mulțumesc pentru observații dar după îndelungată meditație sînt nevoit să spun că nu am înțeles de ce textul inițial nu ar fi zen. (elementul „hibernal” probabil este facultativ - din perspectivă zen -, deși eu am simțit că ar fi mai bine așa). deci n-am înțeles. dimpotrivă citindu-l cred acum că indiferent dacă este zen sau nu, totuși este din cauză de zen. sau poate este o descriere a unei stări de zen. știu că unii vor fi probabil oripilați să citească expresii precum „cauză de zen” sau „stare de zen” datorită analiticului pe care îl incumbă dar nu s-a urmărit asta. vă mărturisesc că inițial aș fi schimbat în „pseudo-zen hibernal” dar acum nu mai cred că ar fi neaparat așa. în orice caz, mîine este posibil să gîndesc altfel. iar asta este tot zen, nu?
nu cred, francisc! nu cred ca Hegel a scris ceea ce tu infierezi mai sus. nu cred ca Hegel sa fi fost atat de idiot sa ma copieze pe mine si nici vice-versa. aduci niste traduceri de nu stiu de pe unde si le grupezi intr-un com crezand ca ma vei bulversa. nu l-am citit niciodata, absolut niciodata pe Georg Wilhelm Friedrich Hegel. daca va fi vreodata sa citez ceva sau sa ma folosesc de un izvor de gandire, va fi Scriptura, sola Scriptura. fii pe pace, francisc, nicodem e mult prea inteligent sa se cloneze intr-un șobolan mizerabil.
ceva important pentru mine, dar si pentru cei ce doresc sa cunoasca mai mult despre mine si despre cum arat eu cand scriu: acest poem este poemul scris "atunci", in acel moment, fara nici un artificiu si fara urma de ipocrizie. asa arata "autorul" solomon cand este la capat. :)
am citit si textul meu de 8 ori si s-a inregistrat ca citire o singura data nu e sublim?
și continuarea:
no wander ca textele tale au zeci de citiri intr-o singura zi iar ale altora cateva citiri intr-o luna!
zi-le nico, mai zi-le cum te sabotează acest autocrat
auzi, da' de ce nu ai făcut experiența pe trei texte, sau patru?
poate că e o conspirație...
dacă este să vorbim despre curentul care l-ar putea revendica (textul), atunci cu siguranță nu este vorba de postmodernism. părerea mea este că ar putea foarte bine să fie perceput drept romantic. ideea muzei (sau inspirației, sau poeziei, etc, feciorelnică, zîmbitoare, „exterioară” realității imediate), atmosfera relativ fatalistă, efortul (aproape sisific), lupta cu sine, etc. dacă merge ca o rață, dacă măcăie ca o rață, dacă înoată ca o rață, eu zic că e rață. romantism deci. dar aștept și alte opinii care probabil mă vor contrazice.
inteligentă construcție, balansînd între aplecarea spe detalii și fuga de acestea; sugerarea unor amănunte pe o rampă urmată de un palier al distilării. Hmm! Vlad ce ai azi, ești doar un cititor! sensibilitate tehnică viziune de evidențiat!
Ai rezolvat într-un mod, săi zicem "isteț", problema rimei, dar cred că nu e cea mai bună soluție fiecare-soare-picioare-zboare. Cred că ar fi fost de exemplu mai nimerit "potcoave" decît picioare. O simplă părere de cititor, desigur.
...tot in legatura cu profetiile, psalmotiile astea de care vorbesc virgil si nicodem. (dar si eu, ca sa fiu cinstit). eu cred ca e bine sa fie discutate anumite lucruri liber si deschis. insa nu toate, ca nu permite Regulamentul sitului. iar despre credinta nu stiu daca e voie... ...s-ar putea ca nicodem sa fie un autentic marturisitor al apocalipsei, iar virgil un veritabil teolog ex cathedra. amandoi au dreptate in felul lor. dar si altii au la fel de mare dreptate, si aceia -in felul lor. dar pana la urma virgil e director de site, si are grija ca nimeni sa nu uite de treaba asta. asa ca nicodem, pazea!!!
