anume casuta de comentarii din subsolul textelor.
inainte de a ne ate capul cu noi metode, ce-ar fi sa le folosim pe cele care ne sunt deja la indemana?
" tot ce aș vrea/ nu mă lăsa fără niciun semn când tot ceea ce am eu nevoie/ pune-mi cerceii cei noi/ ceea ce ai iubit de ceea ce ai urât".
Propuneri: ...când tot ce am nevoie/ cerceii noi/ ce ai iubit de ce ai urât.
"știu sunt un piept veninos care umblă fără să înțeleagă
încotro să se uite când i se strigă aici
mai lasă-mă o zi poate am să apuc să mă opresc" - partea asta e percutantă, e biine scrisă.
Mai mereu când reușiți să vă smulgeți dintr-un registru lirico-modernist si să abordați poezia momentului pe de-a dreptul, textele d-voastră au un soi de vibrație ciuată, pitită printre rânduri. Ceea ce nu prea întâlnesc în alte scrieri albe. Nici nu sunt fan acestor scrieri,.dar totuși... O zi bună!
"The Quantum Theory I have already seen my dream you saw the other day. Suddenly, the sky has been covered with stars. Torrential rain has filled with life the arid deep wounds of the desert. Rivers and falls? Blue heavy drops. Giggling. Wet yellowish rocks breathing in their calcareous nests. And stars, jealous of the transparent rainbow, aligned in concentric circles around King Solomon, blowing diamond dust over our sweaty bodies. One song. No mouths, no faces, no cries, no tears. Enormous opened windows, marvelous hollow mirrors watching the flow of water. The day I discovered that mirrors were made of silver." Stimată Doamnă, Altă dată m-ai invitat, în altă parte decât aici, să te comentez la obiect. Iată-mă acum, aici. Atunci, referindu-mă la un text al dumitale care nu spunea nimic (dacă nimic înseamnă că un clown care e suficient de lucid să-și dea seama că este clown, lucru pe care alții îl spuseseră mult mai bine) cred că am avut dreptate. În schimb, mărturisesc că "Mălai"-ul (e vorba de poezia postată pe acest sit) dumitale mi-a rămas extrem de pregnant în minte (ca imagine). Dar să revin la chestiune. O sugestie: încearcă să pătrunzi dincolo de "quantic". Acolo de unde "spațiul" și "timpul" vin sub formă de quante "spațiu-timp". Și ai să "vezi" cum prin acea " Enormous opened windows" se vede…Ei, dacă vei putea spune (sau sugera) ce se vede, îmi voi scoate pălăria și-ți voi săruta mâna. Iar în ceea ce privește încheierea prezentului text: "The day I discovered that mirrors were made of silver" nu cred că e prea fericită.
ok,
caminante, mulțumesc, dar versurile remarcate de tine rămân strict în zona metafizicului...
Matei, ai greșit filmul...
Cristina, mulțumesc pentru elocuțiune și apreciere. aici e doar o sastisire de frigul iernii exprimată pe un motiv uzat. dar atât de prezent în viețile tuturor. sper.
vă mulțumesc!
dintr-o dată Coborâtorul m-a luat de mână atât mai aveam o treaptă până la El... doar acest curajos Dumnezeu coborând o treaptă pentru mine... sunt versurile care daruie poemului sensul. aceasta idee, insa, este rupta de continutul poemului. de asemnea imi par fortate ideile martiriului exprimate voit prin contondente imagini moderne in contradictie cu cele traditional crestine.
emoționant, liniștitor, seducător, fin, hrănind gânduri...
nu mă pricep la finețuri, dar lucrările lui Vlad nu le știu argumenta decât cu sufletul, după cum și el apelează la acest "element" când prelucrează imaginile...
foarte frumos!
de acord cu ultimul comentariu, imi pare un poem bine rotunjit pana la final, de-o simplitate care nu-i decat in spunere, ceea ce-i perfect. e profund fara a fi complex, poate de aceea cu atat mai poem.
