o simt cum vine
cât e noaptea de lungă
de-o vreme
trece dintr-o parte în alta
oricât de mult aș striga
fără inimă
respiră
furișată printre gânduri
într-o parte din mine
de abia așteptam să termin vasele de spălat
de abia așteptam să termin plăcinta
de abia așteptam să mă duc la cumpărături
de abia așteptam să mă întorc de la cumpărături
de abia așteptam să vină luni și marți
și miercuri și joi și vineri
sâmbătă și duminică nu mai zic
de abia așteptam să-mi treacă timpul
de abia așteptam să vină ceva
de abia așteptam să plece ceva
să înceapă să se termine
nu am mai ucis nimic
ca să mănînc
de multă vreme
doar cutii pachete borcane butoaie pungi conserve tuburi saci
în jur
privesc o moarte disipată în prafuri și paste
topită în seuri congelată în forme abstracte
o moarte fără viermi
o moarte cu adevărat moartă
nu mă face decît
să nu mor foarte repede
unde sînt zilele acelea
cînd mîncam ca să trăiesc
trăgeam la sorți
când m-am îndrăgostit îndesam călcâiele în cer
ca într-un cuptor de pâine
şedeam cu fruntea pe pământul cald
şi vântul şi fluturii şi norii ca fumul
erau greu de rostit stăteau în coşul pieptului
mă ţine de mână
cel care traversează spiritele
ştie
orice cuvânt poate întoarce
un urs care mănâncă păsări
din livada de nori vişinii
ploaia unge acoperişul cositorit
trupul iubitei curge prin jgheaburile vecinilor
pisica dă cu gheara şi scuipă
Comentarii aleatorii