Ionuț, tot ce aș putea să mai spun după comentariul tău este că încerc o mare bucurie că acest poem ți-a plăcut și că ai făcut o analiză detaliată a lui, explicând motivele evidențierii. Îți mulțumesc
Cred că de la ultimele două versuri puteai să construiești poezia. Restul sună ca un lament și patetism fals (sau nesincer, dacă fals sună prea dur). Eu știu că atunci cînd ești sinceră poți să scrii și poezie bună, aici însă mi se pare că te repeți, tema trenului, a plecării, a filelor deschise degeaba și a singurătății, am mai întîlnit-o la tine. Cred că ai potențial liric dar mai cred că te și grăbești. Oricum, dat fiind că aici toți facem exerciții, e acceptabil.
Textul încearcă să păstreze prozodia specifică tanka însă cuplate (pentru că știm cum este alcătuită o tanka) devine un alt tip de poem, cred eu. Un text care are mai degrabă o tentă pastel. Câteva metafore originale în strofa a doua pe care o consider cea mai reușită: "singur pe trepte încerc sa iau din cuier luna." Unele din celelalte strofe sunt din păcate, plate, fără intensitate lirică. Atenție la diacritice, nu sunt puse peste tot, începând de la titlu.
acum îmi dau seama că am scris fără diacritice. îmi cer scuze.
cât despre text... am vrut să fie o poezică jucăușa, pentru copii, în special pentru frățiorul meu, Andrei.
Regret, d-le Titarenco, că aşa aţi înţeles (sau nu) cele scrise de mine, a mă exprima "bombastic" este ultima mea intenţie.
Dar dacă nici această ultimă frază
"locul
unde ar fi trebuit să am două inimi
sau niciuna"
nu are sens...
Redescoperirea lumii iar şi iar de la capăt. Departe de a fi o poezie pentru copii, poate fi şi o poezie pentru copii. Aşa cum Micul Prinţ îşi uda în fiecare zi unica floare de pe planetă. După coji şi liane revărsarea-n ocean aşează visul la locul lui.
Şi vulpea ce zicea? "Dacă vrei să ai un prieten, îmblânzeşte-mă!"
scuze pentru întârziere, dar aseară mi-am pierdut timpul cu semifinala "Inter-Barca". Mă gândesc într-un fel să reiau activitatea arbitrală; ma calcio con calcio, poesia con poesia. Da! Este o limbă foarte frumoasă, chiar romantică aş spune cu o muzicalitate fascinantă. Sună frumos în italiană şi în acelaşi timp încântă prin esenţa pură a cuvintelor, prin imaginea vie, vibrând în fiecare vers. Mi s-a părut mult mai complicat cu "link-ul" şi am postat-o aşa. Cred că mult mai frumos le stă împreună. Apoi mă gândeam că dacă s-ar traduce un text mult mai vechi; în felul acesta va reapărea pe prima pagină însoţit de traducere bineînţeles. Este doar o idee. O să mai fac traduceri, atât cât timpul îmi va permite. Voi încerca să las câte un semn la fiecare. Mă bucur că va plăcut. Să ne citim cu bine!
maria, ma bucur ca nu te ai suparat pe mine. insa, intentia mea a fost aceea de a ti sugera sa lucrezi textul. daca eu am reusit asta (si fara sa ma laud, mi a luat numai cateva minute) cu siguranta tu, care esti in tema cum se spune, vei reusi ceva bun si frumos. astept.