Va multumesc foarte mult pentru urari si pentru incurajari. Lansarea va fi si la Iasi, dar probabil in toamna-iarna. O alta lansare o doresc la Constanta si Montreal. Intrucat textele existente pe acest site au fost revizuite pentru volum, fiind nevoit sa le retrag pentru modificari si corectii, acest lucru m-a facut sa dispar pentru o perioada. Voi reveni cu texte atat din volum cat si noi creatii. Va multumesc nespus de mult si nu in ultimul rand Danielei pentru articol si proprietarului siteului pentru intelegere.
...și cu adevărat frumos, poetic. Eu unul sunt mereu intrigat de ce limba noastră românească parcă sună mai bine atunci când este îmblânzită de arhaisme și de ce ne place mereu și mereu metafora.
Nu este genul meu, dar textul stă în picioare. De modificat cumva, zic și eu, ultimul vers al primei strofe care mi se pare cam neinspirat în raport cu restul poemului 'și tu iar nu plătești la urmă'... adică? Nu plătești deloc sau poate plătești în avans...
Trebuie să recunosc că de puține ori îmi îngădui să fiu emoțional sau să mă simt măgulit pe Hermeneia. Cu prețul de a părea dur și artificial. Dar dacă nu o fac risc să devin părtinitor. Emoțiile nu pot fi ceva obiectiv. Niciodată. De data asta trebuie să recunosc că sînt impresionat. E unul din acele momente cînd mi se face jenă că uneori mă gîndesc la ideea închiderii Hermeneia. Simplul fapt că există acești oameni, pe care de cele mai mult ori nici nu i-am întîlnit în persoană, și care sînt gata să facă gesturile acestea frumoase pentru Hermeneia. Ba chiar mai mult, astfel de gesturi (și aluzii) mă fac să mă gîndesc la a face ceva și mai mult din Hermeneia.
revin cu o precizare. "Facere" este un verb care utilizat ca atare, mai ales în forma infinitivului lung, duce cu gândul la femeia care naşte, ceea ce nu are loc în poemul meu, mai ales fiindcă sunt femeie. Repet, cred că e mai bine cum am scris eu. E ca un poem-poveste.
Ela, o combinație fantastică între ceea ce ochiul uman percepe ca 'frumos' și 'urât'. Prima strofă pare o rememorare a unui timp 'negru', un timp în care dezmierdarea devine ambiguă, luând naștere, simbolul tristeții și al melancoliei pierdute. De asemenea, trezirea din pământ mă duce cu gândul la o renaștere, o creștere nouă dintr-un Univers al renașterilor, rememorărilor. Bufnița albă... o raritate și o frumusețe. O fi oare și un motiv faptul că e o pasăre nocturnă inserarea acesteia aici? Unde noaptea ar putea fi spațiul în care au loc evenimentele cele mai profunde la care omul ia parte atât cu trupul, cât și cu spiritualitatea sa. În acest spașiu se concretizează oniricul și magicul. Și de remarcat...că veni vorba de magic...și faptul că bufnița este o pasăre nelipsită din acsele adevăratelor 'vrăjitoare'. Aici mă refer la basme. 'lighioanele' din a treia strofă trimit la același lucru. De asemenea, și descătușarea asta nu e pusă aiurea acolo. E vorba de o ăncercare de sacralizare. Iar ultima strofă..ca un deznodământ..vine și completează tabloul. EL devine un erou al tău și al sineului. Fantastic text.
Nu ai vrut sa zici 'eine kleine nacht musik' din motive personale sau din cauza unei temeri exagerate că ar putea să vină peste tine ăștia de la drepturile de autor?
Și păcat de un poem care nu e rău deloc că se termină cu un link la youtube.