cel mai mult m-a prins:
"nu eram săraci dar așa mi se părea
mai mult țineam de gura sacului
apoi toată ziua
mă dădeam pe iarbă cu o covată stricată
seara stăteam în poartă
momo îmi aducea un sfeter să nu răcesc
vedeam cum vin vacile satului
de pe deal
creaturi fantastice
în aerul îmbâcsit de podiș", apoi finalul a venit ca o asteptata detenta, usor meditativ. si mi-a mai placut ca se simte nostalgia aceea proaspata, ca si cum copilaria aia abia ce s-a lasat desprinsa.
Simt ca nu pot sa ma ating de ..cantecul asta al tau.Pentru ca rezonez cu el intr-o masura care nu-mi permite observatii obiective. Il vad ca pe un des-cantec, ca pe un fel de stranie rugaciune la sine.de parca ai incerca sa faci un colaj din fragmente de vis.
o asteptare, cu patima inclusa in ludic, versurile acelea, Mariana, da - rosu in loc de alb - joc intre rece si cald, aproape ars si inca fumegand, in orice anotimp, penita ta aurie imi atinge umerii, ca o spada, apelativul imi pare, insa, prea generos "de atelier" face trimitere spre atelierul de pictor, Anna, e drept ca duce cu gandul si la experiment, inceput poetic, nu foarte departe de adevar, dealtfel, in final am facut o anumita modificare fata de textul initial, din ratiuni prozodice, dar si pe motiv de incercare a unui alt sens - Dante - "lasciate ogni ... " - infernul ca peisaj, surazator va multumesc, scuzati intarzierea raspunsului
expresia „puiul din vrabie” e intenționată sau e un typo?
crochiurile sînt interesante și te țin atent. de la ele însă și pînă la a înjgheba un roman mă gîndesc că e cale lungă. dar nu imposibilă.
P.S. imi pare rau ca am citit textul cu intarziere pentru ca semnalarea sa la timp, indiferent cine ar fi facut-o, probabil ca i-ar fi asigurat o vizibilitate mai mare si o vizitare mai consistenta.
Relativ interesanta perspectiva generata de experimentul tau... pornesti de la o radacina comuna, recte "obsesia firului" care desigur implica o parte umana ce tine tocmai de psihic (obsesia), un psihic fragil si "tensionat" pe o singura directie si o posibila cale de scapare... in al doilea caz plurivalenta "firului", care poate lega (cordonul ombilical), de care putem atarna (a atarna de un fir), care te poate scoate din labirint (firul Ariadnei) etc ofera libertate de expresie pentru lector (daca textul tau e poate o ghicitoare atunci un raspuns ar fi oglinda) si confera creatiei o latura interactiva. Cele doua determinari, "rosu" si "cu plumb", reprezinta in interpretarea mea intersectia de unde generalul devine particular iar eventualele trairi sunt translate din sfera genului in cea a individului... cred ca de aici incepe Virgil. Inca o data simplitatea iese victorioasa. Mi-a placut.
Virgil, nu-mi trebuie 24 de ore ca să demonstrez că un text de-al meu este în mod inevitabil un plagiat după un text de-al meu.
Că eu am multiple identități pe net, inclusiv pe Hermeneia, acesta este un fapt și nu vreau să mă laud, dar chiar mi-a reușit acest mic proiect de-al meu de a nu fi 'depistat' la vreme nici aici și nici prin alte locuri.
Și nu vreau să fiu greșit înțeles... toate site-urile au reguli anti-clone... pe care eu unul, sincer, nu le-am prea înțeles la capitolul scriitură, pentru că trebuie să fii destul de ignorant (fără să jignesc pe nimeni) ca să nu depistezi un autor, ori acel autor se dedublează și atunci nu mai e clonă, right?
Deci textul este un plagiat după textul meu scris de Alexandra, right.