Buna ideea si ok realizarea... impingerea pe doua planuri (normal, apare si oglinda aici, zice prezent) merge bine, altfel eram intr-un simplism sau mai rau, in desuet. Vad si o urma de forta, dar parca ar trebui mai multa, nu contenesc sa fiu surprins de unde ai scos poemul premiat, acela avea suflu de te dadea jos din picioare. Sigur, un autor (autoare) nu trebuie sa scrie mereu la fel, dar ar fi indicat sa incercam sa tintim sus... apoi vedem noi unde nimerim, nu Mari? :-) Oricum, un poem inchegat pe care il apreciez cum se cuvine. Pe alocuri chiar m-am gandit ca pe mine m-ar fi "furat doamna cu coasa"... cred ca pe la oglinzilea alea, dar e mai bine asa cum ai spus-o tu, cu femeia lui Lot. Andu
franco, îmi pică bine comentariul tău. ca de la cineva care știe să facă diferența între a încadra un text la note și nu la articol. de altfel și Violetei i-a plăcut, însă vezi tu... unele persoane chiar vor să își spună cuvântul și unde nu se pricep. aceasta-i viața. s-o luăm așa... și dacă ai ajuns la dicționar, cred că i-ai descoperit magia:). atent și cordial, paul
cred ca o sa fie sufleu sau poate suflu sistolic. esti convinsa alma ca nu a devenit obsesiva asteptarea ta? si ma rog, ce nu e bine la... dar nu mai intreb. cu certitudine e un text submediocru
Am ascultat sugestia dumneavoastră şi am realizat o nouă versiune. În prima am pornit de la documentul PageMaker trimis la tipografie, însă am avut o problema tehnică (nu ştia să salveze 'ş' şi 'ţ'). În cea de-a doua versiune am pornit de la versiunea Word a documentului si am rezolvat această problemă, însă aspectul grafic nu e fidel ediţiei tipărite.
Bianca nu-i o virtute sa gasesti ironia acolo unde nu exista, poate cel mult sa fie o dovada de imaginatie, lucru dezirabil la un scriitor. Ai dreptate, unul dintre avantajele absentei semnelor de punctuatie este acela ca fiecare vede ce vrea si toata lumea e fericita ca deruteaza sau este derutata. Sau nu? :)
Albul aparţine imaculatului care a mai rămas în suflete...în opinia mea tăcerea este adevărul nerostit cu voce tare. Vă citesc de multă vreme. Sufletul meu este încântat de imagini.
Cu înţelegere
Mihai, merci de citire, iar dacă ți-a adus o amintire atunci e și mai bine Gebeleizis, mulțumesc pentru observațiile pertinente. Cînd am scris textul era atît de noapte și eu atît de obosit încît nu am observat. Acum am corectat, oarecum. Sper să fie mai aproape de bine.
Sancho de sub Tîmpa și ninsori...am mai tăiat pe ici-colo da' nu ca în codru. Așa, mai rațional și științific...:) Mulțam fain de aprecioasa intervenție. În rest poate erau nimerite niște argumente mai en detaille ca să cîntăresc. Oricum, am ținut cont, mersi.
feng shui în lucernă el avea două mîini stîngi și mereu îi întreba pe ai lui de ce m-am născut așa mamă și tată de chichi de michi și de feng shui dimineața strîngea lucerna căpițe căpițe și mînca din mers o felie groasă de pîine unsă vîrtos cu lumină de la doi sori cusuți cu arnici pe etamină unul pe față altul pe dos pe la prînzul cel mare încerca să se odihnească preț de un ceas ah ce obidă! să nimerești cu fruntea în pălămidă sau într-un mușuroi de furnici odată se așezase pe un arici niște oameni nătîngi cu două mîini drepte nu stîngi ca să rîdă de el i-au zis Mărin Lucernă al lu’ Pogonici între primul și cel de-al doilea crepuscul și-ar fi dorit să treacă pe la bufet însă un autor cam desuet îl trimitea acasă cu doi saci mari plini de lucernă pentru asta el, Mărin, lucrător pe fîneață o să-l critice în postfață pe un ton dur să nu se mai creadă așa Epicur chiar, ce atîta filozofie! trîntea sacii pe prispă și striga la nevastă-sa Mărie! mă doare în spate de atîta lucernă și de Socrate vino în grabă că nu ești lăuză și pune-mi pe umărul stîng o ventuză apoi aprindea o mahoarcă și se punea pe scris proscris și trist ca un personaj de Bobadil inutil să mai spun că scria la computer învățase de la copii folosea des fontul Lucida Calligraphy pentru că avea forme rotunde și alte chestii cum văzuse el la una goală în trestii i-ar fi plăcut să-i arate răsăritul și ei să vorbească despre pistil și stamină dar ce să faci dacă ești din fire stîngaci? oricum cuvintele lui nu le-a putut pricepe nimeni era doar un om norocos care trăia pe cîmpul de lucernă unde dacă aveai inspirație grație și o coasă la tine îți făcea sfîntul Ilie o poză cu blitzul și mureai o dată da bine
straniu de frumoasă şi apariţia personajului şi poezia.