Pe mine orice poem care conține un link la youtube mă lasă rece brusc și în niciun caz nu mai dau click pe acel link pentru că nu înțeleg de ce ar trebui să fac asta. Mă va convinge oare link-ul mai mult decât a făcut-o poemul? Are poemul o cârjă pe youtube?
Dar poate că sunt eu cam demodat.
Sensibil și profund acest joc alcătuit din lumini și umbre, această trecere - prezență și absență, rece și cald. Deosebit timbrul elegiac, imagistic umbra încastrată în lumina retinei, linia convențională dintre imaginar și real, fereastra dintre ființă și neființă. Îmi amintește puțin de versurile: "te rog pe tine umbră, să redevii ființă". Firește, aici sînt alte conotații. Un poem de reținut.
Da, nu am contestat niciodata ca esti pictural in textele tale (oare exista termenul asta in limba romana?). Si cu siguranta ca minuiesti foarte abil cuvintele si sensurile lor. Aproape as fi curios cum ai ilustra o toamna cetoasa pe malul oceanului in California
Remarc...
"e vremea când schimb hainele / şi drumurile se pot bloca / nimic nou
sunt ghena (gheena??) albă /câinii mei / rup amintiri / pe jumătate vii". Sper că nu e prea puţin.
subtitlul, și implicit versul, face toți banii. La fel și "luna coboară cu gleznele ei groase și albe". "Hârtie de sugativă" este o construcție pleonastică. Se poate remedia ușor: cerneala prelinsă pe o sugativă.
Asa un text bun n-am mai citit de multa vreme. As da toate penitele din lume, pentru ca din mainile sale sa creasca stilouri, nu perfuzii. Te invit in seara aceasta la www.radiolynx.ro, incepand cu ora 22 ora Romaniei, pentru a-l lectura in direct la o emisiune de poezie. Excelent, felicitari!
textul ăsta îmi aparține, alina! dar e inspirat de o serie de poeme scrise la patru mîini cu adina! slash-urile sunt o "invenție" care îți permite ca cititor să faci pauză în lectură. nu e invenția mea (poți întîlni convenția asta la majoritatea poeților douămiiști, sau la contemporanii noștri germani, polonezi...). poți să vezi acest slash ca înlocuitor pentru toate semnele de punctuație, cu excepția semnului de întrebare. puteam folosi orice alt semn. o steluță, spre exemplu! cît despre obiecțiile tale referitoare la expresiile "puerile"... spun doar că acele versuri sunt migălite cu grijă. nu e nimic în plus. nu încerca să așezi poemele în șablon. de acolo vreau să le scot! :)) oricum, mă bucur că citești!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
mulțumesc pentru observații dar după îndelungată meditație sînt nevoit să spun că nu am înțeles de ce textul inițial nu ar fi zen. (elementul „hibernal” probabil este facultativ - din perspectivă zen -, deși eu am simțit că ar fi mai bine așa). deci n-am înțeles. dimpotrivă citindu-l cred acum că indiferent dacă este zen sau nu, totuși este din cauză de zen. sau poate este o descriere a unei stări de zen. știu că unii vor fi probabil oripilați să citească expresii precum „cauză de zen” sau „stare de zen” datorită analiticului pe care îl incumbă dar nu s-a urmărit asta. vă mărturisesc că inițial aș fi schimbat în „pseudo-zen hibernal” dar acum nu mai cred că ar fi neaparat așa. în orice caz, mîine este posibil să gîndesc altfel. iar asta este tot zen, nu?
pentru textul : zen hibernal deErata: "Locuiește tu însuți în ele și reconstruiește această lume ca și cum e singura metaforă în care poți respira."