Acum tot ce-ți rămâne de făcut este să decizi de ce mă suspenzi, pentru clonare sau pentru plagiat.
Sau pentru nici una dintre ele, dacă te gândești mai bine, dar asta deja presupune o încordare maximă a mușchiului creierului acela care se ocupă cu vederea laterală.
Sper că am răspuns în intervalul solicitat, pentru că noi avem fusele orare cam împrăștiate.
primele doua strofe se bazeaza pe prea multa..logica, sint prea..'gindite' daca vrei.
ultimele doua au mai mult 'let go'pentru care fiecare poet trebuie sa traiasca si sa lupte.
faptul ca sunteti proprietarul siteului nu va da dreptul de a-mi vorbi pe acest ton si la modul acesta lipsit de politete. folositi cuvinte neadecvate si va purtati tiranic. aveti dreptul sa va exprimati orice opinie doriti in masura in care aveti si argumente nu doar forta si piciorul cuvantului agresiv. puteti fi capabil de intelepciune, totul e sa numarati in gand pana la trei inainte de a improsca cu noroi in munca mea. aveti ceva impotriva modului de exprimare artistica? dar eu deja am obosit sa reiau un subiect vechi. ... cred ca m-ati atacat primul prin fraya ,,/iata inca un exemplu despre cum nu este bine sa publici texte online, pe hermeneia sau aiurea. cui foloseste acest magiun? oare nu se gindeste autorul ca fiecare cititor s-ar simti mult mai bine sa citeasca un text distinct care eventual sa contina o imagine semnificativa. si nu un amalgam de imagini texte ca si cum ai rasturna sacul cu vechituri din pod.,,/ eu nu mi-am permis niciodata sa va atac astfel un text al dumneavoastra. exista si alte maniere de a ne spune punctul de vedere. e optiunea mea sa combin poeyia cu pictura. va place sau nu, sunteti liber la opinie si totodata sa nu spuneti nimic daca nu va place. incerc sa respect regulamentul dar avem libertate in creatie, in comentarii si chiar in polemica. polemica unei idei, m-ati atacat, va raspund. nu sunteti proprietar de site in fata creatiei mele, sunteti un critic si nimic mai mult. nu sunt angajata dumneavoastra sa ma amenintati cu cine e seful. puteati fi un mecena, nu un mercur. pastorescian raspunzand, katya de kelaro
sincer mă gândeam ce o să posteze Virgil, după o așa lungă perioadă de absență de pe propriul lui site... și stăteam la pândă, mărturisesc, ca un paing să prind o biată musculiță, un text slab
Însă omul nu-mi dă satisfacție... și de fapt îmi dă o mai mare satisfacție cu acest text, unul dintre cele fine, ca un coniac tare pe care nici măcar nu te înduri să-l bei până la capăt
Paharul rămâne multă vreme să păstreze aromele... așa e poezia!
Și chiar dacă tot ce îți rămâne întipărit pe organul degustativ al creierului, sau pe limba inimii dacă vreți, este amăreală... atunci vreau să vă întristez again
Așta e poezia!
Mă opresc aici însă nu înainte de a cita
ochii tăi în căușul insomniilor mele
carnea
se desprinde de oase
plutind ca o pasăre
tot mai sus peste legi
peste case
și uită de noi
aș fi zis doar... -uitînd de noi- pentru că tot restul poemului e la diateza activă, nu știu dacă așa se zice corect, ideea e că finalul merită să schimbe nota.
Adevarul ca diurnalis reprezinta o specie aparte a literaturii care isi are savoarea sa in special datorita naturii curioase si pe alocuri voyeuriste a omului contemporan (incepem sa ne asemanam cu maimutele... poate ca Darwin era de fapt un vizionar) avid in a trece dincolo de cortina ingaduita de norma si a se posta direct in spatiul vital al creatorului. Orice am spune ne plac creatorii care isi oranduiesc existenta in coerenta cu ceea ce scriu, ne place gustul de autentic din placinta asta fada numita viata, intotdeauna speram ca vom putea arunca o privire dincolo. Cumva autorul cunoaste toate acestea si indraznesc sa afirm ca reuseste cu talent si dibacie sa ne ofere un soi de varianta demo a vietii sale de dincolo de cuvant. Un text reusit.