am "simţit" doar două neconcordanţe: aş schimba "nudă" cu goală, ca-n vorbirea obişnuită, iar masa ar trebui încărcată cu veselă, tacîmuri, mîncare, sau pahare, sau ceşti doar, aşa cum este când îi strînge pe toţi în jur
"Iar dacă ești singur sau singură nu uita..." La începutul timpurilor noi, Hermeneia vine în discretă întâmpinare celor ce sunt sau nu singuri. Nu suntem singuri, avem un prunc născut, o lumină, un Dumnezeu, un părinte, o carte, un sens... alături de noi, în noi. Mulțumim, Virgil, pentru răspândire de lumină blândă.
propun să ne întâlnim la Madrid, în coridă. eu aduc taurul, tu aduci pătura roşie. de unde ştii tu de câte ori mă bat eu singur pe umăr? încerci să mă scoţi din sărite, dar nu reuşeşti. altădată, poate, dar de la o vreme chiar mi-eşti simpatic. hai că plec la ale mele, văd că te-apucă chatul şi eu n-am timp.
textul mi se pare foarte bun, scrii foarte bine, si imi place tonul si modul in care abordezi lucrurile. nonsalanta ta irita pana la disperare, ceea ce atrage foarte mult. un text in care fiecare cuvant e la locul lui. felicitari!! queen
Nu stiu ce are motto-ul meu cu tine. Continui sa aberezi in voie cum ca motto-ul meu ar urmari sa aiba un efect asupra ta. tu chiar nu iti dai seama ca esti penibil? Nu stiu ce numesti tu bolboroseala dar ma tem ca afirmatii din acestea generale nu fac decit sa te discrediteze si pe tine precum si caricatura de crestinism pe care incerci sa o fluturi pe aici. sa nu crezi ca poezie e limba de lemn cu care scrii tu. sloganele nu sint poezie. nu sint nici macar teologie sau crestinism. sint, dupa parerea mea, ceva mostenit dintr-o epoca pozitivista in care se credea ca daca vorbim cu hei-rup si cu metafore siropoase o sa fie cineva impresionat. eu zic sa te trezesti la realitate. dar tu continui sa fii penibil. si e regretabil ca nu iti dai seama. ai grija ca a ma acuza pe mine de furt e o acuzatie foarte grava. in mod normal calomniile se platesc. mi se pare ca manifesti ipocrizie fariseica sa te dai drept crestin pe de-o parte si sa acuzi pe altul pe nedrept si fara justificare pe alta parte. dar banuiesc ca la cite mizerii a inghitit crestinismul o poate inghiti si pe a ta. nu cred ca trebuia sa iti cer tie voie sa folosesc termenul hermeneia si nu cred ca apartine teologiei. cred insa ca iti demonstrezi incultura vorbind asa. nu am nimic impotriva afirmatiei ca textul de mai sus e "intru amintirea Nasterii Lui". DAR NU E POEZIE!! pricepi?? poate fi orice dar nu numi asta poezie. iarta-ma ca insist dar vad ca pricepi mai greu. o tot iei pe tangente cu abureli ieftine de genul "Dragostea Lui e poezia vieții mele și nu pot să fiu duminica sfânt și restul săptămânii fariseu. Dacă tu vrei, treaba ta!". din nou, ce are capra cu iapa? ce, crezi ca eu nu am scris texte cu subiect sau caracter crestin sau biblic? dar ce are una cu alta? ce are sfintenia cu ce te intrebam eu? simti nevoia sa jignesti pe celalalt atunci cind nu mai ai argumente? m-am legat eu de crestinismul tau? am intrebat, si mai intreb inca o data: UNDE ESTE POEZIA? atita tot. scuteste-ma de moralismele si acuzatiile tale de doi bani, care fie vorba intre noi, iti discrediteaza ceea ce tu numesti crestinism, si raspunde la intrebare. daca ai cu ce. Eu nu dau pupicuri nimanui si la nici un lucru. te rog frumos sa ai macar o bruma de bun simt si sa iti pastrezi limbajul asta de mahala pentru lumea in care traiesti. iar daca aici exista sau ai citit texte blasfemiatoare te rog sa ne atragi atentia si Consiliul Hermeneia va decide daca a avut loc o incalcare de regulament. Regulamentul Hermeneia interzice asa ceva. dar, pe de alta parte nu te lansa in cruciade din astea de cartier sau in vinatori de vrajitoare pentru ca aici nu ne propunem nici sa infieram si nici sa promovam religia sau nereligia cuiva. exista locuri in care poti abera in voie despre asta dar te rog nu aici. aici nu se fac nici prozelitisme si nici blasfemii. daca a avut loc asa ceva ne atragi atentia si luam masurile necesare. faptul ca poeziile mele nu au gust sau sint uscate "precum oasele de crocodil" ramine evident parerea ta personala si ti-o respect. ai da dovada de inteligenta daca ti-ai si argumenta afirmatiile. altfel ramine asa o zicere cam subreda. nu iti fa iluzii de grandoare fiindca afirmatia "Ți-o spun eu, nicodem." nu poate genera decit un amestec de mila si hilar. Comul meu e plin de otrava? Unde? Poti fi mai explicit? Intelege te rog ca rabufnelile tale generalizatoare nu impresioneaza pe nimeni. Incearca sa renunti la limbajul acesta mirlanesc cu "pusul la creier" fiindca nu iti revelezi decit primitivismul. Nu tin neaparat sa iti placa ce scriu sau sa ma agreezi ca persoana dar daca ai ceva de spus incearca sa o faci inteligent si cu argumente. Sentimentalismele or fi ele bune dar la altceva si in alta parte. Deci, unde e poezia?