pentru textul : un pește-arlechin în deșertul-pâlnie denu cred, francisc! nu cred ca Hegel a scris ceea ce tu infierezi mai sus. nu cred ca Hegel sa fi fost atat de idiot sa ma copieze pe mine si nici vice-versa. aduci niste traduceri de nu stiu de pe unde si le grupezi intr-un com crezand ca ma vei bulversa. nu l-am citit niciodata, absolut niciodata pe Georg Wilhelm Friedrich Hegel. daca va fi vreodata sa citez ceva sau sa ma folosesc de un izvor de gandire, va fi Scriptura, sola Scriptura. fii pe pace, francisc, nicodem e mult prea inteligent sa se cloneze intr-un șobolan mizerabil.
pentru textul : tăceri deceva important pentru mine, dar si pentru cei ce doresc sa cunoasca mai mult despre mine si despre cum arat eu cand scriu: acest poem este poemul scris "atunci", in acel moment, fara nici un artificiu si fara urma de ipocrizie. asa arata "autorul" solomon cand este la capat. :)
pentru textul : askalon deam citit si textul meu de 8 ori si s-a inregistrat ca citire o singura data nu e sublim?
și continuarea:
no wander ca textele tale au zeci de citiri intr-o singura zi iar ale altora cateva citiri intr-o luna!
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - V – dezi-le nico, mai zi-le cum te sabotează acest autocrat
auzi, da' de ce nu ai făcut experiența pe trei texte, sau patru?
poate că e o conspirație...
dacă este să vorbim despre curentul care l-ar putea revendica (textul), atunci cu siguranță nu este vorba de postmodernism. părerea mea este că ar putea foarte bine să fie perceput drept romantic. ideea muzei (sau inspirației, sau poeziei, etc, feciorelnică, zîmbitoare, „exterioară” realității imediate), atmosfera relativ fatalistă, efortul (aproape sisific), lupta cu sine, etc. dacă merge ca o rață, dacă măcăie ca o rață, dacă înoată ca o rață, eu zic că e rață. romantism deci. dar aștept și alte opinii care probabil mă vor contrazice.
pentru textul : de ce nu mai scriu poeme lungi denu-ţi fă probleme Belizan, nu mor caii cînd vor cîinii...
pentru textul : fahrenheit game de...ai gânduri bune... și cred că aș fi menționat dacă ar fi făcut așa ceva...în plus, de ce să luăm toată plăcerea google-iștilor...?
pentru textul : "motorul oprit într-un fluture" - Florentina Florin deinteligentă construcție, balansînd între aplecarea spe detalii și fuga de acestea; sugerarea unor amănunte pe o rampă urmată de un palier al distilării. Hmm! Vlad ce ai azi, ești doar un cititor! sensibilitate tehnică viziune de evidențiat!
pentru textul : poveste din trenul spre mangalia deAi rezolvat într-un mod, săi zicem "isteț", problema rimei, dar cred că nu e cea mai bună soluție fiecare-soare-picioare-zboare. Cred că ar fi fost de exemplu mai nimerit "potcoave" decît picioare. O simplă părere de cititor, desigur.
pentru textul : noaptea cailor de fier de...tot in legatura cu profetiile, psalmotiile astea de care vorbesc virgil si nicodem. (dar si eu, ca sa fiu cinstit). eu cred ca e bine sa fie discutate anumite lucruri liber si deschis. insa nu toate, ca nu permite Regulamentul sitului. iar despre credinta nu stiu daca e voie... ...s-ar putea ca nicodem sa fie un autentic marturisitor al apocalipsei, iar virgil un veritabil teolog ex cathedra. amandoi au dreptate in felul lor. dar si altii au la fel de mare dreptate, si aceia -in felul lor. dar pana la urma virgil e director de site, si are grija ca nimeni sa nu uite de treaba asta. asa ca nicodem, pazea!!!
