile citesc sylvia plath
se odihnesc în patul tău
îți folosesc furculițele
și umerașele
mai au
lucrurile alea mărunte
care te irită
nejustificat
femeile sunt în definitv
egoiste
nu vor să facă dragoste
tot timpul
se lasă noaptea
eu mă gândesc
la crema ta de zi
cum stă așezată
între bețișoare
și pieptăn
Comentarii aleatorii