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Ionuț, tot ce aș putea să mai spun după comentariul tău este că încerc o mare bucurie că acest poem ți-a plăcut și că ai făcut o analiză detaliată a lui, explicând motivele evidențierii. Îți mulțumesc
pentru textul : arabescurile dorului deCred că de la ultimele două versuri puteai să construiești poezia. Restul sună ca un lament și patetism fals (sau nesincer, dacă fals sună prea dur). Eu știu că atunci cînd ești sinceră poți să scrii și poezie bună, aici însă mi se pare că te repeți, tema trenului, a plecării, a filelor deschise degeaba și a singurătății, am mai întîlnit-o la tine. Cred că ai potențial liric dar mai cred că te și grăbești. Oricum, dat fiind că aici toți facem exerciții, e acceptabil.
pentru textul : Despre suflet deTextul încearcă să păstreze prozodia specifică tanka însă cuplate (pentru că știm cum este alcătuită o tanka) devine un alt tip de poem, cred eu. Un text care are mai degrabă o tentă pastel. Câteva metafore originale în strofa a doua pe care o consider cea mai reușită: "singur pe trepte încerc sa iau din cuier luna." Unele din celelalte strofe sunt din păcate, plate, fără intensitate lirică. Atenție la diacritice, nu sunt puse peste tot, începând de la titlu.
pentru textul : în goana trenului deacum îmi dau seama că am scris fără diacritice. îmi cer scuze.
pentru textul : Fulg de nea decât despre text... am vrut să fie o poezică jucăușa, pentru copii, în special pentru frățiorul meu, Andrei.
Regret, d-le Titarenco, că aşa aţi înţeles (sau nu) cele scrise de mine, a mă exprima "bombastic" este ultima mea intenţie.
pentru textul : în casa îngerilor nu se fumează deDar dacă nici această ultimă frază
"locul
unde ar fi trebuit să am două inimi
sau niciuna"
nu are sens...
Am rectificat. Sănătate şi voie bună vă doresc!
pentru textul : Azi sunt fericită fără motiv! demulţumesc mult pentru trecere şi semnul de lectură Ottilia :)
pentru textul : Unii spun că viaţa e ca o apă deAsa cum spunea mai sus si Gorun ma bucur ca zidurile au cazut si chiar nu ma intereseaza cum ai facut asta... textul este unul deosebit.
pentru textul : Scurtmetraj cu bărbat şi femeie deRedescoperirea lumii iar şi iar de la capăt. Departe de a fi o poezie pentru copii, poate fi şi o poezie pentru copii. Aşa cum Micul Prinţ îşi uda în fiecare zi unica floare de pe planetă. După coji şi liane revărsarea-n ocean aşează visul la locul lui.