Nu reproşez nimic.
Mă întrebam doar care sunt criteriile de bază ale unui editor în analizarea unui text
Atât. Nimic mai mult.
Îmi pare rău dacă s-a înţeles altceva
sunt poate acestea, semnele neputintei noastre, Cami, in fata celor care tot nu inteleg... rostul vederii e de a pastra frumusetea in propri ochi, putand astfel infrumuseta tot ce imbratisam cu privirea. ..
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
anume casuta de comentarii din subsolul textelor.
inainte de a ne ate capul cu noi metode, ce-ar fi sa le folosim pe cele care ne sunt deja la indemana?
a! acum vad ca acelasi lucru l-a spus si Virgil.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - II - de" tot ce aș vrea/ nu mă lăsa fără niciun semn când tot ceea ce am eu nevoie/ pune-mi cerceii cei noi/ ceea ce ai iubit de ceea ce ai urât".
Propuneri: ...când tot ce am nevoie/ cerceii noi/ ce ai iubit de ce ai urât.
"știu sunt un piept veninos care umblă fără să înțeleagă
pentru textul : memento deîncotro să se uite când i se strigă aici
mai lasă-mă o zi poate am să apuc să mă opresc" - partea asta e percutantă, e biine scrisă.
Mai mereu când reușiți să vă smulgeți dintr-un registru lirico-modernist si să abordați poezia momentului pe de-a dreptul, textele d-voastră au un soi de vibrație ciuată, pitită printre rânduri. Ceea ce nu prea întâlnesc în alte scrieri albe. Nici nu sunt fan acestor scrieri,.dar totuși... O zi bună!
pentru textul : povestea sirenei cu gîtul gros demulţumesc pentru citire şi observaţii.
pentru textul : ars poetica ▒ deîn ce priveşte subtitlul am să studiez problema şi am să văd dacă pot să las ca subtitlul să devină facultativ
Să înţeleg că explicaţiile şi scuzele au fost acceptate?
pentru textul : despre dragoste numai de bine desau nu are importanţă?
"The Quantum Theory I have already seen my dream you saw the other day. Suddenly, the sky has been covered with stars. Torrential rain has filled with life the arid deep wounds of the desert. Rivers and falls? Blue heavy drops. Giggling. Wet yellowish rocks breathing in their calcareous nests. And stars, jealous of the transparent rainbow, aligned in concentric circles around King Solomon, blowing diamond dust over our sweaty bodies. One song. No mouths, no faces, no cries, no tears. Enormous opened windows, marvelous hollow mirrors watching the flow of water. The day I discovered that mirrors were made of silver." Stimată Doamnă, Altă dată m-ai invitat, în altă parte decât aici, să te comentez la obiect. Iată-mă acum, aici. Atunci, referindu-mă la un text al dumitale care nu spunea nimic (dacă nimic înseamnă că un clown care e suficient de lucid să-și dea seama că este clown, lucru pe care alții îl spuseseră mult mai bine) cred că am avut dreptate. În schimb, mărturisesc că "Mălai"-ul (e vorba de poezia postată pe acest sit) dumitale mi-a rămas extrem de pregnant în minte (ca imagine). Dar să revin la chestiune. O sugestie: încearcă să pătrunzi dincolo de "quantic". Acolo de unde "spațiul" și "timpul" vin sub formă de quante "spațiu-timp". Și ai să "vezi" cum prin acea " Enormous opened windows" se vede…Ei, dacă vei putea spune (sau sugera) ce se vede, îmi voi scoate pălăria și-ți voi săruta mâna. Iar în ceea ce privește încheierea prezentului text: "The day I discovered that mirrors were made of silver" nu cred că e prea fericită.
pentru textul : Solomon Science deok,
pentru textul : apriliano decaminante, mulțumesc, dar versurile remarcate de tine rămân strict în zona metafizicului...