pentru textul : psalm deVa multumesc foarte mult pentru urari si pentru incurajari. Lansarea va fi si la Iasi, dar probabil in toamna-iarna. O alta lansare o doresc la Constanta si Montreal. Intrucat textele existente pe acest site au fost revizuite pentru volum, fiind nevoit sa le retrag pentru modificari si corectii, acest lucru m-a facut sa dispar pentru o perioada. Voi reveni cu texte atat din volum cat si noi creatii. Va multumesc nespus de mult si nu in ultimul rand Danielei pentru articol si proprietarului siteului pentru intelegere.
pentru textul : Ionuț Caragea - Delirium Tremens - Debut Editorial de...și cu adevărat frumos, poetic. Eu unul sunt mereu intrigat de ce limba noastră românească parcă sună mai bine atunci când este îmblânzită de arhaisme și de ce ne place mereu și mereu metafora.
pentru textul : nemişcaţi deNu este genul meu, dar textul stă în picioare. De modificat cumva, zic și eu, ultimul vers al primei strofe care mi se pare cam neinspirat în raport cu restul poemului 'și tu iar nu plătești la urmă'... adică? Nu plătești deloc sau poate plătești în avans...
Trebuie să recunosc că de puține ori îmi îngădui să fiu emoțional sau să mă simt măgulit pe Hermeneia. Cu prețul de a părea dur și artificial. Dar dacă nu o fac risc să devin părtinitor. Emoțiile nu pot fi ceva obiectiv. Niciodată. De data asta trebuie să recunosc că sînt impresionat. E unul din acele momente cînd mi se face jenă că uneori mă gîndesc la ideea închiderii Hermeneia. Simplul fapt că există acești oameni, pe care de cele mai mult ori nici nu i-am întîlnit în persoană, și care sînt gata să facă gesturile acestea frumoase pentru Hermeneia. Ba chiar mai mult, astfel de gesturi (și aluzii) mă fac să mă gîndesc la a face ceva și mai mult din Hermeneia.
pentru textul : login de... și iată cum se duce, induce precum și reduce universul, cosmosul, damblaua la pupici:) mulțumesc, Carmen! cu gânduri bune, paul
pentru textul : mai departe decât tristețea dePeniță pentru aducerea inimii în palmă. Pentru "trecerea mării prin păsări". Pentru sărutul aruncat. Pentru pedeapsă: tragem țărmul, acum suntem doi.
pentru textul : sărutul de sare derevin cu o precizare. "Facere" este un verb care utilizat ca atare, mai ales în forma infinitivului lung, duce cu gândul la femeia care naşte, ceea ce nu are loc în poemul meu, mai ales fiindcă sunt femeie. Repet, cred că e mai bine cum am scris eu. E ca un poem-poveste.
pentru textul : ie de zi lucrătoare deprobabil ai vrut să scrii sine labore
pentru textul : nihil sine labore deEla, o combinație fantastică între ceea ce ochiul uman percepe ca 'frumos' și 'urât'. Prima strofă pare o rememorare a unui timp 'negru', un timp în care dezmierdarea devine ambiguă, luând naștere, simbolul tristeții și al melancoliei pierdute. De asemenea, trezirea din pământ mă duce cu gândul la o renaștere, o creștere nouă dintr-un Univers al renașterilor, rememorărilor. Bufnița albă... o raritate și o frumusețe. O fi oare și un motiv faptul că e o pasăre nocturnă inserarea acesteia aici? Unde noaptea ar putea fi spațiul în care au loc evenimentele cele mai profunde la care omul ia parte atât cu trupul, cât și cu spiritualitatea sa. În acest spașiu se concretizează oniricul și magicul. Și de remarcat...că veni vorba de magic...și faptul că bufnița este o pasăre nelipsită din acsele adevăratelor 'vrăjitoare'. Aici mă refer la basme. 'lighioanele' din a treia strofă trimit la același lucru. De asemenea, și descătușarea asta nu e pusă aiurea acolo. E vorba de o ăncercare de sacralizare. Iar ultima strofă..ca un deznodământ..vine și completează tabloul. EL devine un erou al tău și al sineului. Fantastic text.
pentru textul : dezblestemare deNu ai vrut sa zici 'eine kleine nacht musik' din motive personale sau din cauza unei temeri exagerate că ar putea să vină peste tine ăștia de la drepturile de autor?
pentru textul : eine kleine musik deȘi păcat de un poem care nu e rău deloc că se termină cu un link la youtube.