Şi vulpea ce zicea? "Dacă vrei să ai un prieten, îmblânzeşte-mă!"
pentru textul : Planeta maimuțelor descuze pentru întârziere, dar aseară mi-am pierdut timpul cu semifinala "Inter-Barca". Mă gândesc într-un fel să reiau activitatea arbitrală; ma calcio con calcio, poesia con poesia. Da! Este o limbă foarte frumoasă, chiar romantică aş spune cu o muzicalitate fascinantă. Sună frumos în italiană şi în acelaşi timp încântă prin esenţa pură a cuvintelor, prin imaginea vie, vibrând în fiecare vers. Mi s-a părut mult mai complicat cu "link-ul" şi am postat-o aşa. Cred că mult mai frumos le stă împreună. Apoi mă gândeam că dacă s-ar traduce un text mult mai vechi; în felul acesta va reapărea pe prima pagină însoţit de traducere bineînţeles. Este doar o idee. O să mai fac traduceri, atât cât timpul îmi va permite. Voi încerca să las câte un semn la fiecare. Mă bucur că va plăcut. Să ne citim cu bine!
pentru textul : ambiguu | mîinile demaria, ma bucur ca nu te ai suparat pe mine. insa, intentia mea a fost aceea de a ti sugera sa lucrezi textul. daca eu am reusit asta (si fara sa ma laud, mi a luat numai cateva minute) cu siguranta tu, care esti in tema cum se spune, vei reusi ceva bun si frumos. astept.
pentru textul : Noi...un om ca un cer deBuna ideea si ok realizarea... impingerea pe doua planuri (normal, apare si oglinda aici, zice prezent) merge bine, altfel eram intr-un simplism sau mai rau, in desuet. Vad si o urma de forta, dar parca ar trebui mai multa, nu contenesc sa fiu surprins de unde ai scos poemul premiat, acela avea suflu de te dadea jos din picioare. Sigur, un autor (autoare) nu trebuie sa scrie mereu la fel, dar ar fi indicat sa incercam sa tintim sus... apoi vedem noi unde nimerim, nu Mari? :-) Oricum, un poem inchegat pe care il apreciez cum se cuvine. Pe alocuri chiar m-am gandit ca pe mine m-ar fi "furat doamna cu coasa"... cred ca pe la oglinzilea alea, dar e mai bine asa cum ai spus-o tu, cu femeia lui Lot. Andu
pentru textul : Paternitatea unui gând defranco, îmi pică bine comentariul tău. ca de la cineva care știe să facă diferența între a încadra un text la note și nu la articol. de altfel și Violetei i-a plăcut, însă vezi tu... unele persoane chiar vor să își spună cuvântul și unde nu se pricep. aceasta-i viața. s-o luăm așa... și dacă ai ajuns la dicționar, cred că i-ai descoperit magia:). atent și cordial, paul
pentru textul : Ciocolată cu lapte și glosar decred ca o sa fie sufleu sau poate suflu sistolic. esti convinsa alma ca nu a devenit obsesiva asteptarea ta? si ma rog, ce nu e bine la... dar nu mai intreb. cu certitudine e un text submediocru
pentru textul : plagă a primăverii deAm ascultat sugestia dumneavoastră şi am realizat o nouă versiune. În prima am pornit de la documentul PageMaker trimis la tipografie, însă am avut o problema tehnică (nu ştia să salveze 'ş' şi 'ţ'). În cea de-a doua versiune am pornit de la versiunea Word a documentului si am rezolvat această problemă, însă aspectul grafic nu e fidel ediţiei tipărite.
pentru textul : "Gimnastul fără plămâni" de Andrei P.Velea deSilviu, da, parcă aş vorbi despre un capăt rămas în urmă...
pentru textul : Fistulă deBianca nu-i o virtute sa gasesti ironia acolo unde nu exista, poate cel mult sa fie o dovada de imaginatie, lucru dezirabil la un scriitor. Ai dreptate, unul dintre avantajele absentei semnelor de punctuatie este acela ca fiecare vede ce vrea si toata lumea e fericita ca deruteaza sau este derutata. Sau nu? :)
pentru textul : Piața norilor deCristina. nu fa CR (carriage return) in primul rind si nu vei avea probleme.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - VI – decu mine ti-ai terminat ratia de penitie pe un an, Cristina. multmesc iar. niciodata nu am reusit sa invat sa primesc daruri.
pentru textul : Recunoştere in Colentina deAlbul aparţine imaculatului care a mai rămas în suflete...în opinia mea tăcerea este adevărul nerostit cu voce tare. Vă citesc de multă vreme. Sufletul meu este încântat de imagini.
pentru textul : alb deCu înţelegere
nu ca tin neaparat sa oferi o penita dar daca ma loghez cu contul tau ceea ce se vede este urmatorul lucru:
daca tu te loghezi vezi altceva?