Matei, ai greșit filmul...
Cristina, mulțumesc pentru elocuțiune și apreciere. aici e doar o sastisire de frigul iernii exprimată pe un motiv uzat. dar atât de prezent în viețile tuturor. sper.
vă mulțumesc!
sublima masina de scris printre frunzele de maslin. Iata ca mi s-a facut chef sa merg in tara lui Israel si sa dorm sub un maslin. Pina visez o scara
pentru textul : Gustul Lemnului dedintr-o dată Coborâtorul m-a luat de mână atât mai aveam o treaptă până la El... doar acest curajos Dumnezeu coborând o treaptă pentru mine... sunt versurile care daruie poemului sensul. aceasta idee, insa, este rupta de continutul poemului. de asemnea imi par fortate ideile martiriului exprimate voit prin contondente imagini moderne in contradictie cu cele traditional crestine.
pentru textul : Spulberat deînțelesu-ne-am, ghilimelele m-au derutat! margas, niciodată să nu te lași înșelată de tine.
pentru textul : poem pentru dobrogea deemoționant, liniștitor, seducător, fin, hrănind gânduri...
pentru textul : remember denu mă pricep la finețuri, dar lucrările lui Vlad nu le știu argumenta decât cu sufletul, după cum și el apelează la acest "element" când prelucrează imaginile...
foarte frumos!
există și un typo: "blansoarului".
pentru textul : Dans de fier legănat dede acord cu ultimul comentariu, imi pare un poem bine rotunjit pana la final, de-o simplitate care nu-i decat in spunere, ceea ce-i perfect. e profund fara a fi complex, poate de aceea cu atat mai poem.
pentru textul : în felul meu de copil decel mai mult m-a prins:
"nu eram săraci dar așa mi se părea
mai mult țineam de gura sacului
apoi toată ziua
mă dădeam pe iarbă cu o covată stricată
seara stăteam în poartă
momo îmi aducea un sfeter să nu răcesc
vedeam cum vin vacile satului
de pe deal
creaturi fantastice
în aerul îmbâcsit de podiș", apoi finalul a venit ca o asteptata detenta, usor meditativ. si mi-a mai placut ca se simte nostalgia aceea proaspata, ca si cum copilaria aia abia ce s-a lasat desprinsa.
Simt ca nu pot sa ma ating de ..cantecul asta al tau.Pentru ca rezonez cu el intr-o masura care nu-mi permite observatii obiective. Il vad ca pe un des-cantec, ca pe un fel de stranie rugaciune la sine.de parca ai incerca sa faci un colaj din fragmente de vis.
err: a eclozat
pentru textul : Sunt unele lucruri de care nu ar trebui să pomenim seara deo asteptare, cu patima inclusa in ludic, versurile acelea, Mariana, da - rosu in loc de alb - joc intre rece si cald, aproape ars si inca fumegand, in orice anotimp, penita ta aurie imi atinge umerii, ca o spada, apelativul imi pare, insa, prea generos "de atelier" face trimitere spre atelierul de pictor, Anna, e drept ca duce cu gandul si la experiment, inceput poetic, nu foarte departe de adevar, dealtfel, in final am facut o anumita modificare fata de textul initial, din ratiuni prozodice, dar si pe motiv de incercare a unui alt sens - Dante - "lasciate ogni ... " - infernul ca peisaj, surazator va multumesc, scuzati intarzierea raspunsului
pentru textul : Dezbracă-te, femeie! deexpresia „puiul din vrabie” e intenționată sau e un typo?
pentru textul : Leagănul roşu (fragmente roman) decrochiurile sînt interesante și te țin atent. de la ele însă și pînă la a înjgheba un roman mă gîndesc că e cale lungă. dar nu imposibilă.