Pe mine orice poem care conține un link la youtube mă lasă rece brusc și în niciun caz nu mai dau click pe acel link pentru că nu înțeleg de ce ar trebui să fac asta. Mă va convinge oare link-ul mai mult decât a făcut-o poemul? Are poemul o cârjă pe youtube?
Dar poate că sunt eu cam demodat.
Mulțumesc, Ioan. Văd că ideea reușește să meargă mai departe. Poate-s buni și poeții la ceva, pe vreme de secetă. Măcar să ne aducă minte de ploaie.
pentru textul : Serile Artgotice - fotocronica deSensibil și profund acest joc alcătuit din lumini și umbre, această trecere - prezență și absență, rece și cald. Deosebit timbrul elegiac, imagistic umbra încastrată în lumina retinei, linia convențională dintre imaginar și real, fereastra dintre ființă și neființă. Îmi amintește puțin de versurile: "te rog pe tine umbră, să redevii ființă". Firește, aici sînt alte conotații. Un poem de reținut.
pentru textul : Umbra deDa, nu am contestat niciodata ca esti pictural in textele tale (oare exista termenul asta in limba romana?). Si cu siguranta ca minuiesti foarte abil cuvintele si sensurile lor. Aproape as fi curios cum ai ilustra o toamna cetoasa pe malul oceanului in California
pentru textul : Septembrie, începuturi dedin cumpatarea ta proverbiala raspunzand la ceva retoric, e un parfum :)
pentru textul : scrisoare de limpezit privirea deAlma, nu ai precizat daca e proza sau poezie.
pentru textul : Cenaclul Virtualia - editia a X-a deRemarc...
pentru textul : măceșe zdrobite de"e vremea când schimb hainele / şi drumurile se pot bloca / nimic nou
sunt ghena (gheena??) albă /câinii mei / rup amintiri / pe jumătate vii". Sper că nu e prea puţin.
subtitlul, și implicit versul, face toți banii. La fel și "luna coboară cu gleznele ei groase și albe". "Hârtie de sugativă" este o construcție pleonastică. Se poate remedia ușor: cerneala prelinsă pe o sugativă.
pentru textul : blue moon deAsa un text bun n-am mai citit de multa vreme. As da toate penitele din lume, pentru ca din mainile sale sa creasca stilouri, nu perfuzii. Te invit in seara aceasta la www.radiolynx.ro, incepand cu ora 22 ora Romaniei, pentru a-l lectura in direct la o emisiune de poezie. Excelent, felicitari!
pentru textul : partitură pentru singurătate şi orchestră demerci de trecere, prima parte servește ca suport urării de "Sărbători fericite".
pentru textul : sufletul meu e un monstru frumos detextul ăsta îmi aparține, alina! dar e inspirat de o serie de poeme scrise la patru mîini cu adina! slash-urile sunt o "invenție" care îți permite ca cititor să faci pauză în lectură. nu e invenția mea (poți întîlni convenția asta la majoritatea poeților douămiiști, sau la contemporanii noștri germani, polonezi...). poți să vezi acest slash ca înlocuitor pentru toate semnele de punctuație, cu excepția semnului de întrebare. puteam folosi orice alt semn. o steluță, spre exemplu! cît despre obiecțiile tale referitoare la expresiile "puerile"... spun doar că acele versuri sunt migălite cu grijă. nu e nimic în plus. nu încerca să așezi poemele în șablon. de acolo vreau să le scot! :)) oricum, mă bucur că citești!
pentru textul : nu despre penibil dePagini