pentru textul : sequoia I deMihai, merci de citire, iar dacă ți-a adus o amintire atunci e și mai bine Gebeleizis, mulțumesc pentru observațiile pertinente. Cînd am scris textul era atît de noapte și eu atît de obosit încît nu am observat. Acum am corectat, oarecum. Sper să fie mai aproape de bine.
pentru textul : întîmplare după ploaie deSancho de sub Tîmpa și ninsori...am mai tăiat pe ici-colo da' nu ca în codru. Așa, mai rațional și științific...:) Mulțam fain de aprecioasa intervenție. În rest poate erau nimerite niște argumente mai en detaille ca să cîntăresc. Oricum, am ținut cont, mersi.
pentru textul : Elegie cu pui de brad defeng shui în lucernă el avea două mîini stîngi și mereu îi întreba pe ai lui de ce m-am născut așa mamă și tată de chichi de michi și de feng shui dimineața strîngea lucerna căpițe căpițe și mînca din mers o felie groasă de pîine unsă vîrtos cu lumină de la doi sori cusuți cu arnici pe etamină unul pe față altul pe dos pe la prînzul cel mare încerca să se odihnească preț de un ceas ah ce obidă! să nimerești cu fruntea în pălămidă sau într-un mușuroi de furnici odată se așezase pe un arici niște oameni nătîngi cu două mîini drepte nu stîngi ca să rîdă de el i-au zis Mărin Lucernă al lu’ Pogonici între primul și cel de-al doilea crepuscul și-ar fi dorit să treacă pe la bufet însă un autor cam desuet îl trimitea acasă cu doi saci mari plini de lucernă pentru asta el, Mărin, lucrător pe fîneață o să-l critice în postfață pe un ton dur să nu se mai creadă așa Epicur chiar, ce atîta filozofie! trîntea sacii pe prispă și striga la nevastă-sa Mărie! mă doare în spate de atîta lucernă și de Socrate vino în grabă că nu ești lăuză și pune-mi pe umărul stîng o ventuză apoi aprindea o mahoarcă și se punea pe scris proscris și trist ca un personaj de Bobadil inutil să mai spun că scria la computer învățase de la copii folosea des fontul Lucida Calligraphy pentru că avea forme rotunde și alte chestii cum văzuse el la una goală în trestii i-ar fi plăcut să-i arate răsăritul și ei să vorbească despre pistil și stamină dar ce să faci dacă ești din fire stîngaci? oricum cuvintele lui nu le-a putut pricepe nimeni era doar un om norocos care trăia pe cîmpul de lucernă unde dacă aveai inspirație grație și o coasă la tine îți făcea sfîntul Ilie o poză cu blitzul și mureai o dată da bine
pentru textul : două mâini destraniu de frumoasă şi apariţia personajului şi poezia.
am "simţit" doar două neconcordanţe: aş schimba "nudă" cu goală, ca-n vorbirea obişnuită, iar masa ar trebui încărcată cu veselă, tacîmuri, mîncare, sau pahare, sau ceşti doar, aşa cum este când îi strînge pe toţi în jur
peniţă!
pentru textul : cînd s-a întors soarele de"Iar dacă ești singur sau singură nu uita..." La începutul timpurilor noi, Hermeneia vine în discretă întâmpinare celor ce sunt sau nu singuri. Nu suntem singuri, avem un prunc născut, o lumină, un Dumnezeu, un părinte, o carte, un sens... alături de noi, în noi. Mulțumim, Virgil, pentru răspândire de lumină blândă.