P.S. imi pare rau ca am citit textul cu intarziere pentru ca semnalarea sa la timp, indiferent cine ar fi facut-o, probabil ca i-ar fi asigurat o vizibilitate mai mare si o vizitare mai consistenta.
pentru textul : shambala deRelativ interesanta perspectiva generata de experimentul tau... pornesti de la o radacina comuna, recte "obsesia firului" care desigur implica o parte umana ce tine tocmai de psihic (obsesia), un psihic fragil si "tensionat" pe o singura directie si o posibila cale de scapare... in al doilea caz plurivalenta "firului", care poate lega (cordonul ombilical), de care putem atarna (a atarna de un fir), care te poate scoate din labirint (firul Ariadnei) etc ofera libertate de expresie pentru lector (daca textul tau e poate o ghicitoare atunci un raspuns ar fi oglinda) si confera creatiei o latura interactiva. Cele doua determinari, "rosu" si "cu plumb", reprezinta in interpretarea mea intersectia de unde generalul devine particular iar eventualele trairi sunt translate din sfera genului in cea a individului... cred ca de aici incepe Virgil. Inca o data simplitatea iese victorioasa. Mi-a placut.
pentru textul : obsesia firului deVirgil, nu-mi trebuie 24 de ore ca să demonstrez că un text de-al meu este în mod inevitabil un plagiat după un text de-al meu.
pentru textul : un cavaler pentru milady deCă eu am multiple identități pe net, inclusiv pe Hermeneia, acesta este un fapt și nu vreau să mă laud, dar chiar mi-a reușit acest mic proiect de-al meu de a nu fi 'depistat' la vreme nici aici și nici prin alte locuri.
Și nu vreau să fiu greșit înțeles... toate site-urile au reguli anti-clone... pe care eu unul, sincer, nu le-am prea înțeles la capitolul scriitură, pentru că trebuie să fii destul de ignorant (fără să jignesc pe nimeni) ca să nu depistezi un autor, ori acel autor se dedublează și atunci nu mai e clonă, right?
Deci textul este un plagiat după textul meu scris de Alexandra, right.
Acum tot ce-ți rămâne de făcut este să decizi de ce mă suspenzi, pentru clonare sau pentru plagiat.
Sau pentru nici una dintre ele, dacă te gândești mai bine, dar asta deja presupune o încordare maximă a mușchiului creierului acela care se ocupă cu vederea laterală.
Sper că am răspuns în intervalul solicitat, pentru că noi avem fusele orare cam împrăștiate.
oricum, o lectura placuta si primavaratica din mai multe puncte de vedere
pentru textul : înmugureşti deprimele doua strofe se bazeaza pe prea multa..logica, sint prea..'gindite' daca vrei.
ultimele doua au mai mult 'let go'pentru care fiecare poet trebuie sa traiasca si sa lupte.
so, break the rules and..let go!:)
pentru textul : Poem cu cinci ascunzători şi câteva culori deam mai încercat cîte ceva. dar valsul e de vina.
pentru textul : ball masque defaptul ca sunteti proprietarul siteului nu va da dreptul de a-mi vorbi pe acest ton si la modul acesta lipsit de politete. folositi cuvinte neadecvate si va purtati tiranic. aveti dreptul sa va exprimati orice opinie doriti in masura in care aveti si argumente nu doar forta si piciorul cuvantului agresiv. puteti fi capabil de intelepciune, totul e sa numarati in gand pana la trei inainte de a improsca cu noroi in munca mea. aveti ceva impotriva modului de exprimare artistica? dar eu deja am obosit sa reiau un subiect vechi. ... cred ca m-ati atacat primul prin fraya ,,/iata inca un exemplu despre cum nu este bine sa publici texte online, pe hermeneia sau aiurea. cui foloseste acest magiun? oare nu se gindeste autorul ca fiecare cititor s-ar simti mult mai bine sa citeasca un text distinct care eventual sa contina o imagine semnificativa. si nu un amalgam de imagini texte ca si cum ai rasturna sacul cu vechituri din pod.,,/ eu nu mi-am permis niciodata sa va atac astfel un text al dumneavoastra. exista si alte maniere de a ne spune punctul de vedere. e optiunea mea sa combin poeyia cu pictura. va place sau nu, sunteti liber la opinie si totodata sa nu spuneti nimic daca nu va place. incerc sa respect regulamentul dar avem libertate in creatie, in comentarii si chiar in polemica. polemica unei idei, m-ati atacat, va raspund. nu sunteti proprietar de site in fata creatiei mele, sunteti un critic si nimic mai mult. nu sunt angajata dumneavoastra sa ma amenintati cu cine e seful. puteati fi un mecena, nu un mercur. pastorescian raspunzand, katya de kelaro
pentru textul : solia unei stele de mare desincer mă gândeam ce o să posteze Virgil, după o așa lungă perioadă de absență de pe propriul lui site... și stăteam la pândă, mărturisesc, ca un paing să prind o biată musculiță, un text slab
Însă omul nu-mi dă satisfacție... și de fapt îmi dă o mai mare satisfacție cu acest text, unul dintre cele fine, ca un coniac tare pe care nici măcar nu te înduri să-l bei până la capăt
Paharul rămâne multă vreme să păstreze aromele... așa e poezia!
Și chiar dacă tot ce îți rămâne întipărit pe organul degustativ al creierului, sau pe limba inimii dacă vreți, este amăreală... atunci vreau să vă întristez again
Așta e poezia!
Mă opresc aici însă nu înainte de a cita
ochii tăi în căușul insomniilor mele
carnea
se desprinde de oase
plutind ca o pasăre
tot mai sus peste legi
peste case
și uită de noi
aș fi zis doar... -uitînd de noi- pentru că tot restul poemului e la diateza activă, nu știu dacă așa se zice corect, ideea e că finalul merită să schimbe nota.
Felicitări omule și ai mea culpa
pentru textul : erotușe deAndu
Adevarul ca diurnalis reprezinta o specie aparte a literaturii care isi are savoarea sa in special datorita naturii curioase si pe alocuri voyeuriste a omului contemporan (incepem sa ne asemanam cu maimutele... poate ca Darwin era de fapt un vizionar) avid in a trece dincolo de cortina ingaduita de norma si a se posta direct in spatiul vital al creatorului. Orice am spune ne plac creatorii care isi oranduiesc existenta in coerenta cu ceea ce scriu, ne place gustul de autentic din placinta asta fada numita viata, intotdeauna speram ca vom putea arunca o privire dincolo. Cumva autorul cunoaste toate acestea si indraznesc sa afirm ca reuseste cu talent si dibacie sa ne ofere un soi de varianta demo a vietii sale de dincolo de cuvant. Un text reusit.
pentru textul : story of a city deNu reproşez nimic.
pentru textul : în zori deMă întrebam doar care sunt criteriile de bază ale unui editor în analizarea unui text
Atât. Nimic mai mult.
Îmi pare rău dacă s-a înţeles altceva
sunt poate acestea, semnele neputintei noastre, Cami, in fata celor care tot nu inteleg... rostul vederii e de a pastra frumusetea in propri ochi, putand astfel infrumuseta tot ce imbratisam cu privirea. ..
pentru textul : semne demi-a plăcut, e un text mai feminin decât m-aş fi aşteptat să citesc pe la tine. Aşadar, un condei surprinzător. Mai citim. :)
pentru textul : happy end de...mă mai apucă şi pe mine :). Mulţumesc pentru vizită şi mă bucur că ţi-a plăcut. Dacă am înţeles bine, ar trebui să schimb titlul, nu?
pentru textul : Milli defrica de a afla adevarul vs frica de a-l spune - doua unghiuri, o singura batalie.
Numai cine are de-a face cu viata afla asta.
Felicitari Calin!
pentru textul : Mere târzii dePagini