pentru textul : Crăciun 2005 depropun să ne întâlnim la Madrid, în coridă. eu aduc taurul, tu aduci pătura roşie. de unde ştii tu de câte ori mă bat eu singur pe umăr? încerci să mă scoţi din sărite, dar nu reuşeşti. altădată, poate, dar de la o vreme chiar mi-eşti simpatic. hai că plec la ale mele, văd că te-apucă chatul şi eu n-am timp.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - V – detextul mi se pare foarte bun, scrii foarte bine, si imi place tonul si modul in care abordezi lucrurile. nonsalanta ta irita pana la disperare, ceea ce atrage foarte mult. un text in care fiecare cuvant e la locul lui. felicitari!! queen
pentru textul : lazăre, vino afară deNu stiu ce are motto-ul meu cu tine. Continui sa aberezi in voie cum ca motto-ul meu ar urmari sa aiba un efect asupra ta. tu chiar nu iti dai seama ca esti penibil? Nu stiu ce numesti tu bolboroseala dar ma tem ca afirmatii din acestea generale nu fac decit sa te discrediteze si pe tine precum si caricatura de crestinism pe care incerci sa o fluturi pe aici. sa nu crezi ca poezie e limba de lemn cu care scrii tu. sloganele nu sint poezie. nu sint nici macar teologie sau crestinism. sint, dupa parerea mea, ceva mostenit dintr-o epoca pozitivista in care se credea ca daca vorbim cu hei-rup si cu metafore siropoase o sa fie cineva impresionat. eu zic sa te trezesti la realitate. dar tu continui sa fii penibil. si e regretabil ca nu iti dai seama. ai grija ca a ma acuza pe mine de furt e o acuzatie foarte grava. in mod normal calomniile se platesc. mi se pare ca manifesti ipocrizie fariseica sa te dai drept crestin pe de-o parte si sa acuzi pe altul pe nedrept si fara justificare pe alta parte. dar banuiesc ca la cite mizerii a inghitit crestinismul o poate inghiti si pe a ta. nu cred ca trebuia sa iti cer tie voie sa folosesc termenul hermeneia si nu cred ca apartine teologiei. cred insa ca iti demonstrezi incultura vorbind asa. nu am nimic impotriva afirmatiei ca textul de mai sus e "intru amintirea Nasterii Lui". DAR NU E POEZIE!! pricepi?? poate fi orice dar nu numi asta poezie. iarta-ma ca insist dar vad ca pricepi mai greu. o tot iei pe tangente cu abureli ieftine de genul "Dragostea Lui e poezia vieții mele și nu pot să fiu duminica sfânt și restul săptămânii fariseu. Dacă tu vrei, treaba ta!". din nou, ce are capra cu iapa? ce, crezi ca eu nu am scris texte cu subiect sau caracter crestin sau biblic? dar ce are una cu alta? ce are sfintenia cu ce te intrebam eu? simti nevoia sa jignesti pe celalalt atunci cind nu mai ai argumente? m-am legat eu de crestinismul tau? am intrebat, si mai intreb inca o data: UNDE ESTE POEZIA? atita tot. scuteste-ma de moralismele si acuzatiile tale de doi bani, care fie vorba intre noi, iti discrediteaza ceea ce tu numesti crestinism, si raspunde la intrebare. daca ai cu ce. Eu nu dau pupicuri nimanui si la nici un lucru. te rog frumos sa ai macar o bruma de bun simt si sa iti pastrezi limbajul asta de mahala pentru lumea in care traiesti. iar daca aici exista sau ai citit texte blasfemiatoare te rog sa ne atragi atentia si Consiliul Hermeneia va decide daca a avut loc o incalcare de regulament. Regulamentul Hermeneia interzice asa ceva. dar, pe de alta parte nu te lansa in cruciade din astea de cartier sau in vinatori de vrajitoare pentru ca aici nu ne propunem nici sa infieram si nici sa promovam religia sau nereligia cuiva. exista locuri in care poti abera in voie despre asta dar te rog nu aici. aici nu se fac nici prozelitisme si nici blasfemii. daca a avut loc asa ceva ne atragi atentia si luam masurile necesare. faptul ca poeziile mele nu au gust sau sint uscate "precum oasele de crocodil" ramine evident parerea ta personala si ti-o respect. ai da dovada de inteligenta daca ti-ai si argumenta afirmatiile. altfel ramine asa o zicere cam subreda. nu iti fa iluzii de grandoare fiindca afirmatia "Ți-o spun eu, nicodem." nu poate genera decit un amestec de mila si hilar. Comul meu e plin de otrava? Unde? Poti fi mai explicit? Intelege te rog ca rabufnelile tale generalizatoare nu impresioneaza pe nimeni. Incearca sa renunti la limbajul acesta mirlanesc cu "pusul la creier" fiindca nu iti revelezi decit primitivismul. Nu tin neaparat sa iti placa ce scriu sau sa ma agreezi ca persoana dar daca ai ceva de spus incearca sa o faci inteligent si cu argumente. Sentimentalismele or fi ele bune dar la altceva si in alta parte. Deci, unde e poezia?
pentru textul : Pe drum cu Iosif și Maria del-am trecut si eu la profilul subsemnatului
pentru textul : Contemplând de pe cruce dePagini